Protecţia graniţelor - o miză de 10,9 miliarde euro pentru ţările UE

Amploarea la care se află piaţa neagră a ţigărilor şi valoarea comerţului ilicit cu produse din tutun, în creştere în ţara noastră, afectează în mod deosebit industria, care colaborează cu forţele de ordine pentru combaterea traficului de frontieră şi a contrafacerilor din domeniu.

Studii recente arată că, la nivelul UE, una din fiecare zece ţigarete consumate în anul 2013 a provenit de pe piaţa neagră, dintre acestea, 33% fiind aşa numitele "illicit whites" (ţigaretele legal produse, fabricate cu singurul scop de a fi traficate în alte state decât cele pentru care sunt plătite taxele aferente).

În aceste condiţii, numai anul trecut, pierderile statelor membre UE cauzate de comerţul ilegal cu ţigarete s-au ridicat la aproximativ 10,9 miliarde euro.

România se numără printre statele puternic afectate de acest fenomen, ca urmare a faptului că are graniţe pe o suprafaţă importantă cu ţări din afara spaţiului UE.

După ce, anul trecut, contrabanda cu tutun a avut un trend descrescător în ţara noastră, în primele cinci luni ale lui 2014, piaţa neagră a ţigaretelor a crescut de la circa 14% la peste 16%, potrivit studiului realizat de compania Novel Research.

Cercetarea arată că, în lunile aprilie-mai, contrabanda cu ţigări a înregistrat o creştere de la 15,8% la 16,1%, fiind pentru prima dată în ultimii cinci ani când comerţul ilicit a crescut şase luni consecutiv.

Reprezentanţii industriei din ţara noastră se arată profund îngrijoraţi de această evoluţie a pieţei negre cu tutun.

În opinia acestora, pentru reducerea pieţei negre din domeniu este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne cu Ungaria şi Bulgaria şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, vânzare stradală, staţii de metrou etc).

Potrivit studiului KPMG, în timp ce consumul ţigaretelor de tipul "illicit whites" a crescut cu 15%, anul trecut comparativ cu 2012, per ansamblu, comerţul ilegal cu ţigarete în UE a înregistrat o scădere uşoară, de la un nivel record de 11,1% în 2012 la 10,5%, în 2013.

Cele mai mari volume de ţigări de contrabandă au fost consumate în Germania şi Franţa, respeciv 11,3 miliarde şi 9,6 miliarde ţigări, iar în Polonia şi Grecia volumul produselor de tipul "illicit whites" s-a ridicat la 9,1% şi, respectiv 12,2% din consum.

Specialiştii de la KPMG subliniază că se poate întâmpla ca ţările care consumă ţigarete de contrabandă pot să valorifice doar ţigări traficate prin alte state - cum este cazul Irlandei care a avut, pe piaţa neagră, în mod tradiţional, ţigarete provenite din tranzitul unor state ca Polonia sau România. Anul trecut, sursele neidentificate de origine ale ţigaretelor de contrabandă şi contrafăcute au fost localizate mai mult în Rusia, Belarus sau ţările din Nordul Africii.

În ceea ce priveşte ţigaretele de contrabandă şi contrafăcute intrate în România anul acesta, 20,7% dintre acestea par să aibă originea în Ucraina, după cum arată studiul KPMG, 39,4% reprezentând categoria "illicit whites". Consumul de ţigarete ilicite de acest gen, care nu au nicio garanţie a calităţii sau a reţetei utilizate şi care prezintă, prin urmare, un grad de risc ridicat pentru fumători, plasează România în top 10 al ţărilor consumatoare de "illicit whites" din Uniunea Europeană.

• Piaţa neagră rămâne o sursă semnificativă de venituri pentru organizaţiile infracţionale

Rezultatele studiilor arată că, la nivelul UE, în 2013, piaţa neagră a produselor din tutun a scăzut, ca urmare a eforturilor conjugate ale autorităţilor. Cu toate acestea, traficul de ţigarete rămâne o sursă semnificativă de venituri pentru organizaţiile infracţionale şi generează pierderi de venituri la bugetele guvernelor. Nu în ultimul rând, traficanţii concureză puternic comercianţii legitimi de produse din tutun, afectându-le activitatea şi echilibrul financiar.

Activităţile de contrafacere şi contrabandă nu aduc numai consecinţe financiare, ci favorizează şi criminalitatea în comunităţile locale, îngreunând activitatea Poliţiei de Frontieră şi reclamând permanent din partea acesteia importante resurse umane şi financiare.

În România - date fiind atât problemele ridicate de graniţa cu ţări din afara spaţiului UE, cât şi puterea scăzută de cumpărare a consumatorilor, care îi determină să caute alternative mai ieftine la produsele din tutun - rezultatele obţinute pe plan local de autorităţile de frontieră sunt foarte bune, apreciază jucătorii din domeniu, adăugând că dovezi relevante în acest sens sunt reprezentate de capturile importante înregistrate în ultimii ani.

Rezultatele se datorează, pe de o parte, pregătirii intense tehnice a poliţiştilor, în vederea aderării României la spaţiul Schengen şi, pe de altă parte, utilizării unor tehnologii tot mai moderne de urmărire şi identificare a produselor contrafăcute.

Într-o eră a tehnologiei, dublată de cooperarea interinstituţională, şi aplicarea de metode noi, de urmărire şi identificare a produselor, dar şi de adaptarea unui pachet legislativ care să ajute la stoparea acestui fenomen care să adreseze specific atât contrafacerea şi contrabanda ar contribui, de asemenea, la reducerea considerabilă a acestora.