PROIECT PRIVIND PLAFOANELE BUGETARE Datoria guvernamentală, sub 50% anul viitor

Plafonul pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, va fi de 49,8% din Produsul Intern Brut, conform proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023, publicat de Ministerul Finanţelor. La stabilirea datoriei guvernamentale, au fost luate în considerare potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţiile favorabile ale pieţelor financiare, precum şi eventualele evoluţii sub aşteptări atât ale indicatorilor macroeconomici, cât şi ai pieţelor financiare, se arată în documentul citat.

În aceste condiţii, ţinta de deficit bugetar prevăzută pentru anul viitor este de 4,4% din PIB, atât cash, cât şi ESA.

"Pentru anul 2023, soldul bugetar este estimat la -4,40% din PIB, iar cheltuielile de personal la 8,2% din PIB, în timp ce pentru anul 2024 soldul bugetar va fi de -2,95% din PIB, iar cheltuielile de personal de 7,9% din PIB", se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului legislativ.

Anul viitor, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, ar urma să fie de 1,6 miliarde lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, va fi stabilit la câte 2 miliarde lei fiecare. Plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern, prin Ministerul Finanţelor, şi de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2023, este estimat la 40 miliarde lei.

Ministerul Finanţelor menţionează că, la construcţia bugetară pentru perioada 2023-2025, s-au avut în vedere, printre altele indicatorii macroeconomici publicaţi de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (varianta de toamnă 2022), majorarea punctului de pensie la 1785 lei, creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari la 1125 lei, acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii care au venituri lunare mai mici sau egale cu 3000 lei, precum şi majorarea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3000 lei lunar. Au mai fost luate în considerare şi îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor de către ANAF, reducerea plafonului microîntreprinderilor de la 1.000.000 euro la 500.000 euro, precum şi majorarea unor cote de TVA şi a accizelor pe băuturile alcoolice şi pe tutun.

Proiectul legislativ privind plafoanele bugetare pentru anul viitor a fost criticat de deputatul Claudiu Năsui (USR), fost ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului în guvernarea Cîţu.

"Scade deficitul prin creşterea taxelor. Schema este clasică. Mai întâi au crescut cheltuielile statului, apoi s-au plâns de deficit, apoi au crescut taxele ca să reducă deficitul şi acum se laudă că scad deficitul. Puteau să scadă deficitul prin reducerea cheltuielilor. Adică să facă ce ne zicea domnul Ciolacu, «să strângă cureaua». Dar domnul Ciolacu nu a strâns nicio curea. Dimpotrivă. Românii care muncesc la alb vor strânge cureaua plătind taxe mai mari de la anul. Să ne uităm şi pe cifre. Cheltuielile statului în 2016 erau de 32% din PIB cu venituri de 30%. În doar 5 ani, aceleaşi cheltuieli au ajuns la 39% din PIB cu venituri de 32%. Practic economia privată a făcut tot ce a putut. A dat mult mai mulţi bani statului. Doar că nu au putut ţine pasul cu creşterea cheltuielilor.

Vor da vina pe pandemie, pe războiul din Ucraina, pe Green deal-ul european. Dar de fapt nici una dintre acestea nu ne-a obligat să facem 3 PNDL-uri din ce în ce mai mari. Niciuna nu ne-a obligat să tot creştem pensiile speciale de la an la an. Niciuna nu ne-a obligat să dăm subvenţii şi scheme de ajutor de stat cu dedicaţie pentru firme de partid.

Toate astea au fost alegeri politice care se plătesc. Din păcate nu le vor plăti politicienii, le vor plăti contribuabilii români. Cei care muncesc la alb şi cărora statul le ia aproape jumătate din salariu lună de lună.

Deci nu vă bucuraţi prea tare de scăderea deficitului. Scade din creşterea taxelor, adică din banii dumneavoastră", a afirmat Claudiu Năsui, pe pagina oficială de Facebook.

Referitor la aceste acuzaţii, Marcel Ciolacu, preşedintele PSD şi preşedintele Camerei Deputaţilor, a declarat, ieri, că anul viitor nu vor fi introduse taxe noi.

"Nu vor fi taxe noi, asta e o certitudine. Avem un buget bun pentru condiţiile actuale şi asumându-ne că nu va fi introdusă absolut nicio taxă, pentru că ar fi o greşeală majoră către oamenii de afaceri şi pentru investiţii. (...) Sunt în continuare adeptul unei impozitări pe o perioadă determinată pentru veniturile excepţionale şi mi se pare corect şi de bun simţ acest lucru", a spus Marcel Ciolacu.