RAPORT AL COMISIEI EUROPENE:  Pedepsele în cazurile de mare corupţie, minime

• În 60% din cazuri, pedepse cu suspendare

Raportul CE privind MCV (n.r. mecanismul de cooperare şi verificare) publicat ieri, notează că în cazurile de corupţie la nivel înalt pedepsele aplicate rămân adesea aproape de limita juridică minimă, iar în peste 60% din cazuri, executarea pedepselor este suspendată. "Analiza sentinţelor judecătoreşti în cazurile de corupţie la nivel înalt indică faptul că pedepsele aplicate rămân adesea aproape de limita juridică minimă, iar în peste 60% din cazuri, executarea pedepselor este suspendată", se arată în raportul pe tema justiţiei. CE reiterează, ca şi în anii trecuţi, faptul că "DNA a continuat să funcţioneze ca un serviciu eficace de urmărire penală în cazurile de corupţie la nivel înalt".

"În 2011, a crescut numărul trimiterilor în judecată, al hotărârilor judecătoreşti şi al condamnărilor. Odată cu accelerarea instrumentării cauzelor în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, această evoluţie a fost vizibilă mai ales la nivelul hotărârilor judecătoreşti definitive", se arată în raportul CE.

Documentul atrage atenţia că în 2011 au fost pronunţate 158 de hotărâri judecătoreşti definitive în cazuri sesizate de DNA, în comparaţie cu 85 în 2010. "Această activitate a continuat să vizeze un număr important de politicieni şi de funcţionari de rang înalt. Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor a luat măsuri în vederea consolidării activităţii sale de combatere a corupţiei", se mai arată în raportul Comisiei Europene.

• Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a accelerat procesele de mare corupţie

Raportul CE privind MCV notează în cazul României că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a accelerat derularea proceselor privind cazurile de corupţie la nivel înalt, ca răspuns la recomandările privind riscul ca în unele astfel de cazuri să se împlinească termenele de prescripţie.

Raportul CE publicat ieri notează că în cazul României s-au constatat o serie de evoluţii în felul în care România a dat curs recomandărilor Comisiei. "Noul Cod Civil a intrat în vigoare fără probleme în octombrie 2011 şi se preconizează că în iunie 2012 va intra în vigoare şi Codul de procedură civilă. Ca răspuns la recomandările Comisiei privind riscul ca în unele cazuri de corupţie la nivel înalt să se împlinească termenele de prescripţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a accelerat derularea proceselor privind cazurile de corupţie la nivel înalt", notează Comisia.

Potrivit CE, această măsură "ar putea avea un impact pe termen mai lung, putând conduce la raţionalizarea procedurilor judiciare şi la adoptarea unor hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate fără întârzieri".

"S-au înregistrat progrese în Parlament în ceea ce priveşte proiectul de lege privind confiscarea extinsă", mai notează CE.

Totodată, documentul arată că "Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Agenţia Naţională pentru Integritate (ANI) au continuat să instrumenteze o serie de cazuri importante, inclusiv referitoare la un număr semnificativ de politicieni şi funcţionari de rang înalt", iar "noile legi privind reformarea modului de numire a magistraţilor în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi privind răspunderea disciplinară a magistraţilor au stabilit cadre menite să asigure o mai mare claritate şi rigoare".

• Măsurile luate de procurorul general Kovesi privind confiscarea averilor, apreciate în raportul CE

Comisia Europeană (CE) notează în raportul interimar pe tema MCV publicat ieri că măsurile luate de procurorul general al României, Codruţa Kovesi, s-au concretizat într-o creştere considerabilă a volumului activelor îngheţate în anul 2011. "O notă orientativă a fost difuzată parchetelor pentru a încuraja urmărirea penală a spălării de bani ca infracţiune de sine-stătătoare în cadrul legislaţiei existente", notează documentul citat.

Totodată, experţii europeni consemnează faptul că în cazul în care proiectul de lege privind confis-carea extinsă a averilor, discutat în prezent în Parlament, este adoptat în forma propusă, acesta ar consolida considerabil caracterul disuasiv al pedepselor.

"Va trebui ca această lege să fie acompaniată de măsuri prin care să se garanteze faptul că se dă curs în mod eficace hotărârilor pronunţate în instanţă prin care se aplică sancţiuni financiare. Trebuie să se demonstreze în continuare rezultate convingătoare în ceea ce priveşte recuperarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni", arată raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) impus României de către CE. Pentru prima dată când s-a vorbit de confiscarea extinsă a averii a fost la şedinţa de bilanţ a activităţii Ministerului Public pe 2010.

