Provincia canadiană cea mai afectată de pandemie menţine şcolile deschise

Elevii din Quebec continuă să susţină cursuri în sălile de clasă, aşa cum au făcut-o începând din luna august a anului trecut, deşi provincia este cea mai afectată din Canada în ceea ce priveşte numărul de persoane infectate şi decedate din cauza pandemiei de coronavirus, relatează G4media.

Decizia guvernului provincial de a menţine deschise şcolile provoacă în continuare reacţii diferite din partea părinţilor, a profesorilor şi a autorităţilor medicale, mai ales în condiţiile în care, din 9 ianuarie, Quebec a implementat noi restricţii, inclusiv interzicerea circulaţiei pe timpul nopţii pentru o perioadă de patru săptămâni în încercarea de a opri infectările şi spitalizările cu coronavirus. Situaţia este şi mai delicată, mai ales că un studiu recent afirmă că şcolile au fost unul dintre factorii principali în răspândirea COVID-19 în Montreal, cel mai populat oraş din provincie.

La sfârşitul lunii august a anului 2020, provincia Quebec a devenit prima din Canada unde şcolile au fost redeschise fizic, printre măsurile luate de autorităţi numărându-se limitarea interacţiunii copiilor, spaţii separate de joacă în curţi şi interzicerea accesului părinţilor în interiorul instituţiilor de învăţământ. Accesul copiilor în clădiri se face pe rând, progresiv, fiecare grupă fiind însoţită de propriul învăţător sau profesor până în sala de clasă.

De asemenea, fiecare clasă este "o bulă separată," elevii nu mai părăsesc încăperea pentru a merge la orele de laborator, de artă sau de muzică (aşa cum era cazul până anul trecut în martie, când copiii se roteau dintr-o clasă de curs în alta). Profesorii sunt cei care se mută de la o clasă la alta. Ideea este simplă: cu cât se limitează contactele unui elev, cu atât va fi mai uşor - în caz de infectare - să se urmărească cu cine a interacţionat şi să se reducă riscul transmiterii ulterioare a virusului. Mai mult, interacţiunea copiilor cu cei din alte clase este interzisă sau limitată cât mai mult, copiii putând avea legături doar cu cei din propria "bulă." (Unii experţi au recomandat ca părinţii să ia măsuri suplimentare acasă, limitând interacţiunile sociale ale lor şi ale copiilor, astfel încât "bula" în care copilul activează la şcoală să continue şi acasă.)

În plus, copiii sunt dezinfectaţi pe mâini de cel puţin şase-şapte ori pe zi, iar profesorii sunt obligaţi să poarte măşti de protecţie, la care se adaugă, în unele cazuri, şi viziere de plastic pentru faţă. De asemenea, copiii sunt dezinfectaţi pe mâini de profesori de fiecare dată când folosesc un obiect din clasă, înainte şi după masă, iar profesorii le curăţă mesele cu substanţe dezinfectante de câteva ori pe zi.

Elevii din clasele mai mari trebuie să stea la distanţă de doi metri de profesori, dar nu şi de colegii lor în clase, iar direcţiile de mers pe holuri, în curtea şcolii sau distanţarea fizică în clase sunt indicate prin linii de demarcaţie colorate, cu creta, autocolante sau vopsea, pe podea şi pe pereţi.

Curtea şcolii şi terenurile de sport (fotbal, baschet, volei etc.) au fost împărţite în mai multe spaţii, fiecare clasă fiind obligată să respecte spaţiul care i-a fost rezervat. Spaţiile sunt delimitate prin sfori, benzi colorate etc. În acelaşi timp, activităţile extraşcolare au fost suspendate sau limitate.

Reluarea cursurilor în clase a fost parte a unui plan agresiv al guvernului provincial prin care elevii din ciclurile primare şi secundare (echivalentul clasei 0 până la clasa a 11-a în România) au revenit în şcoli. Guvernul provinciei Quebec al premierului François Legault şi-a bazat politica, una considerată riscantă de unele voci, pe credinţa că şcolarizarea fizică este mai eficientă şi se poate face în condiţii de siguranţă.

Guvernul provincial a decis astfel că prezenţa fizică a copiilor la şcoală este obligatorie, fiind exceptaţi de la prezenţa în clase doar copiii cu afecţiuni grave, care sunt vulnerabili în faţa virusului, precum cei cu cancer sau astm în formă agravată. În cazul altor copii, inclusiv cei care au trecut recent prin operaţii de transplant de organe, prezenţa la şcoală este obligatorie.

