PROIECTUL UDMR DE AUTONOMIE, PREZENTAT OFICIAL: Ţinutul Secuiesc va avea un preşedinte

Proiectul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea, a declarat ieri liderul UDMR, Kelemen Hunor.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat ieri, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie "ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut".

"În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (...) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene", se arată în document.

În proiect se menţionează că avizul judeţului "este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv", fiind obligatoriu şi pentru "lucrările de amenajare a apelor curgătoare şi necurgătoare".

Proiectul mai precizează: "Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege".

Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii: "Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă".

Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.

"Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc", se precizează în proiect.

De asemenea, proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că Executivul regional trebuie să fie consultat "despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct".

În proiectul UDMR, consiliile judeţene nu se desfiinţează şi se arată că autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean, "compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele Consiliului Judeţean ales prin vot direct".

• "Autostrăzi şi căi ferate de interes regional, în domeniul public al Ţinutului Secuiesc"

Proiectul UDMR mai prevede că drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Ţinutului Secuiesc, "constituie patrimoniul inalienabil al regiunii". Potrivit proiectului UDMR, la capitolul privind domeniul public şi patrimoniul regiunii şi al judeţelor se menţionează că pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, "constituie patrimoniul inalienabil al regiunii".

Proiectul mai arată: "Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, de apă minerală a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii".

De asemenea, imobilele din proprietatea statului situate în regiune sunt transferate în patrimoniul regiunii, iar judeţele, conform noilor reglementări, "pe teritoriul lor, intră în posesia bunurilor şi drepturilor de natură imobiliară ale statului cu excepţia celor de interes militar şi a serviciilor de interes naţional sau de interes regional".

• 50% din profitul Loteriei realizat în Ţinutul Secuiesc, venit la bugetul regiunii

Proiectul UDMR spune, la capitolul Finanţe, ca jumătate din profitul net al Loteriei Române realizat pe teritoriul regiunii să se constituie ca venit al bugetului regiunii. Astfel, la bugetul regiunii se constituie venit şi 60% din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.

Documentul precizează, potrivit Mediafax: "Se fac venit al bugetului regiunii următoarele: 50 la sută din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii, 20 la sută din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea, 12 la sută din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii, 50 la sută din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune".

De asemenea, în vederea finanţării noilor atribuţii prevăzute de statutul autonom al Ţinutului Secuiesc, veniturile bugetelor judeţelor din cadrul regiunii se suplimentează cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat.

"Se suplimentează cu cote defalcate din veniturile bugetului de stat 50 la sută din veniturile din concesiuni şi închirieri aferente obiectivelor concesionate sau închiriate în raza judeţului, 50 la sută din acciza aplicată pe produsele energetice şi tutun produse/vândute în judeţ, 50 la sută din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din judeţ, după efectuarea restituirilor către acestea, 50 la sută din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi, 50 la sută veniturile din taxe administrative, 90 la sută din toate alte taxe directe sau indirecte colectate de trezorerie, cu excepţia taxelor locale sau ce revin regiunii ori altor instituţii publice", se menţionează în proiect.

Documentul menţionează, legat de colectarea impozitelor şi taxelor care se generează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, că acestea se realizează de către "Direcţia Generală Regională a Finanţelor publice Miercurea Ciuc", prin structurile subordonate acesteia.