PSD şi PNL au câştigat comasatele, am donat un sistem Patriot Ucrainei, Naţionala a ajuns în optimi la Euro 2024

Prima lună de vară a fost mai agitată decât de obicei prin prisma faptului că, pe lângă problemele bugetare cu care se confruntă Guvernul, am avut parte în 9 iunie de alegeri europarlamentare şi locale, de noi modificări de acte normative în domeniul fiscalităţii, dar şi de continuarea politicii de rectificare bugetară prin intermediul hotărârilor prin care Cabinetul Ciolacu suplimentează sumele alocate ministerul din subordine, politică criticată în dese rânduri de către Consiliul Fiscal.

Cert este că rectificarea bugetară printr-o sumedenie de hotărâri de guvern, precum şi adoptarea de acte normative prin care creşte anvelopa cheltuielilor bugetare - de exemplu, creşterea salariului minim brut pe economie de la 1 iulie 2024 sau noi angajări în sistemul public - s-a concretizat negativ în execuţia bugetară pentru primele cinci luni ale anului. Astfel, potrivit execuţiei bugetare publicată în 28 iunie de Ministerul Finanţelor, deficitul bugetar se ridica la 3,4% din PIB la finalul lunii mai, adică 60,1 miliarde lei, pentru ca potrivit datelor preliminare, la finalul primului semestru să ajungă la 3,61% din PIB, ceea ce nu acordă nicio speranţă că Guvernul va atinge la finalul anului 2024 ţinta de 5% de deficit bugetar - 87 miliarde lei - asumată faţă de Comisia Europeană şi aprobată prin legea bugetului de stat.

În aceste condiţii, în 19 iunie funcţionarii Comisiei Europene avertizau într-un raport că Guvernul nu a reuşit să pună frână cheltuielilor bugetare şi de aceea se aşteaptă ca la finalul anului 2024 să înregistrăm un deficit de 7% din PIB.

În aceste condiţii, nevoia de finanţare a cheltuielilor bugetare a crescut, astfel încât Ministerul Finanţelor Publice a lansat în iunie două titluri de emisiuni Fidelis şi Tezaur, emisiuni prin care a atras la bugetul de stat în primele şase luni ale anului curent peste 7 miliarde lei.

Nevoia acută de finanţare se simte şi în mediul privat de afaceri, potrivit raportului privind stabilitatea financiară pe primul semestru publicat luna trecută de Banca Naţională a României, în care se arată că sectorul companiilor nefinanciare este caracterizat de o serie de vulnerabilităţi persistente, cea mai importantă dintre acestea constând în ponderea ridicată a firmelor subcapitalizate (circa o treime, adică peste 260 mii de firme).

În tot acest peisaj financiar, Guvernul a reuşit să organizeze alegerile comasate din 9 iunie, în urma cărora alianţa PSD-PNL şi-a tras partea leului la europarlamentare cu 19 deputaţi trimişi la Bruxelles, cele două partide luând fiecare şi peste 30% din voturile la alegerile locale. Surprizele neplăcute la aceste alegeri au fost votul acordat partidelor de extremă dreaptă şi scorul sub aşteptări înregistrat de Alianţa Dreapta Unită (USR-FD-PMP), scor care a dus la demisia lui Cătălin Drulă din funcţia de preşedinte al USR, la organizarea de alegeri interne pe repede-înainte în cadrul respectivei formaţiuni politice, alegeri în urma cărora Elena Lasconi - primarul reales al municipiului Câmpulung Muscel - a devenit preşedintele USR, iar în urma Congresului din 29 iunie şi candidatul partidului pentru funcţia de preşedinte al României la alegerile prezidenţiale programate în 24 noiembrie (turul I) şi 8 decembrie (turul II).

Surprizele plăcute cu prilejul alegerilor locale şi europarlamentare au constat în faptul că a fost pentru prima dată din 2007 încoace, când cetăţenii au decis să trimită, prin votul lor direct, un independent în Parlamentul European - Nicu Ştefănuţă, şi că la votul pentru europarlamentare au fost prezenţi la urne 52,4% din numărul total al alegătorilor, adică au votat peste 8,9 milioane de români.

