English
Proiectul legislativ privind instituirea interdicţiei beneficiului la pensie de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice, condamnate definitiv pentru fapte de corupţie, a primit un punct de vedere favorabil din partea guvernului Orban.
Avizul pozitiv acordat de Executiv este însoţit de câteva observaţii şi propuneri pe care miniştrii de resort le aduc în atenţia parlamentarilor. Guvernul arată că sistemul public de pensii din România este un sistem de tip redistributiv bazat, în principal, pe principiile contributivităţii, solidarităţii şi egalităţii de tratament pentru toţi participanţii la sistem. Pensiile de serviciu au fost instituite prin dispoziţii derogatorii de la dreptul comun în materie de pensii, de natură să instituie un regim juridic special de pensionare în raport cu ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii. Prin modul de constituire, pensia de serviciu se constituie pe două componente, respectiv componenta contributivă a fiecărui asigurat la bugetul asigurărilor sociale de stat, reflectată în pensia de asigurări sociale care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi componenta necontributivă, care se adaugă la partea contributivă şi se suportă, pe toată perioada de acordare a pensiei de serviciu, din bugetul de stat. Ca urmare, singurul drept câştigat îl reprezintă pensia de asigurări sociale reflectată în partea contributivă, care, în opinia Guvernului, nu poate fi suprimată nici în condiţiile în care titularul ei se află în situaţiile prevăzute la art. 289-294 Cod penal (infracţiuni de corupţie).
Cu privire la nota de fundamentare a respectivei iniţiative legislative, Executivul atrage atenţia parlamentarilor care au formulat acest proiect de lege, că ea trebuie să includă referiri la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare, impactul socioeconomic, impactul asupra sistemului juridic, consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizaţiile şi specialiştii consultaţi, precum şi activităţile de informare publică.
În punctul de vedere al Guvernului se mai arată: "Considerăm necesară completarea cu prevederi care să atragă excluderea de la beneficiul pensiei de serviciu nu numai pentru intervenţia unei condamnări definitive, ci şi pentru situaţiile în care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, deoarece şi în acest caz persoana se face vinovată de săvârşirea infracţiunii, diferenţa fiind dată de modalitatea represiunii penale. Corelativ, semnalăm necesitatea extinderii ariei de incidenţă a decăderii, în sensul includerii şi a altor infracţiuni de corupţie, asimilate infracţiunilor de corupţie sau infracţiuni în legătură cu acestea. De asemenea, adaptat modelului invocat, este necesară includerea şi a altor categorii de infracţiuni, specifice fiecărei categorii de funcţionari care beneficiază de pensie de serviciu (spre exemplu, infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, < < Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei > >, infracţiuni săvârşite de militari ori cele la regimul aviaţiei, etc.)".
Executivul consideră că iniţiativa legislativă nu trebuie să vizeze art. 29 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează aspecte privind cuantumul pensiei de serviciu, ci art. 71 din acelaşi act normativ, unde sunt enumerate cazurile de încetare a plăţii pensiei.
De asemenea, Guvernul arată că proiectul de lege nu reglementează situaţia beneficiarilor de pensii militare de stat care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie, anterior intrării în vigoare a acestui demers legislativ, şi nici metodologia sistării plăţii acestui drept (data de la care încetează plata, cine are obligaţia înştiinţării casei de pensii sectoriale despre existenţa unei asemenea situaţii).
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
