Rădăcinile rezilienţei se află în genele familiei

În prezent, Luca este senior expert principal contractual la IAEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, ONU-Viena). Luca este expert în securitate corporativă, cu aproape 25 de ani de experienţă în companii cotate la bursă - a condus operaţiuni de securitate într-o amplă varietate de medii. Experienţa sa acoperă numeroase sectoare, inclusiv industria prelucrătoare, industria farmaceutică, tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, instituţiile financiare şi toate companiile Fortune 100 şi 500 şi este completată de experienţa în cadrul agenţiilor specializate ale ONU, inclusiv în cadrul agenţiei principale pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. Susţinător puternic al convergenţei securităţii fizice şi TIC. Gânditor strategic inovator, cu un istoric dovedit de cooperare, el lucrează în prezent la proiecte de convergenţă şi integrare tehnologică. A publicat articole privind securitatea fizică, organizaţională şi TIC şi a fost invitat să prezinte observaţii în reviste de specialitate sau geopolitice şi la seminarii internaţionale, prezentând riscurile de securitate emergente sau latente pentru companiile care se confruntă cu noi ameninţări asimetrice. Are o diplomă postuniversitară în Managementul securităţii şi al situaţiilor de urgenţă de la Universitatea Bocconi, un masterat în Managementul criminalităţii şi al riscurilor de la Universitatea din Leicester şi un DAS în Managementul riscurilor de întreprindere de la HEG-SO (Geneva).

-------------------------

În ultimul deceniu, s-a scris mult despre rezilienţă şi despre modul în care companiile au învăţat să gestioneze sau să depăşească criza şi să îşi revină. Pe măsură ce amprenta globală a companiilor s-a extins, la fel au crescut şi riscurile cu care acestea se confruntă zilnic.

Făcând referire la cartea lui Richard Fenning, "What on earth can go wrong ?" (Ce naiba poate merge prost?), ne putem referi la întreruperi extinse în lanţurile de aprovizionare, interdependenţe tehnologice, vulnerabilităţi IT, viruşi mutanţi, turbulenţe geopolitice, economie mondială anemică şi chiar evenimente meteorologice sau terestre, toate combinate pentru a face afaceri într-un mediu VUCA (volatilitate, incertitudine, complexitate şi ambiguitate).

Dar rezilienţa nu este o invenţie a noii economii, nici a Industriei 4.0 sau a culturii start-up-urilor. Rezilienţa se află în gena unică, în rădăcinile puternice ale familiilor antreprenoriale care, generaţie după generaţie, au transmis cheile regatului generaţiei următoare.

Companii precum Fabbrica d'Armi Pietro Beretta S.p.A., cu sediul în Gardone Val Trompia, o mică vale din nordul Italiei, care se află atât de departe de zgomotul oricărui oraş metropolitan încât îl face pe vizitator să uite de prezenţa sa mondială şi de reputaţia sa renumită. Fondată în 1526, cu o istorie de 500 de ani, condusă de 16 generaţii ale aceleiaşi familii, această companie a fost martoră la istoria lumii. Un prim exemplu de rezistenţă şi adaptabilitate în cinci secole de istorie mondială.

"Fabbrica d'Armi în 1960 © Beretta.com"

------------------

În timp ce 500 de ani în cadrul aceleiaşi familii poate fi un record mondial, există mii de întreprinderi în întreaga lume, înfiinţate în urmă cu două, trei sau patru generaţii, care sunt încă conduse de familie. Rezilienţa este capacitatea inegalabilă de a transmite afacerea de familie, de la un restaurant la o fabrică de motociclete sau o manufactură de ceasuri de lux, următoarei generaţii de membri ai familiei, îmbrăţişând în acelaşi timp schimbările proprii epocii ale fiecărei generaşii. Rezilienţa este o afacere de familie.

Dar liderii de companii 4.0 au pierdut acest concept generaţional, rezilienţa 4.0 fiind o capacitate mai prozaică a întreprinderii de a trece peste furtună şi de a merge mai departe. Potrivit lui Raphäel De Vittoris, capacitatea de a face faţă la orice şi în orice moment este cea care va face ca o companie să fie sustenabilă în mediul VUCA de astăzi. Azi, conceptul de "context durabil" fiind numai o garanţie de prosperitate pentru investitori după ultima criză şi înainte de următoarea.

Prin urmare, rezilienţa 4.0, în faţa unor riscuri şi perturbări sporite, se rezumă la capacitatea de a evita, descuraja, proteja, răspunde şi a se adapta la perturbările de pe piaţă, tehnologice şi operaţionale, devine o componentă critică a profitabilităţii, a valorii acţionarilor şi a competitivităţii, nu o moştenire pentru generaţia următoare.

Economia de tip "start-up" a creat mulţi noi antreprenori, tinere talente, care văd în bogăţie măsura succesului şi neglijează longevitatea ca element cheie al realizărilor lor. Acest model de afaceri creează companii care nu rezistă un deceniu în aceleaşi mâini, companii care pot rezista la furtună doar pentru a fi vândute sau dizolvate înainte de următoarea.

Moştenirea pe care aceşti tineri profesionişti o lasă generaţiei următoare este doar o grămadă de bogăţie fără istorie.

Fiind ca ne aflăm într-un moment evolutiv sau chiar revoluţionar al istoriei, fiecare generaţie întruchipează aspecte ale perturbării afacerilor care vor transforma societăţile, în bine sau în rău. Prin urmare, ne putem apropia de opiniile despre extremism şi mediocraţie ale lui Nassim Taleb şi să acceptăm că perturbarea este genetică pentru activitatea economică, în timp ce rezilienţa se găseşte în rădăcinile celor care sunt capabili să transmită afacerea lor generaţiei următoare.

Nota

Articol publicat în premieră în limba română, © Cybersecurity Trends; Traducere L. Chrzanovski