În ceea ce priveşte alegerile prezidenţiale din toamnă, menţionăm că luna trecută s-a decis practic soarta preşedintelui Klaus Iohannis, care, în urma refuzului marilor puteri, a fost nevoit să renunţe la candidatura pentru funcţia de secretar general al NATO, funcţie ce va fi ocupată începând cu 1 octombrie de fostul premier olandez Mark Rutte, în ciuda faptului că Iohannis a decis împreună cu membrii CSAT să donăm un sistem Patriot, în valoare de un miliard de dolari, către Ucraina.

Mai mult, preşedintele Klaus Iohannis a constatat, la summitul Consiliului European de la finalul lunii trecute, că nu va obţine nici măcar o funcţie de rang înalt la nivelul Uniunii Europene, fapt ce a crescut numărul eşecurilor personale înregistrate în ultima perioadă de ocupantul fotoliului de la Cotroceni.

În toată această lună fierbinte de început de vară, am consemnat şi faptul că naţionala de fotbal masculin a României a reuşit, după 24 de ani, să iasă cu bine, de pe primul loc din grupa de la turneul final Euro 2024, după ce a trecut cu 3-0 de Ucraina, a pierdut cu 0-2 în faţa Belgiei şi a încheiat la egalitate, 1-1, cu Slovacia. Din păcate, drumul naţionalei la Euro 2024 s-a oprit în optimile de finală, când România s-a înclinat cu 0-3 în faţa Olandei, după o partidă dominată de jucătorii batavi. Euro 2024 a consemnat şi o premieră: în cele patru meciuri disputate pe terenurile din Germania, în tribunele stadioanelor naţionala României a fost susţinută de peste 92.000 de conaţionali.

• Decizii guvernamentale cu impact direct asupra deficitului bugetar

Guvernul Marcel Ciolacu a luat pe tot parcursul lunii trecute decizii care au dus la creşterea cheltuielilor bugetare şi la adâncirea deficitului bugetar. Astfel, în şedinţa din 6 iunie - cu numai trei zile înaintea alegerilor locale şi europarlamentare - Executivul a decis suplimentarea schemei de ajutor de stat IMM Plus cu 2,49 miliarde lei, ceea ce înseamnă o finanţare pentru încă 2300 de companii. Tot în aceeaşi şedinţă, Guvernul a majorat, începând cu 1 iulie, salariul minim brut pe economie de la 3300 lei lunar la 3700 lei lunar, măsură de care urmau să beneficieze peste 1,8 milioane de salariaţi.

Mai mult, Cabinetul Ciolacu a decis rectificarea pozitivă a bugetului Ministerului Transporturilor prin două hotărâri de guvern prin care a alocat peste 4,5 miliarde lei, dar şi demararea a noi investiţii - un spital în sectorul 6 al Capitalei în valoare de 145,8 milioane euro, pentru care se va aloca bani dintr-un împrumut luat de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi din bugetul de stat, şi un stadion de fotbal în municipiul Slatina, în valoare totală de 397 milioane lei, suma urmând a fi asigurată tot de la bugetul de stat.

La numai o săptămână, în 13 iunie, Guvernul rectifica pozitiv, tot prin hotărâre, şi bugetul Ministerului Finanţelor, cu aproape 3 miliarde lei, pentru ca la finalul lunii iunie să aloce suplimentar încă 1,36 miliarde lei Ministerului Dezvoltării şi să decidă menţinerea încă trei luni a plafonării preţurilor poliţelor RCA.

Pentru a contracara mărirea cheltuielilor bugetare, Cabinetul Ciolacu a luat şi un set de măsuri menite să îmbunătăţească colectarea veniturilor la bugetul de stat şi să mărească şi unele taxe. Astfel, în 13 iunie, Executivul a decis majorarea cu 10,4% - rata inflaţiei, a tututor taxelor miniere prevăzute de legea minelor 85/2003, după care în 21 iunie a bulversat tot mediul de afaceri, prin adoptarea a două ordonanţe de urgenţă, fără consultarea prealabilă a partenerilor sociali, acte normative ce modifică sistemul e-Factura şi introduce sistemul e-TVA.

În ceea ce priveşte e-Factura, Guvernul a decis extinderea utilizării sistemului de facturare electronică şi pentru tranzacţiile între afaceri şi consumatorii finali (B2C), în mod opţional în perioada 1 iulie 2024 - 31 decembrie 2024 şi obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2025. Astfel, cu câteva excepţii bine definite în ordonanţa de urgenţă, toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori vor trebui să le raporteze în sistemul RO e-Factura. În cazul în care beneficiarii nu primesc facturile prin sistemul naţional RO e-Factura în termenul prevăzut, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii plătite la momentul livrării/prestării, aceştia vor putea notifica organele fiscale competente.

