RALUCA TURCAN - OPTIMISTĂ, SINDICATELE - NEMULŢUMITE Stabilirea salariului minim încinge dialogul social

Salariul minim trebuie să crească, dar majorarea acestuia trebuie să fie susţinută de economie, a declarat, ieri, Raluca Turcan, ministrul Muncii, după primul dialog pe care l-a avut cu sindicatele şi patronatele pentru stabilirea unui mecanism predictibil de ajustare a venitului respectiv.

"Preocuparea este ca în România nivelul de salarizare să fie decent, costul forţei de muncă să înceapă să se apropie de media Uniunii Europene.Majorarea salariului minim trebuie făcută în mod predictibil, bazată pe date economice, pentru a putea fi susţinută de economie pentru a evita blocajele ulterioare. (...) Am agreat cu partenerii sociali ca săptămâna viitoare să ne întâlnim în Consiliul Naţional Tripartit, astfel încât confederaţiile sindicale şi cele patronale să îşi prezinte şi faţă în faţă propunerile pe care le au cu privire la majorarea salariului minim", a spus Raluca Turcan.

Potrivit ministrului Muncii, după ce vor avea loc aceste discuţii, vor fi analizate toate variantele propuse, iar Guvernul va contura o soluţie pe care o va supune dezbaterii publice.

Spre deosebire de Raluca Turcan, reprezentanţii Blocului Naţional Sindical şi al CNS Cartel Alfa s-au declarat dezamăgiţi de dialogul de ieri şi au acuzat inflexibilitatea poziţiei Guvernului cu privire la stabilirea salariului minim.

"Ministrul Muncii nu a făcut referiri la pragul de sărăcie, la salariul minim. Noi am făcut referire, în documentul nostru. Am atras atenţia asupra acestui lucru şi, inclusiv în formula de calcul pe care am prezentat-o astăzi, am subliniat nevoia introducerii acestui indicator în ecuaţie. Altminteri, România riscă să îşi consolideze locul unu în Europa în ceea ce priveşte sărăcia în rândul salariaţilor, ceea ce este o aberaţie economică. România negociază, acum, cu Bruxelles-ul, un program operaţional pentru perioada 2021-2027, care are ca ţintă măsuri pentru reducerea sărăciei în România. Blocul Naţional Sindical a avansat, în urmă cu două săptămâni, ministrului Ghinea un pachet de măsuri care, printre altele, vizează şi reducerea sărăciei în rândul salariaţilor", a declarat Dumitru Costin, preşedintele BNS.

În schimb, reprezentanţii Cartel Alfa au decis să reia acţiunile de protest la adresa guvernului pe care îl acuză că "acţionează dictatorial, împotriva interesului general".

"Guvernul urmăreşte doar acţiunile de imagine în contextul campaniei din cadrul partidelor din coaliţie, iar măsurile pe care le ia duc la sărăcirea populaţiei şi consolidarea privilegiilor celor 1% din populaţie cu venituri

mari. Rezultatele economice cu care se laudă constant premierul nu sunt resimţite de populaţie, pentru că mecanismele prin care creşterea economică produce dezvoltare şi bunăstare sunt blocate:

a) Prin lipsa asumării modificării legii dialogului social, care a eliminat (în forma aprobată prin asumare în faţa Parlamentului în 2011) pârghiile de distribuire a creşterii economice in funcţie de realizările unităţilor. În consecinţă, grilele salariale negociate au dispărut şi avem o polarizare continuă a numărului de lucrători la nivelul salariului minim.

b) Printr-o politică de creştere a salariului minim care nu se bazează pe legea coşului minim aprobată şi promulgată în august 2020, ci continuă politica menţinerii salariului minim la un nivel foarte scăzut, deşi:

- aceasta face ca peste 30% din populaţia ţării să se afle în sărăcie;

- încurajează evaziunea fiscală şi prejudiciază bugetul de stat de resurse importante de venituri;

- transformă lucrătorii aflaţi la nivelul salariului minim în «sclavi moderni culpabili»;

- primirea de bani pe lângă salariu, nedeclaraţi la fisc de către lucrător îl face pe acesta evazionist;

- nivelul scăzut al salariului sau lipsa fiscalizării unor venituri suplimentare date de către angajator «în plic», va face ca la final de carieră pensia bazată pe contributivitate să fie mai mică decât pensia socială, lucrătorul devenind automat asistat social.

c) prin menţinerea unei politici fiscale care împovărează lucrătorii şi micii contribuabli şi creează facilităţi capitalului şi bogaţilor", afirmă reprezentanţii Cartel Alfa într-un comunicat de presă remis Redacţiei.

Conform datelor statistice, 1.127.136 de angajaţi cu contract individual de muncă cu normă întreagă au avut în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât 2350 (salariul minim pentru studii superioare). Alţi 460.954 angajaţi cu contracte de muncă cu timp parţial au avut venituri realizate în aceeaşi perioadă, sub aceeaşi limită de 2350 lei .