Putin: "Vă reamintesc că Rusia este una dintre cele mai mari puteri nucleare"

Actualizare 17:46 Purtătorul de cuvânt al lui Putin afirmă că estul Ucrainei ar trebui să rămână parte a ţării

Regiunile din estul Ucrainei unde separatiştii proruşi se luptă cu forţele loiale Kievului ar trebui să rămână parte a ţării, a declarat astăzi purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov, care a adăugat că acest conflict este unul intern, transmite Reuters.

Peskov a făcut acest afirmaţii după ce, potrivit media ruse, preşedintele Vladimir Putin ar fi evocat într-o emisiune televizată, pentru prima dată, crearea unui stat în estul Ucrainei.

"Nu este un conflict între Rusia şi Ucraina. Este un conflict intern al Ucrainei", a declarat Peskov presei.

Întrebat dacă Novorusia, denumirea pe care rebelii o dau regiunii aflate în dispută, ar trebui să rămână parte a Ucrainei, el a spus: "Bineînţeles".

----------

Actualizare 14:29 Putin propune crearea unui stat în estul Ucrainei

Preşedintele Vladimir Putin a declarat, astăzi, în contextul escaladării conflictului din Estul Ucrainei, că ar trebui luată în considerare formarea unui stat în regiunea afectată de conflicte militare dintre rebeli pro-ruşi şi armata ucraineană, transmite AFP.

"Trebuie să începem imediat negocieri substanţiale" asupra problemei organizării politice a societăţii şi statutului regiunii din sud-estul Ucrainei cu scopul protejării intereselor populaţiei care locuieşte acolo", a declarat Putin, citat de agenţiile de presă, în cadrul unei emisiuni televizate.

Rusia a cerut, până acum, doar mai multe drepturi pentru populaţia rusofonă din regiune sub forma unui sistem federal descentralizat.

În emisiunea televizată vineri, Putin nu a adresat direct sancţiunile suplimentare ale Occidentului împotriva Federaţiei Ruse.

Însă, Putin a învinuit Occidentul pentru criza din Ucraina, acuzându-l de sprijinirea unei "lovituri de stat" împotriva preşedintelui pro-moscovit Victor Ianucovici în februarie.

"Aceştia trebuiau să ştie că Rusia nu poate sta deoparte în timp ce oamenii sunt împuşcaţi chiar în plin", a spus Putin, adăugând că nu a avut în minte "statul rus ci poporul rus".

Putin a negat că Moscova a trimis trupe pentru a lupta în Ucraina, însă rebelii pro-ruşi au afirmat că mai mulţi soldaţi ruşi au fost voluntari în timp ce erau "în concediu".

----------

Actualizare 14:02 Rusia şi Ucraina au eliberat militari capturaţi

Ucraina i-a predat Rusiei 10 paraşutişti ruşi, iar Rusia i-a predat Ucrainei 63 de soldaţi ucraineni care intraseră pe teritoriul rus săptămâna trecută, transmite astăzi agenţia Reuters.

Potrivit generalului rus Alexei Ragozin, citat de RIA Novosti, paraşutiştii ruşi au fost predaţi după negocieri ''foarte dificile''.

Ucraina a anunţat săptămâna trecută că a capturat 10 paraşutişti ruşi şi i-a prezentat presei ca pe o dovadă că militari ruşi luptă alături de separatiştii proruşi în estul Ucrainei.

Rusia a afirmat la rândul său că paraşutiştii au trecut din întâmplare de un sector nemarcat al frontierei sale cu Ucraina.

----------

Actualizare 13:29 "Grupul de contact" privind criza din Ucraina se reuneşte mâine, la Minsk

"Grupul de contact" privind criza din Ucraina se va reuni mâine la Minsk, a anunţat, ieri, Ministerul Afacerilor Externe din Belarus, pe fondul denunţării de către occidentali şi Kiev a unei agravări a conflictului, relatează AFP, citat de Agerpres.