În ceea ce priveşte e-TVA, Guvernul a decis introducerea decontului pre-completat de TVA care trebuie modificat şi/sau completat şi depus de contribuabili până la data de 25 a fiecărei luni. Potrivit Executivului, decontul precompletat RO e-TVA este un instrument pentru diminuarea procentului actual de decalaj fiscal al TVA, în conformitate cu ţintele din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, creşterea conformării veniturilor la bugetul de stat consolidat, precum şi combaterea fraudei şi evaziunii fiscale. Totodată, prin implementarea decontului precompletat de TVA este vizată şi digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, prin introducerea de instrumente moderne digitale cu rol în evidenţierea şi colectarea taxei pe valoarea adăugată. Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, a declarat că introducerea decontului pre-completat de TVA a fost făcută pentru a reduce GAP-ul de TVA neîncasat care se ridică anual la 35 miliarde lei. În urma protestelor venite din partea mediului privat de afaceri, Guvernul a decis că, până la 1 ianuarie 2025,

nu se vor aplica sancţiuni pentru netransmiterea răspunsului la "Notificarea de conformare RO e-TVA" în cazul în care sunt neconcordanţe între datele încărcate în sistem de operatorii economici şi cele deţinute de instituţiile statului.

• Împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetar

Pe lângă măsurile de mai sus, Guvernul a aprobat în 13 iunie un memorandum privind negocierea unui acord de împrumut cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Potrivit memornadumului, împrumutul va fi utilizat pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale.

Valoarea noului împrumut se ridică la echivalentul în euro a 650 milioane dolari, cu o maturitate de până la 15 ani, rambursarea urmând a fi realizată într-o singură tranşă la sfârşitul perioadei de maturitate, cu luarea în calcul a unei perioade de graţie de 14,5 ani.

Rata de dobândă este egală cu rata de referinţă (bazată pe rata EURI BOR la 6 luni) plus marja variabilă, cu posibilitatea conversiei ulterioare, potrivit politicii finanţatorului.

Pe lângă acest împrumut, Ministerul Finanţelor Publice a lansat în iunie două titluri de emisiuni Fidelis şi Tezaur, emisiuni prin care a atras la bugetul de stat ân primele şase luni ale anului curent peste 7 miliarde lei.

Cu toate acestea, execuţia bugetară pentru primele cinci luni ale anului 2024, publicată de Ministerul Finanţelor în 28 iunie, ne arată un deficit de 60,1 miliarde lei, respectiv 3,4% din PIB faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei, respectiv 2,30% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2023. Veniturile totale au însumat 225,38 miliarde lei în primele cinci luni ale anului 2024, înregistrând o creştere de 14,1% (an/an), susţinută cu precădere de încasările din venituri curente - impozit pe profit, contribuţii de asigurări, impozit pe salarii, TVA şi venituri nefiscale. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 285,48 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 21,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 1,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 14,6% din PIB la 16,2% din PIB. Cheltuielile de personal au însumat 63,87 miliarde lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost de 38,01 miliarde lei, în creştere cu 25,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 19,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 26,9% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.

Din datele preliminare privind execuţia bugetară la şase luni, reţinem că primul semestru se va încheia cu un deficit de 3,61% din PIB, nivel care pune în real pericol atingerea ţintei asumate pentru finalul anului 2024, de 5% din PIB.

• Vulnerabilităţi sistemice semnalate de BNR

În aceste condiţii, Banca Naţională a României a atras atenţia în raportul privind stabilitatea financiară pe primul semestru al anului curent, că există mai multe riscuri şi vulnerabilităţi sistemice cu privire la economia naţională şi la starea finanţelor publice.

