Radu Gabrea îmi explică

A murit Radu Gabrea.

Prietenul meu mereu surâzător şi-a schimbat starea, din fiinţă a devenit nefiinţă.

Glumele ne-au ajutat doar în timpul vieţii, râdea exploziv, îi spuneam câte ceva, se uita în ochii mei serios două clipe şi odată izbucnea - niciodată n-am putut să-mi ascund umorul faţă de el, nici când avea vreun necaz.

În momentele alea, eram unul şi acelaşi - o parte a rămas aici şi ciudat, o parte, acum, e pe partea ailaltă.

A colaborat la Ziarul BURSA; desigur, a făcut multe alte lucruri, a făcut filme, a făcut actori, a făcut Legea cinematografiei, a făcut regizori, a scris o carte şi a stat să fie scrisă o carte despre el, mă rog, făcea tot timpul ceva, dar a şi colaborat la Ziarul BURSA şi am avut şi o mică afacere împreună, o linie de montaj de film.

Când mi-a propus-o, cu vreo cincisprezece ani în urmă, era cam de vârsta mea de acum şi l-am examinat ca pe cai - dinţii îi avea buni, dar era gras şi gâfâia, mergea în baston cu greutate şi în mintea mea i-am mai dat vreo doi ani de viaţă, aşa că l-am întrebat "Dar, n-o să mori?!", iar el mi-a răspuns "Nu".

Era sincer.

Aşa că am băgat banii.

Uite că lung timp s-a ţinut de cuvânt, iar, acum, nu mai contează.

A participat la Gala BURSA de anul trecut, împreună cu soţia lui, actriţa Victoria Cociaş şi norocos, a câştigat la tombolă o excursie în Turcia şi ciudat, ciudat, el care tot timpul era plecat din ţară, se bucura.

Slăbise enorm, dar era acelaşi, îl ajunsesem din urmă, gras, gâfâi, merg greu.

A fost ultima dată când l-am văzut.

Nu se va mai duce în Turcia.

După ce am publicat în BURSA serialul "Tâlcul dobânzii", mi-a propus, la telefon, să îl facem film documentar.

Nu-l vom mai face.

Altădată, i-am explicat că venim pe lume cu experienţa nefiinţei din care descindem şi că, prin urmare, starea morţii nu ne este necunoscută.

Acum mi-o explică el.

Şi îl cred.

P.M.

Semnătura "Radu Gabrea şi MAKE" a rezultat din următorul dialog pe care l-aş fi avut cu el:

- Ai citit?

- Da.

- Îţi convine să-l public?

- Da, e...OK, e OK, nu cred că minţi despre tine.

- Păi, e despre tine.

- Nu, nu draguţă, e despre tine, despre mine.

- OK, îl semnezi?

- Păi, cum să-l semnez eu, când tu l-ai scris!

- Şi ce dacă?!

Aici ar fi intervenit alea două clipe când se uita la mine ţintă, după care ar fi izbucnit în râs.

- OK, dacă e să ne facem de râs, atunci semnăm amândoi.

- Acum, cum ţi se mai pare textul?

- Da, este mult mai bine, pentru că îmbină, în chip trist, frumosul cu inutilul. Efect garantat!

Am fi râs amândoi îndelung.

Mulţumesc, Radu, că mi-ai fi dat voie!

Opinia Cititorului ( 16 )

