PWC ROMÂNIA: Companiile au devenit mai reticente la risc din cauza pandemiei şi pot pierde oportunităţi importante

Apetitul pentru risc şi luarea deciziilor sunt profund afectate în vremuri de criză şi incertitudine, iar ultimii doi ani de pandemie au generat multe provocări în cadrul organizaţiilor, arată o analiză realizată de PwC România.

Din acest motiv, un cadru de evaluare şi măsurare a riscurilor în raport cu obiectivele strategice poate asigura o evaluare adecvată a oportunităţilor, evitând astfel aversiunea excesivă la risc şi în asumarea deciziilor, se arată în studiul citat.

"În acest context, conducerea oricărei companii trebuie să înţeleagă cum le-a schimbat pandemia conştientizarea riscurilor şi luarea deciziilor şi cât de durabile vor fi aceste schimbări pe termen lung. Înţelegând aceste lucruri, se pot asigura că organizaţia lor devine mai puternică şi gestionează cu succes riscurile, permiţându-le să ia decizii curajoase şi informate. Directorii executivi consideră necesară concentrarea atenţiei pe managementul riscurilor şi reevaluează toleranţa la diferite ameninţări. Organizaţiile trebuie să înveţe lecţiile pandemiei şi să evalueze care acţiuni au funcţionat şi care au eşuat. Şi, acum mai mult ca niciodată, ele trebuie să gestioneze apetitul la risc, tipul şi cantitatea de risc pe care sunt dispuse să o accepte în urmărirea obiectivelor strategice, de creştere, şi de a deveni mai reziliente în situaţii de criză", se arată într-un articol semnat de Georgiana Dobre, Senior Manager PwC România şi Valentina Mănăsescu, Manager.

Potrivit CEO Survey 2021, directorii generali din România par să aibă o atitudine foarte precaută, fiind mai puţin dispuşi să-şi asume riscuri sau să adopte schimbări ca răspuns la ameninţările mediului extern. Spre exemplu, pentru toate cele opt modalităţi potenţiale de stimulare a creşterii analizate în studiu (ex. lansarea unui nou produs sau serviciu, fuziuni şi achiziţii, alianţe strategice sau intrarea pe o piaţă nouă), procentele înregistrate în ţara noastră sunt mai mici decât cele la nivel global şi regional - în general, executivii din ţara noastră fiind mai conservatori.

"Dar, deşi nu-şi asumă riscuri pentru o dezvoltare mai accelerată, îngrijorarea privind factorii care le pot ameninţa afacerea se reflectă în strategia de management al riscurilor. Astfel, impactul crizelor sanitare, volatilitatea cursului valutar, povara fiscală în creştere, modificarea comportamentelor de cumpărare şi consum, lipsa angajaţilor talentaţi, schimbările tehnologice şi ameninţările cibernetice sunt luate în calcul de executivii din România la elaborarea strategiei de management al riscurilor.

Directorii generali din România afirmă că se concentrează mai mult asupra a trei aspecte principale: reevaluarea toleranţei la risc a organizaţiei, digitalizarea funcţiei de management al riscurilor şi pregătirea pentru evenimente cu probabilitate scăzută însă cu impact major, "şi asta pentru că nimeni nu a prevăzut până acum că se va confrunta într-o zi cu o pandemie şi o criză globală de sănătate", au precizat autorii studiului PwC România.

Potrivit sursei citate, atenţia liderilor de afaceri din România pare să se îndrepte către digitalizarea funcţiei de management al riscurilor într-o măsură mai mare comparativ cu omologii la nivel global şi regional, aproape doi din trei respondenţi din ţara noastră declarându-se foarte preocupaţi de acest aspect.

Pe măsură ce mediul de lucru digital continuă să evolueze, managerii de risc din cadrul companiilor sunt îngrijoraţi atât din cauza transformărilor tehnologice şi schimbărilor la nivelul forţei de muncă, cât şi de securitatea cibernetică, degradarea procesului, controlul sau activităţile de conformitate, de frauda clienţilor şi de confidenţialitatea datelor, arată raportul PwC Pulse Survey realizat la nivel global.

În România, un studiu realizat de PwC pentru Asociaţia Business Service Leaders în România (ABSL) arată că riscurile pentru afaceri indicate de directorii generali sunt: disponibilitatea talentelor, mediul politic, social şi economic, mediul fiscal şi juridic, concurenţa, costul forţei de muncă, riscuri operaţionale, incertitudinea generată de Covid-19, riscurile strategice şi securitatea cibernetică.

"Definirea apetitului pentru risc are la bază identificarea şi stabilirea unor indicatori de măsurare care să reflecte toleranţa companiei în asumarea riscurilor. Acest subiect trebuie să se afle pe agenda oricărei companii, fiind considerat parte integrantă a oricărei strategii de afaceri. Această strategie de risc trebuie să ofere un cadru formal şi transparent de asumare din partea conducerii şi trebuie comunicată la nivelul întregii companii. Prin aceasta angajaţii vor şti exact cât de mult risc îşi poate asuma compania în încercarea de a-şi atinge obiectivele. Această strategie ar trebui revizuită şi actualizată permanent, pe măsură ce strategia de afaceri a companiei se schimbă şi considerând totodată modul în care managementul riscului evoluează în cadrul companiei. O declaraţie clară a apetitului pentru risc va promova o cultură organizaţională şi de risc sănătoase şi va ajuta la luarea deciziilor, în limitele de risc asumate, astfel încât să se asigure îndeplinirea obiectivelor strategice şi dezvoltarea sustenabilă a oricărei afaceri", concluzionează autorii studiului PwC România.