Medicii de familie sunt singurii care au dreptul să ofere scutire medicală copiilor bolnavi, iar regulile de acordare a acestor documente au fost înăsprite, după ce unii părinţi au încercat să îşi ţină copiii acasă, motivând că sunt bolnavi.

Ce se întâmplă însă când unul dintre elevi este depistat pozitiv? Conform procedurii, conducerea instituţiei de învăţământ anunţă în primul rând părinţii elevilor care au intrat în contact cu persoana infectată (elev sau profesor) că, pentru a limita transmiterea infecţiei, ei trebuie să-şi ţină copilul acasă, să apeleze o linie telefonică de urgenţă şi să urmeze instrucţiunile autorităţilor de sănătate publică.

O scrisoare oficială în care este anunţată prezenţa cazurilor de COVID-19 în şcoală este trimisă apoi părinţilor tuturor elevilor din instituţia de învăţământ, care sunt rugaţi să înştiinţeze autorităţile în cazul în care copilul lor prezintă una sau mai multe din următoarele simptome: febră (temperatura de 38,1° C sau mai mult), pierderea gustului şi a mirosului, tuse (nouă sau agravată), dificultăţi de respiraţie, dureri de stomac, vărsături, diaree, durere de gât, congestie sau curgerea nasului, oboseala mare, pierderea semnificativă a poftei de mâncare, dureri musculare generalizate fără legătură cu efortul fizic.

Interesant de menţionat este faptul că şcolile unde se înregistrează cazuri de COVID-19 rămân deschise, conducerea şcolii colaborând cu inspectoratul şcolar şi cu oficialii din domeniul sănătăţii ca "să aplice în continuare toate măsurile necesare pentru a preveni răspândirea în continuare" a infecţiilor.

Până joi la prânz, numărul de şcoli din Quebec cu cel puţin un caz pozitiv de COVID-19 a fost de 1.820, potrivit paginii Covid Ecoles Quebec, create de Olivier Drouin, tatăl unor eleve de şcoală primară.

Noi reguli

La mijlocul primului semestru, atunci când numărul de infecţii şi decese continua să crească în Quebec, guvernul provincial a hotărât ca elevii din ciclul secundar să fie incluşi într-un program alternativ de educaţie: o zi la şcoală, o zi învăţământ online.

Acest lucru a continuat până la vacanţa de iarnă, care a fost urmată de o săptămână de şcoală online pentru elevii din ciclul primar şi de două săptămâni pentru cei din ciclul secundar. Această decizie a fost luată de autorităţi de teamă că petrecerile de Crăciun la care au luat parte unii dintre locuitorii din Quebec vor duce la o creştere a cazurilor de infecţii cu COVID-19.

În plus, revenirea copiilor în sălile de clasă la sfârşitul vacanţei de iarnă a adus cu ea noi reguli privind măştile. Dacă în toamna trecută, la începutul anului şcolar, măştile nu erau obligatorii în clasă pentru elevi indiferent de vârstă, iar elevii din clasele mai mari (de la clasa a 5-a în sus) trebuiau să poarte măşti sau veşminte pentru faţă în zone comune, cum ar fi holurile, autorităţile au impus acum purtatul obligatoriu al măştii în clasă pentru elevii din clasele a 5-a şi a 6-a. Elevii din ciclul 1 şi 2 trebuie să poarte măşti atunci când merg prin şcoală, în toate zonele comune şi în autobuzele şcolare. Elevii preşcolari nu trebuie să poarte măşti pentru faţă.

De asemenea, elevii din ciclul secundar sunt obligaţi acum si ei să poarte un acoperământ pentru faţă.

Nu în tultimul rând, pentru elevii care se confruntă cu dificultăţi de învăţare, guvernul a anunţat lansarea mai multor programe de îndrumare care vor începe la sfârşitul lunii ianuarie. A fost creată o aşa-numită bancă de tutori pentru a-i sprijini pe elevii care au nevoie de ajutor. Profesorii vor putea astfel să-i direcţioneze pe elevi către aceste servicii gratuite şi accesibile şapte zile pe săptămână.

Mai mult, a fost creată o aplicaţie mobilă pentru a permite tinerilor să aibă acces la numeroase resurse, videoclipuri, mesaje text, prelegeri etc. În plus, au fost amenajate spaţii de discuţii pe teme care să răspundă nevoilor tinerilor pentru a contribui la reducerea sentimentului de izolare şi a oferi modalităţi pentru gestionarea stresului generat de pandemie.