Reprezentanţii Ucrainei, Rusiei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa vor participa la discuţii, a precizat ministerul, fără a furniza mai multe detalii.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov şi omologul său francez Laurent Fabius au subliniat "rolul important al viitoarelor reuniuni în cadrul grupului de contact" în cursul unei convorbiri telefonice de ieri seară, a indicat într-un comunicat Ministerul rus al Afacerilor Externe.

Vladimir Putin şi preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko au precizat că aceste consultări ale grupului de contact ar trebuie să includă "reprezentanţi ai autorităţilor de la Kiev, ai regiunilor din sud-est, ai OSCE şi ai Rusiei".

Unul sau mai mulţi reprezentanţi ai separatiştilor vor fi prezenţi la această reuniune, a anunţat într-un interviu pentru agenţia de presă rusă RIA Novosti Andrei Purghin, aşa-numitul "vicepremier" al "Republicii populare Doneţk", proclamată unilateral de către insurgenţi.

Moscova a solicitat în mai multe rânduri ca separatiştii proruşi, care se luptă cu forţele loiale Kievului în estul Ucrainei, să poată participa la discuţiile privind soluţionarea crizei. Liderii ucraineni sunt însă reticenţi faţă de ideea de a se aşeza la masa negocierilor în prezenţa lor, pe care o consideră nelegitimă.

Denis Puşilin, şef al "parlamentului" republicii Doneţk, a participat la precedenta reuniune, de la 31 iulie, de la Minsk, a grupului de contact.

Rebelii proruşi au declanşat o vastă contraofensivă împotriva forţelor guvernamentale, iar NATO a făcut apel la Moscova să înceteze "acţiunile militare ilegale" în Ucraina.

Kievul, Alianţa Nord-Atlantică şi principalele puteri occidentale acuză Rusia că a trimis trupe regulate să lupte alături de separatişti. Moscova respinge aceste acuzaţii şi dezminte categoric că ar avea trupe în Ucraina, notează AFP.

------

Actualizare 11:33 Van Rompuy: Noi sancţiuni ale UE împotriva Rusiei în termen de o săptămână

Uniunea Europeană este "gata" să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei din cauza agravării situaţiei din Ucraina, a declarat în noaptea de ieri spre azi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, iar Comisia Europeană urmează să le pregătească "într-o săptămână", relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

"Consiliul European este gata să ia noi măsuri în lumina escaladării din Ucraina", a declarat preşedintele Consiliului European la finalul summitului extraordinar al UE.

Liderii UE au cerut executivului comunitar şi serviciului său diplomatic "să efectueze urgent munca preparatorie" pentru noi sancţiuni şi să prezinte în termen de o săptămână propuneri guvernelor statelor membre, a spus Van Rompuy în cadrul unei conferinţe de presă. O decizie va fi luată "în funcţie de evoluţia situaţiei", a explicat el.

"Toată lumea este conştientă că trebuie să acţionăm rapid", a subliniat Van Rompuy. "Există o puternică determinare pentru a pune toată presiunea posibilă pe Rusia pentru ca ea să se întoarcă la masa negocierilor şi pentru a se găsi o soluţie politică", a mai spus preşedintele Consiliului European.

Consultările între cei 28 vor începe de mâine "pentru ca să putem fi gata într-o săptămână", ceea ce "va accelera procesul de o manieră fără precedent de la începutul crizei".

Cancelarul german Angela Merkel a precizat că aceste sancţiuni economice vor afecta sectoarele energiei şi financiar. Ea a declarat, într-o altă conferinţă de presă, că UE va impune noile sancţiuni dacă nu va exista nicio schimbare în situaţia din Ucraina sau dacă aceasta se va înrăutăţi.

Aceste sancţiuni economice "au un impact vizibil asupra economiei ruse", a dat asigurări Herman Van Rompuy.

UE a decis la 29 iulie să blocheze accesul Rusiei la pieţele sale financiare şi a interzis vânzarea către Moscova a tehnologiilor sensibile în domeniul energiei, armamentului şi al bunurilor cu utilizare civilă susceptibile să fie folosite militar.

