Putin dă pâinea, Kim dă cuţitul

Pentru Vladimir Putin, Kim Jong-un, liderul nord-coreean, este o persoană frecventabilă. Dacă în majoritatea ţărilor lumii, a statelor democratice, inclusiv a democraţiilor vestice demonizate în ultimii ani de liderul de la Kremlin, Kim Jong-un este perceput ca un dictator şi ca persoana care ameninţă lunar planeta cu un dezastru nuclear, pentru Putin - care susţine că Federaţia Rusă este un stat democratic, preşedintele Republicii Populare Democrate Coreene este un prieten, având în vedere întâlnirea celor doi în Orientul Îndepărtat rus, zonă în care se desfăşoară şi a opta ediţie a Forumului Economic de Est, eveniment deschis ieri de preşedintele rus.

Curios este că, până în anul 2017, Rusia condusă de Vladimir Putin a votat toate rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU privind sancţiunile impuse Coreei de Nord din cauza programul nuclear militar al regimului de la Phenian.

Această atitudine din trecut a preşedintelui Putin se pare că a fost uitată de Kim Jong-un, care a ajuns ieri în Rusia cu un tren blindat privat, fiind însoţit de reprezentanţi ai industriei de armament nord-coreene şi de ofiţeri de rang înalt a Armatei de la Phenian. Vizita oficială a lui Kim este una între parterneri, cele două delegaţii urmând să poarte negocieri în zilele următoare pe mai multe domenii, a anunţat, ieri, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Este exact ceea ce îşi dorea liderul de la Phenian, deoarece "Coreea de Nord a fost în principiu singură, fără aliaţi adevăraţi", potrivit declaraţiilor lui Artyom Lukin, director adjunct al Facultăţii de Studii Regionale şi Internaţionale din cadrul Universităţii Federale Ruse din Orientul Îndepărtat, citat de Reuters.

"Acum Coreea de Nord are nevoie de aliaţi în sensul politico-militar al termenului, China este principalul aliat, dar joacă şi rol de protector al regimului de la Phenian. Spre deosebire de alianţa China-Coreea de Nord, alianţa Rusia-Coreea de Nord va fi cea a egalilor", a precizat Artyom Lukin.

Potrivit sursei citate, deşi oficialii ruşi susţin că pe agenda discuţiilor dintre cele două delegaţii se află acordarea unui ajutor umanitar pentru Coreea de Nord şi despre rezoluţiile recente ale Consiliului de Securitate a ONU impuse regimului de la Phenian, analiştii politici nu exclud de fapt perfectarea unui schimb benefic ambelor state: arme contra hrană. Astfel, Coreea de Nord ar urma să livreze armamentul necesar Federaţiei Ruse pentru a continua ostilităţile în Ucraina, iar în schimbul armelor să primească alimentele necesare populaţiei din ţara respectivă.

Alcătuirea delegaţiei lui Kim, inclusiv oficiali de top din industria de apărare şi oficiali militari, printre care se numără şi directorul Departamentului pentru Industria Muniţiilor, Jo Chun Ryong, sugerează o agendă încărcată pentru cooperarea celor două state în industria de apărare, susţin analiştii citaţi de Reuters. Kim Jong-un ar putea oferi muniţie pentru echipamentele de artilerie, care ar putea umple capacităţile Rusiei pe termen scurt, dar întrebările legate de calitatea muniţiei pot limita impactul general. Cu toate acestea, autorităţile de la Phenian şi Moscova au negat că Coreea de Nord ar putea furniza arme Rusiei, care a cheltuit stocuri vaste în cele peste 18 luni de război.

• Inconsecvenţa "ţarului" de la Kremlin

Dincolo de întâlnirea Putin-Kim, am avut ieri prilejul să constatăm încă o dată incosecvenţa "ţarului" de la Kremlin, care deşi se află în război cu Ucraina, susţine că accentul politicii de dezvoltare economică a Federaţiei Ruse va fi pus pe Districtul Orientului Îndepărtat.

