Radu Berceanu a avut dosar de urmărire

Foştii preşedinţi ai României au fost ţinta atacurilor ministrului, Transporturilor Radu Berceanu, cu ocazia prezentării dosarului său de Securitate. Berceanu se arată nedumerit de faptul că dosarul său a fost trecut fără motiv la categoria siguranţă naţională. Clasificarea s-a făcut în anul 2000 cînd, în calitate de ministru al Industriei şi Comerţului, domnia sa era membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Berceanu susţine că la nici o şedinţă a organismului amintit - atîta vreme cît a fost ministru - nu s-a luat vreo decizie care să ducă la secretizarea anumitor dosare. De aceea, politicianul democrat crede că hotărîrea s-a luat fie la nivelul serviciilor secrete, fie la nivelul preşedintelui de la vremea respectivă, Emil Constantinescu.

Fostul şef de stat neagă cu vehemenţă această ipoteză şi îl acuză pe Radu Berceanu că este "un slujitor credincios al lui Traian Băsescu". Constantinescu a declarat, pentru cotidianul "Bursa", că avem de a face cu "o încercare de a abate atenţia de la colaborarea certă a lui Băsescu cu Securitatea". Fostul preşedinte spune că în 2000 astfel de decizii nu se luau în CSAT ci în cadrul unei comisii mixte CNSAS-SRI. Din această cauză, Constantinescu este de părere că singurul care poate da explicaţii legate de nedumerirea lui Berceanu este Gheorghe Onişoru, preşedintele de atunci al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Liderul "Acţiunii Populare" a calificat declaraţia lui Berceanu referitoare la domnia sa drept o "aberaţie, o manipulare jalnică şi o modalitate ticăloasă de a lipi anumite lucruri de numele meu pentru a încerca să mă compromită".

Ministrul Transporturilor nu l-a iertat nici pe Ion Iliescu. Radu Berceanu a sugerat că în calitatea sa de prim secretar al PCR la Iaşi, Iliescu aproba solicitările Securităţii de urmărire operativă a cetăţenilor ostili regimului.

• "Bercea", cel "tare de caracter"

Dosarul ministrului Berceanu este unul de urmărire. În cele aproximativ 300 de pagini se regăsesc, hotărîrile organelor de poliţie politică privind urmărirea "obiectivului", note informative, declaraţiile făcute de actualul demnitar. Multe dintre informaţii sunt eronate sau inexacte. Astfel, Radu Berceanu a constatat că Securitatea nu-i cunoştea data naşterii şi nici apartenenţa la Partidul Comunist Român (PCR). În plus, pe coperta dosarului stă scris numele conspirativ, "Bercea". Informatorii îl caracterizau pe actualul politician drept un om "tare de caracter". Într-o notă informativă semnată de sursa "Dan" se spune despre Berceanu că "după etichetă şi vestimentaţie este un nonconformist iar din comportamentul obişnuit se desprinde o nonşalanţă afişată cu obstinaţie". "Dan" le mai spunea securiştilor că obiectivul "dă uneori impresia unui infatuat care doreşte să facă şi pe alţii să creadă că pămîntul se sprijină pe umerii săi". Din dosar mai reiese că organele de poliţie politică au efectuat percheziţii secrete la domiciliu lui Radu Berceanu în lipsa acestuia şi că telefoanele acestuia erau ascultate prin mijloace electronice.

Ministrul Transporturilor crede că unii dintre ofiţerii care au lucrat la cazul său sunt încă activi, dar că acesta nu este un motiv pentru clasarea documentului respectiv la categoria siguranţă naţională. Singura explicaţie este în viziunea domniei sale, accesul anumitor persoane la dosarele importante, pentru ca în scopul şantajului să poată fi adăugate sau sustrase din ele unele informaţii. Berceanu nu crede totuşi că acest lucru s-a întîmplat.