------

Actualizare UE va pregăti de urgenţă posibile noi sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu criza ucraineană

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor cere Comisiei Europene şi serviciului diplomatic european să pregătească de urgenţă posibile noi sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu implicarea sa în Ucraina, conform unui proiect de declaraţie consultat de Reuters, informează Agerpres.

Liderii europeni, care se reunesc la Bruxelles, ar urma să transmită că sunt pregătiţi să adopte măsuri suplimentare împotriva Rusiei, în funcţie de evoluţiile de pe teren, conform proiectului de declaraţie.

Ei vor cere Comisiei Europene şi serviciului diplomatic al UE să lucreze împreună "pentru a desfăşura de urgenţă pregătirile" pentru impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei.

--------

Rusia nu va fi atrasă în conflicte la scară largă, dar partenerii săi trebuie să înţeleagă că este mai bine să nu se confrunte cu Rusia, "una dintre cele mai mari puteri nucleare", a declarat, vineri, preşedintele rus Vladimir Putin, citat de Itar-Tass, în pagina electronică, transmite Mediafax.

"Vreau să spun imediat că Rusia este departe de a fi implicată în vreun conflict la scară mare. Nu vrem şi nu intenţionăm acest lucru", a declarat Putin la un forum al tinerilor organizat în centrul Rusiei. În acelaşi timp, Rusia va continua să îşi consolideze potenţialul nuclear nu pentru a intimida, ci pentru a-şi garanta securitatea, a adăugat Putin.

"Vreau să vă reamintesc că Rusia este una dintre cele mai mari puteri nucleare. Aceasta este o realitate, nu sunt doar vorbe", a afirmat Putin. "Ne consolidăm forţa de disuasiune şi forţele armate. Ele devin tot mai compacte şi mai eficiente în acelaşi timp. Ele devin mai moderne prin furnizare de armament de ultimă generaţie. Continuăm să construim acest potenţial şi vom face astfel şi pe viitor", a declarat preşedintele rus.

Rusia face aceste eforturi nu "pentru a ameninţa pe cineva, ci pentru a se simţi sigură şi calmă şi pentru a avea posibilitatea implementării acelor planuri pe care le avem pentru dezvoltarea economiei şi sferei sociale", a declarat Putin. "Trebuie să fim mereu pregătiţi să respingem orice agresiune împotriva Rusiei şi partenerii noştri ar trebui să fie conştienţi mereu indiferent în ce condiţie se află guvernele lor sau ce concepte de politică externă urmăresc, că este mai bine să nu se confrunte cu Rusia în cazul unui posibil conflict armat", a avertizat Putin.

În prezent, "nu i-a trecut nimănui prin minte să declanşeze un conflict la scară largă cu Rusia", a adăugat preşedintele rus. Occidentul trebuie să realizeze că autorităţile ucrainene sunt incapabile să restabilească ordinea în propria ţară şi să oblige Kievul să înceapă negocieri substanţiale cu regiunile din sud-est, a continuat el.

Potrivit preşedintelui rus, autorităţile de la Kiev continuă să spună că negocierile sunt necesare dar în acelaşi timp continuă lupta în speranţa că "vor restabili rapid ordinea".

"Acest lucru nu se întâmplă şi este important să realizeze acest lucru şi să oblige autorităţile ucrainene să înceapă negocierile nu numai pe probleme tehnice, care cu siguranţă sunt foarte importante, ci şi pe probleme de fond", a declarat Putin.

Potrivit preşedintelui rus, este necesar să se discute ce fel de drepturi vor avea Republicile Populare Doneţk şi Lugansk şi sud-estul Ucrainei ca întreg şi apoi să înregistreze totul sub formă de lege. "Este important să convenim asupra fondului, dar ei refuză şi aceasta este problema", a mai arătat preşedintele rus.