În documentul citat se arată: "Sectorul companiilor nefinanciare este caracterizat de o serie de vulnerabilităţi persistente, cea mai importantă dintre acestea constând în ponderea ridicată a firmelor subcapitalizate (circa o treime, peste 260 mii firme). Acestea din urmă au un acces limitat la sursele de finanţare, activitatea de investiţii este modestă, afectează productivitatea şi reduc eficienţa alocării resurselor în economie. În plus, deficienţele de capitalizare afectează disciplina la plată şi reduc rezilienţa firmelor în perioadele de stres. În acest context, disciplina la plată a companiilor nefinanciare s-a deteriorat în prima jumătate a anului 2023, restanţele la plată în economie fiind cu 4,8 la sută peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent. Fenomenul de insolvenţă s-a menţinut relativ constant, stocul de companii aflate în procedura de insolvenţă majorându-se marginal în anul 2023 comparativ cu anul anterior (+0,7 la sută). Firmele insolvente sunt relevante din punct de vedere al restanţelor către partenerii nebancari, generând aproape jumătate din acestea (2022), precum şi din perspectiva expunerilor bancare neperformante, reprezentând 26 la sută din total (decembrie 2023). Dintre firmele aflate în procedură de insolvenţă, o treime reprezintă firme cu deficienţe de capitalizare (33 la sută, 2022). O altă vulnerabilitate structurală persistentă în economia autohtonă vizează gradul scăzut al intermedierii financiare. România îşi menţine ultima poziţie în clasamentul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară (49,9 la sută, calculat ca pondere active sector bancar în PIB, T3 2023), indicatorul situându-se la valori mult inferioare economiilor similare din regiune (89,2 la sută în Polonia, 91,8 la sută în Bulgaria, 112,4 la sută în Ungaria), fiind de circa 4,4 ori mai mic faţă de media Uniunii Europene. În mod similar, nivelul creditului bancar acordat sectorului privat din România rămâne la cel mai scăzut nivel din UE (24 la sută din PIB). Menţinerea intermedierii financiare la niveluri reduse în România se datorează într-o mare măsură factorilor structurali".

Experţii BNR mai arată că pe termen scurt, cei mai importanţi factori de risc la adresa stabilităţii financiare din România sunt: incertitudinile la nivel global în contextul războiului din Ucraina şi al conflictului din Orientul Mijlociu, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental şi riscul asociat provocărilor la adresa securităţii cibernetice şi inovaţiei financiare. Ei mai susţin că întârzierile, îndeosebi în cazul proiectelor finanţate prin granturi PNRR, ar putea genera o presiune suplimentară indirectă asupra echilibrului fiscal-bugetar, prin materializarea cu întârziere şi în proporţii reduse, a impactului favorabil asupra creşterii economice. De asemenea, în raport se arată că tensionarea echilibrelor macroeconomice a continuat să se manifeste, nivelul şi persistenţa deficitelor gemene generând riscuri importante la adresa stabilităţii financiare. Raportul precizează că deficitul bugetar este printre cele mai ridicate din UE (-6,6 la sută în anul 2023, conform metodologiei SEC 2010), după cele consemnate în Italia şi Ungaria, iar nivelul de colectare a veniturilor fiscale este în continuare printre cele mai reduse din Europa, acestea reprezentând 26,61 la sută din PIB, faţă de o medie a UE de 40 la sută (date pentru 2023), în timp ce cheltuielile curente se ridică la circa 33 la sută din PIB. De aceea, experţii BNR susţin că este nevoie de îmbunătăţirea colectării, dar şi de eficientizarea cheltuielilor publice.

• Social-democraţii şi liberalii, beneficiarii alegerilor comasate

Decizia comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare în 9 iunie a fost de bun augur pentru PSD şi PNL, care s-au clasat pe primele două poziţii în preferinţele cetăţenilor. La alegerile europarlamentarte din 9 iunie, alianţa PSD-PNL a obţinut 48,55% din voturi, ceea ce înseamnă 19 dintre cei 33 de europarlamentari ai României. AUR a obţinut 14,93%, Alianţa Dreapta Unită - 8,71%, UDMR - 6,48%, SOS România - 5,03% REPER - 3,74%, Nicu Ştefănuţă - 3,08%.

În urma alegerilor pentru Parlamentul European s-au obţinut următoarele mandate: Alianţa PSD-PNL - 19 locuri, AUR - 6 locuri, ADU - 3 locuri, UDMR - 2 locuri, S.O.S. România - 2 locuri şi un loc pentru candidatul independent Nicolae Ştefănuţă.

Au participat la vot 52,4% din alegători, adică 8.942.629 cetăţeni cu drept de vot. 542 de români au candidat pentru a ocupa unul din cele 33 de locuri alocate României în Parlamentul European. Adică au fost 16 candidaţi români pe un loc, din care doar 32% femei.