Critici

Pe de altă parte, menţinerea deschisă a şcolilor în provincie a generat reacţii critice din partea unor părinţi, profesori şi experţi în sănătate. Aceştia au afirmat, printre altele, că ventilarea sălilor de clasă şi calitatea aerului sunt principalele probleme care trebuie rezolvate şi nu neapărat numărul de elevi dintr-o clasă; că decizia autorităţilor provinciale de a nu permite copiilor (sau măcar unora dintre ei) să îşi continue educaţia în mod exclusiv online este greşită; că politica relativ flexibilă a guvernului provincial privind măştile a fost incorectă (guvernul a revenit de atunci asupra acestei decizii, iar purtarea măştilor este acum obligatorie pentru aproape toţi elevii); că lipsa de personal ar putea pune în pericol atât sănătatea fizică, cât şi învăţarea în acest an şcolar.

Unele asociaţii de părinţii şi profesori continuă aşadar şi să conteste decizia guvernului provincial de reluare fizică a cursurilor, acuzând lipsa de pregătire şi riscurile pentru sănătatea elevilor, a educatorilor şi a comunităţilor.

Iar un raport dat publicităţii recent pare să confirme îngrijorările unora dintre părinţi şi profesori. Potrivit documentului, şcolile reprezintă una dintre cauzele principale ale răspândirii infecţiilor în Montreal, cel mai populat oraş din provincie.

Studiul a analizat infecţiile din metropolă între lunile septembrie 2020 şi începutul lunii ianuarie 2021. Cercetătorii au descoperit că infectările au crescut mai întâi în rândul tinerilor cu vârste între 10 şi 19 ani înainte de a creşte ulterior în rândul adulţilor cu vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani. Cu alte cuvinte, analiza a constatat că cei mici si adolescentii au fost cei care au transmis virusul adulţilor atunci când şcolile s-au redeschis în toamna anului trecut, alimentând răspândirea alarmantă în Montreal a bolii în timpul celui de-al doilea val al pandemiei.

Quebec a fost epicentrul infecţiilor cu coronavirus din Canada, provincia francofonă înregistrând atât cel mai mare număr de pacienţi, cât şi cele mai multe decese din ţara nord-americană. Montreal si alte câteva regiuni se afla în aşa-numita "zonă roşie."

Joi, Quebecul a anunţat 1.624 de noi infecţii cu SarsCov-2 şi încă 66 de decese atribuite noului coronavirus începând din 14 ianuarie. De la începutul pandemiei, provincia a raportat 248.860 infecţii cu SarsCov-2 şi 9.273 decese, cu 18.260 de cazuri active şi 221.327 de pacienţi care s-au vindecat, potrivit statisticii realizate de CTV News. Per ansamblu, de la începutul pandemiei, Canada a înregistrat 729.950 de cazuri de infecţii şi 18.578 de decese.

Restricţii suplimentare

Studiul îngrijorător a venit la doar câteva zile după ce provincia francofonă a devenit prima din Canada care a interzis circulaţia pe timpul nopţii pentru o perioadă de patru săptămâni în încercarea de a opri infectările şi spitalizările cu coronavirus. Interzicerea deplasărilor între 8 seara şi 5 dimineaţa, care a intrat în vigoare la 9 ianuarie şi va dura până la 8 februarie, face parte dintr-un plan de măsuri mai amplu anunţat de guvernul provincial în condiţiile în care spitalele din Quebec sunt copleşite de numărul mare de pacienţi, cei mai mulţi dintre ei persoane de peste 65 de ani.

Quebecul a devenit astfel prima provincie din ţara nord-americană care impune o măsură atât de drastică pentru a stopa răspândirea noului coronavirus.

Premierul Legault a spus că, în ciuda faptului că şcolile, magazinele cu amănuntul şi multe alte afaceri au fost închise încă din decembrie - în contextul celui de-al doilea val al pandemiei care a lovit brutal Canada -, infecţiile cu SarsCov-2 continuă să crească. El a spus că transmisia virusului se datorează întâlnirilor private şi a petrecerilor organizate ilegal.Oricine va fi găsit pe stradă după ora 20:00 fără motive întemeiate riscă să primească o amendă cuprinsă între 1.000 şi 6.000 de dolari.

Oficialul a anunţat că toate afacerile neesenţiale care au fost închise încă din decembrie vor rămâne închise până cel puţin pe 8 februarie, când se preconizează ridicarea restricţiilor de circulaţie.

O excepţie majoră o reprezintă şcolile primare, care s-au redeschis pe 11 ianuarie, în timp ce elevii de liceu au revenit în clase pe 18 ianuarie. (În acest caz, guvernul nu a ţinut cont de recomandările experţilor, care au cerut ca elevii să facă şcoala online şi nu în sălile de clasă, după ce studii diferite au confirmat că copiii sunt transmiţători majori ai virusului).