Rusia nu va interfera în alegerea modelului de stat ales de Ucraina, a adăugat preşedintele rus, precizând că nu poate înţelege de ce autorităţile de la Kiev se opun federalizării. "Din motive neclare, partenerii noştri ucraineni sunt atât de temători faţă de o federalizare, dar este oricum alegerea lor, iar noi nu ne vom amesteca", a continuat Putin.

În această perspectivă, el s-a declarat încrezător în importanţa consolidării federalismului în Rusia. "Este foarte important şi un element semnificativ al sistemului nostru statal pentru că ne permite să luăm în considerare mai bine interesele cetăţenilor noştri, precum şi specificităţile lor etnice, istorice, religioase şi culturale", a conchis Putin.

• Barroso: UE este gata să impună noi sancţiuni dure Rusiei

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a avertizat ieri că UE este pregătită să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei din cauza crizei ucrainene, dar şi că îşi doreşte un acord politic care să pună capăt confruntării, transmite Reuters. Într-o conferinţă de presă susţinută la Bruxelles alături de preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, Barroso a spus: "Suntem gata să adoptăm măsuri foarte clare şi foarte dure, dar păstrăm uşa deschisă pentru o soluţionare politică" a crizei.

În context, el a explicat că orice nouă înăsprire a sancţiunilor va fi menită nu să escaladeze criza, ci să determine Moscova să negocieze, şi a subliniat că UE nu îşi doreşte o confruntare. "Nu are niciun sens să avem un nou Război Rece", a precizat Barroso, adăugând că acest lucru ar fi "dăunător pentru întreaga Europă".

Poroşenko, vorbind în asentimentul unor responsabili europeni, a declarat că se aşteaptă ca summitul liderilor din UE să solicite oficial Comisiei Europene să traseze noi măsuri punitive care să poată fi implementate în cazul în care situaţia o va impune. În ceea ce-l priveşte, Barroso a notat că staff-ul său are deja o serie de opţiuni pentru a le propune statelor membre.

• UE ar putea oferi Ucrainei un ajutor suplimentar de peste un miliard de euro

Uniunea Europeană ar putea pune la dispoziţia Ucrainei împrumuturi de peste un miliard de euro în următoarele luni şi ar putea lua în considerare un ajutor suplimentar, a declarat ieri preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, transmite Reuters, citat de Agerpres. În martie, Uniunea Europeană a oferit Ucrainei un pachet de împrumuturi şi granturi în valoare de 11 miliarde de euro pentru următorii câţiva ani pentru a o ajuta să-şi pună pe picioare economia devastată, în contextul conflictelor din estul ţării dintre separatiştii proruşi şi forţele guvernamentale.

"Împrumuturi de peste jumătate de miliard de euro şi granturi de 250 de milioane de euro au fost deja mobilizate de Comisia Europeană ca parte a acestui pachet", a declarat Barroso presei după discuţiile de la Bruxelles cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko. "Alte împrumuturi de peste un miliard de euro ar putea fi alocate în următoarele luni şi suntem pregătiţi să luăm în considerare o asistenţă financiară suplimentară dacă Fondul Monetar Internaţional va identifica nevoi suplimentare în cadrul viitoarei sale misiuni de evaluare", a mai precizat preşedintele CE.

Nu este clar însă dacă fondurile la care s-a referit Barroso ar fi suplimentare pachetului de 11 miliarde de euro stabilit în martie, mai transmite Reuters.

Barroso a mai afirmat că privilegiile privind comerţul pe care Comisia Europeană a decis în martie să le ofere Ucrainei au dus la o creştere cu 14% a exporturilor ucrainene către blocul comunitar în ultimele luni.

Comisia a precizat în martie că va elimina temporar taxele de import pentru o gamă largă de produse agricole şi alte bunuri în încercarea de a sprijini economia ucraineană.

Preşedintele Comisiei Europene a mai spus că UE este pregătită să găzduiască o conferinţă a donatorilor la sfârşitul acestui an, care ar avea printre obiective strângerea de fonduri pentru reconstrucţia regiunile din estul Ucrainei cel mai puternic afectate de confruntări.