În ceea ce priveşte alegerile locale, la acestea s-au înscris drept candidaţi 207.389 persoane. Alegerile locale au vizat votarea primarilor în 3.186 de localităţi, votarea consilierilor locali şi ai consilierilor judeţeni. Dintre cei 11.386 de candidaţi înscrişi pentru posturile de primari, 9.776 au candidat în mediul rural, iar 1.610 în mediul urban. În rural, pentru funcţiile de edil 10,56% din candidaţi au fost femei, iar în urban - 12,36% din candidaţi au fost femei. Cel mai tânăr candidat pentru alegerile care s-au desfăşurat în 9 iunie are 23 de ani, iar cel mai în vârstă are 100 de ani.

În urma votului pentru alegerile locale, Biroul Electoral Central a înregistrat următoarele rezultate: PSD - 2.987.993 de voturi (34,92%), PNL - 2.543.571 de voturi ( 29,73%), AUR - 544.144 de voturi (6,36%), Alianţa Dreapta Unită (USR - PMP - Forţa Dreptei) - 493.147 de voturi (5,76%), alianţa electorală PSD-PNL (în câteva localităţi urbane) - 458.224 de voturi (5,36%), UDMR - 378.591 de voturi (4,42%), candidaţi independenţi - 324.258 de voturi (3,79%). Gradul de participare la vot a fost de 49,97%. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 8.555.788 (96,78% - din numărul celor care s-au prezentat la urne).

Printre surprizele înregistrate numărăm realegerea lui Nicuşor Dan ca primar general al Capitalei cu 47,94% din voturi, realegerea Elenei Lasconi (USR) şi a lui Dominic Fritz (USR) ca primari la Câmpulung Muscel şi Timişoara, pierderea alegerilor în Sectorul 1 al Capitalei de către primarul în funcţie Clotilde Armand (USR) în favoarea liberalului George Tuţă, victoria independentului Mihai Poliţeanu la primăria Ploieşti, victoria liberalului Valeriu Iftime la Consiliul Judeţean Botoşani, dar şi pierderea de către liderul liberal Gheorghe Flutur a şefiei Consiliului Judeţean Suceava.

Mandatele primarilor, consilierilor locali, consilierilor judeţeni şi preşedinţilor de consilii judeţene aleşi pe 9 iunie vor începe la data de 1 noiembrie 2024.

• Sistem Patriot donat Ucrainei

În şedinţa CSAT din 20 iunie, preşedintele Klaus Iohannis şi membrii acestei structuri au decis ceea ce îi ceruse preşedintele american Joe Biden lui Iohannis încă de la începutul lunii iunie: cedarea unui sistem Patriot către Ucraina.

Potrivit comunicatului de presă emis de Administraţia Prezidenţială, în cadrul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Angel Tîlvăr, ministrul Apărării Naţionale a prezentat membrilor CSAT o analiză detaliată privind situaţia operaţionalizării celor patru sisteme Patriot, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanţa operaţională a acestora la nivel naţional şi aliat, precum şi impactul generat de un eventual transfer al unui sistem. Sursa citată arată că, având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante şi masive ale Rusiei asupra civililor şi a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum şi consecinţele regionale ale acestei situaţii, inclusiv asupra securităţii României, în strânsă coordonare cu Aliaţii, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem Patriot. Această donare se face cu condiţia continuării negocierilor ţării noastre cu Aliaţii, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecţiei spaţiului aerian naţional, de modernizare a Armatei României şi de asigurare a interoperabilităţii cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluţii temporare de acoperire a vulnerabilităţii operaţionale astfel create. Decizia s-a bazat pe o evaluare tehnică aprofundată a autorităţilor române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilităţi pentru România. În acelaşi timp, vor continua discuţiile cu aliaţii astfel încât apărarea aeriană a ţării noastre să fie în continuare consolidată.

O singură baterie Patriot recent produsă costă peste 1 miliard dolari, cu 400 milioane dolari pentru sistem şi 690 milioane dolari pentru rachetele dintr-o baterie, potrivit think tank-ului Center for Strategic and International Studies.

În cadrul aceleeaşi şedinţe CSAT, Klaus Iohannis a anunţat că renunţă la candidatura la funcţia de secretar general al NATO şi membrii Consiliului au aprobat ca Mark Rutte să fie susţinut şi de ţara noastră pentru această funcţie, fapt consfinţit la şedinţa reprezentanţilor statelor membre ale alianţei care a avut loc la finalul lunii trecute şi care a stabilit că, de la 1 octombrie, fostul premier olandez va prelua mandatul de la Jens Stoltenberg.