Economia globală s-a schimbat şi continuă să se schimbe în ultimii ani, din cauza faptului că unele ţări, în primul rând cele occidentale, îşi distrug singure sistemul financiar, comercial şii relaţiile economice pe care le-au creat şi construit de-a lungul a zeci de ani, a afirmat preşedintele rus Vladimir Putin în deschiderea Forumului Economic de Est, înainte să se deplaseze către locul întâlnirii cu Kim Jong-un aflat la peste 1500 kilometri depărtare, în apropierea cosmodromului de la Vostochny.

El a spus că spre deosebire de Occident, statele din Orientul Îndepărtat pun la cale "un nou model de relaţii şi integrare, dar nu după tipare occidentale, pentru elită, pentru «miliardul de aur» ales, ci pentru întreaga umanitate, pentru întreaga lume multipolară funcţională şi în curs de dezvoltare".

"Anul trecut cifra de afaceri comercială a Rusiei cu ţările din Asia-Pacific a crescut cu 13,7%, iar în prima jumătate a acestui an a adăugat încă 18,3%. Sper că comerţul nostru cu ţările din regiunea Asia-Pacific şi relaţiile economice în general vor continua să se dezvolte, deoarece Rusia, Orientul nostru Îndepărtat, este deschis pentru consolidarea relaţiilor comerciale şi de cooperare, iar potenţialul unei astfel de cooperări pur şi simplu nu poate fi subestimat. Districtul Federal din Orientul Îndepărtat reprezintă 40% din teritoriul Federaţiei Ruse. Aici se află aproape jumătate din pădurile şi rezervele noastre de aur, peste 70% din peşte, diamante, peste 30% din titan, cupru, etc., cele mai importante întreprinderi strategice, porturi maritime şi căi ferate. Pe scurt (...) dezvoltarea rapidă a Orientului Îndepărtat este prioritatea noastră absolută pentru întregul secol al XXI-lea, responsabilitatea şi munca comună a Guvernului, a regiunilor, a celor mai mari companii autohtone, atât cu participare de stat, cât şi complet private", a spus Vladimir Putin.

Preşedintele rus a arătat că datorită sprijinului guvernamental pentru proiectele din Orientul Îndepărtat, au fost semnate acorduri de investiţii în valoare de peste 7,7 trilioane de ruble (n.red. - aproximativ 76 miliarde euro), dintre care 3,4 trilioane au fost deja investite.

"Au fost create 125.000 locuri de muncă, au început să funcţioneze aproximativ 700 de noi întreprinderi. (...) În general, dinamica investiţiilor în Orientul Îndepărtat este de trei ori mai rapidă decât în restul Federaţie Ruse. Dacă din 2014 până în 2022 creşterea investiţiilor în capital fix în toată ţara a fost de 13%, în Orientul Îndepărtat a fost de 39%", a spus Vladimir Putin care a promis noi investiţii în proiecte mamut din domeniul energetic şi din transportul feroviar şi maritim.

Preşedintele rus a mai afirmat că, în ciuda sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse de UE şi SUA, lanţurile logistice şi livrările de mărfuri au fost restabilite şi că totul a revenit la normal.

Întrebat despre volatilitatea cursului rublei în raport de dolar, ieri dimineaţă un dolar valorând 93 de ruble, Vladimir Putin a declarat că acest lucru se datorează multor factori, inclusiv returnarea sau nereturnarea veniturilor parţiale din valută de la cei mai mari exportatori ruşi.

"În prima etapă, când dolarul era 60 de ruble, lanţurile logistice pentru importuri nu au fost înfiinţate. Acum importurile intră pe piaţa noastră în volume din ce în ce mai mari, ceea ce înseamnă că moneda străină este din ce în ce mai solicitată", a spus Vladimir Putin, care aşteaptă decizia care va fi luată vineri de banca centrală a Federaţiei Ruse cu privire la rata dobânzii de referinţă, care a ajuns la 12% pe an.

Preşedintele rus nu a exclus însă ca, în cazul unor noi creşteri a acestei rate a dobânzii de referinţă, administraţia de la Kremlin să intervină cu anumite instrumente financiare pentru sprijinirea creditării companiilor din ţară.