1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2017, 08:56)
Frumoasă prietenie! Dumnezeu să-l odihnească !
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2017, 09:08)
  Da.
2. Frumos articol..Frumoasa prietenie.
(mesaj trimis de Gheorghe. în data de 13.02.2017, 09:59)
E lucru mare sa fii si sa ramai om.
Un articol dasta face cat 100 altele cu alte subiecte.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2017, 10:55)
CE suntem oare inainte si dincolo de materie ?
4. fără titlu
(mesaj trimis de zaza în data de 13.02.2017, 11:14)
Felicitari Make..pentru mica ta expunere fata de-o frumoasa pretenie care v-a legat........Cred ca asta a fost si motivul expuneri tale...frumos din partea ta..
D-zeu sa-l odihneasca
5. RESPECT
(mesaj trimis de Dr.WHO în data de 13.02.2017, 11:29)
O personalitate, mult RESPECT!!!
6. Genial
(mesaj trimis de un guru în data de 13.02.2017, 11:30)
Cum spunea maestrul Gabrea ,, ascunderea adevarului si neasumarea lui sunt pentru sufletul unui popor o otrava
'' . Va trai vesnic prin opera sa si prietenii de calitate . Sa ne luptam in continuare cu cei care vor sa ne otraveasca mintea si sufletul .
7. Ce sa credem?
(mesaj trimis de Un nedumirit în data de 13.02.2017, 11:50)
Make:
Prietenul meu mereu surâzător şi-a schimbat starea, din fiinţă a devenit nefiinţă.
Make, religia ortodoxa ne spune ca potrivit Bibliei, nu trecem in nefiinta, ca moartea este trecerea in vesnicie si ca atare cea mai mare greseala care se poate face este aceea de a numi moartea, trecere in nefiinta. Acesta deoarece doar trupul se intoarce in pamant; spiritul/ duhul, trece in vesnicie.
Nu ma pricep la aceestea, cele de mai sus le-am retinut la o predica de inmormantare, a unui ortodox.
As fi tare bucuros daca as primi o "predica" in aceasta privinta.
Cu multumiri anticipate.
1. 7.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2017, 11:53)
  Pentru Make; am uitat sa precizez ca am intervenit , in primul rand ca fan Gabrea.
  Dumnezeu sa-l odihneasca!.
  7.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 13.02.2017, 12:26)
  Dupa cum vezi, dialogul cuprinde replica: "Nu, nu draguţă, e despre tine, despre mine."
  Sint ateu.si am incercat sa-l inviez, cu mijloacele mele.
  Cit despre predica...cred ca l-ar fi interesat si pe Radu Gabrea, asa ca as dori sa dau curs solicitarii, dar trebuie sa ma prezint la orele de tratament.
  Poate dupa aceea (dupa orele 16-00), dar nu promit.
  7.3.  Predica (răspuns la opinia nr. 7.2)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 13.02.2017, 14:55)
  Sint atit de putin familiarizat cu predicile, incit nu prea stiu ce este o predica - poate, un fel de tilcuire a Cartii si a traditiei, exersata de preoti, spre intelesul enoriasilor?
  In schimb, am oarecare experienta in tilcuiri, inclusiv in privinta Cartii si a traditiei, dar nu neaparat spre intelesul credinciosilor.
  De pilda, am dificultati sa inteleg notiunea de "vesnicie", care pare sa se refere la ceva nelimitat din familia "timpului"; dar, cum pentru mine, timpul este o abstractie (deci, o notiune care se refera la felul cum ne punem in ordine gindurile despre lume), retragerea in vesnicie ma cufunda in confuzie.
  Daca, insa, accept vesnicia drept calitate dumnezeiasca, atunci retragerea in vesnicie devine echivalentul indumnezeirii, ceea ce figureaza drept scop principal in lista ortodoxiei (mi se pare ca si la catolici).
  Dar...
  Acest din urma inteles suspenda nu doar nefiinta ca finalitate a vietii, ci si ca loc din care descindem prin nastere, ceea ce ne obliga sa ne concepem inca de dinainte sa fi fost conceputi.
  Sub influenta lui Plotin (si daca nu ma insel, a lui Origene), in crestinismul timpuriu a circulat teza ca sufletele sint emise de un Eon (cam ca baloanele de sapun) si ca se intrupeaza ca ingeri si ca oameni.
  Este o viziune fermecatoare, pe care ateismul meu nu are cum sa o respinga.
  Doar ca simt altfel si evident, nu reprosez nimanui asta.
  7.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 7.3)
  (mesaj trimis de Nedumiritul în data de 13.02.2017, 17:26)
  Incurcate sunt caile Domnului .....
  
  Multumesc pentru stradanie si amabilitate, maestre; te asigur ca acum si eu sunt "si mai cufundat in confuzie.....".
  Cat priveste experienta in talcuri, te cred; ti-am savurat articolele.
  Toata stima.
8. fără titlu
(mesaj trimis de d.i. în data de 13.02.2017, 13:48)
de regula nu comentez panegiricele, fie ele si scrise. dar, :slava" in care l-ai ridicat pe gabrea (un mucalit cu doxa la el si cand era luat pe nepregatite!) este altceva! este o "temenea" respectuoasa in fata bunului simt! Respect! Amandurora!
9. Dumnezeu sa-l odihneasca.
(mesaj trimis de anonim în data de 13.02.2017, 14:23)
Imi pare rau de perderea prietenului. Am aoservat ca pe masura ce inaintam in varsta si dispar oamenii dragi din jurul nostru se face din ce in ce mai frig. Amintirile frumoase sunt arme, dar ne mai lasam si coplesiti.. imi pare rau pentru dvs.
1. 9.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9)
  (mesaj trimis de MAKE în data de 13.02.2017, 15:01)
  Mi-ai aburit ochii.
  Voi transmite mesajul tau familiei Gabrea.
10. Om
(mesaj trimis de Cristian în data de 21.02.2017, 10:32)
Superb articol. Dumnezeu sa il odihneasca.