• CE cere eficienţă la acţiunile în justiţie pe fapte ce aduc atingere intereselor financiare ale UE

Comisia Europeană susţine că, având în vedere importanţa achiziţiilor publice pentru economia României, trebuie depuse eforturi speciale pentru a se garanta faptul că acţiunile în justiţie pe fapte care aduc atingere intereselor financiare ale UE sunt instrumentate în mod eficient şi rapid. CE precizează că, începând din iulie 2011, "s-au pronunţat cinci condamnări în faţa instanţelor de prim grad de jurisdicţie împotriva a 13 inculpaţi, în procese în domeniul achiziţiilor publice".

"În ceea ce priveşte faptele care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, s-au pronunţat cinci condamnări definitive şi patru condamnări nedefinitive din iulie anul trecut. Având în vedere importanţa achiziţiilor publice pentru economia României, trebuie depuse eforturi speciale pentru a se garanta faptul că acţiunile în justiţie sunt instrumentate în mod eficient şi rapid", se arată în raport.

Documentul Comisiei mai arată că "îmbunătăţirea cunoştinţelor financiare şi contabile ale magistraţilor şi asigurarea unei disponibilităţi sporite a unor experţi externi calificaţi sunt în continuare măsuri necesare pentru asigurarea eficacităţii procedurilor judiciare".

Documentul menţionează totodată că "întreprinderea unor acţiuni proactive în sensul dezvoltării unei jurisprudenţe consecvente în procesele care ţin de domeniul achiziţiilor publice ar contribui, de asemenea, la garantarea derulării cu succes a procedurii de judecată a acestor cazuri".

Comisia arată că, pentru a remedia deficienţele constatate în practica judiciară în cazurile de corupţie la nivel înalt, Institutul Naţional de Magistratură şi Înalta Curte au organizat, cu sprijinul DNA, reuniuni şi sesiuni de formare în acest sens. "Astfel de iniţiative ar trebui adoptate într-un mod mai sistematic şi ar trebui consolidate în cadrul unui plan de acţiune cuprinzător, astfel încât să se aducă îmbunătăţiri generale practicii judiciare în procesele de corupţie la nivel înalt", se arată în raport.

"Ar putea fi acordată o atenţie deosebită îmbunătăţirii normelor privind autorizarea şi finanţarea depoziţiilor experţilor în instanţe şi justificărilor invocate pentru amânarea termenelor de audiere. România a elaborat o analiză comparativă a practicilor din alte state membre referitoare la procedura de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi a inclus acest subiect în noul proiect de strategie naţională anticorupţie. În calitatea sa de autoritate competentă să adopte noi norme juridice, Parlamentul trebuie, în prezent, să ducă mai departe această iniţiativă", mai scrie CE.

• Predoiu: CE solicită eficientizarea inspecţiei judiciare, CSM trebuie să se mobilizeze

Raportul Comisiei Europene este în ansamblu pozitiv pentru Româ-nia, dar transmite şi un mesaj legat de necesitatea eficientizării inspecţiei judiciare, fiind nevoie ca instituţiile implicate, în special Consiliul Superior al Magistraturii, să se mobilizeze, spune ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Predoiu a arătat că principalul minus remarcat în raport este abilitatea conducerii sistemului judiciar de a răspunde adecvat problemelor de integritate şi responsabilitate din cadrul sistemului.

"Chem autorităţile vizate de aceste recomandări, în special CSM, să se mobilizeze mai intens în perioada următoare şi să ia măsurile care se impun. Concret este nevoie să aplicăm întocmai spiritului său prevederile Legii răspunderii magistraţilor", a spus Predoiu, premier interimar şi ministru al Justiţiei.

Acesta a susţinut că, pentru ca Raportul de evaluarea a MCV la 5 ani, care va fi publicat în vară, să poată reprezenta un pas decisiv în vederea eliminării acestui mecanism, evaluarea trebuie să probeze "ireversibilitatea" reformelor din justiţie şi sprijinul politic pentru continuarea acestor reforme, ultima cerinţă impunându-se mai acut într-un an electoral.

Ministrul Justiţiei a apreciat astfel că, în scopul eliminării MCV, şi membrii CSM trebuie să depăşească "logica cooperării limitate".

"În mod concret, cred că este cazul ca la nivelul CSM să se depăşească o logică anterioară a cooperării limitate între grupurile de idei, de orientare, din cadrul CSM şi să se treacă pe o logică a cooperării totale între aceste grupuri, astfel încât să împingem înainte agenda Consiliului Superior al Magistraturii", a afirmat Predoiu.

• CSM: Raportul CE reflectă corect situaţia punctând neajunsuri de care suntem conştienţi

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Alina Ghica, a declarat, miercuri, că raportul CE reflectă în mod corect situaţia de fapt de la ultima evaluare anuală în cadrul MCV, punctând neajunsuri de care CSM este conştient. "Raportul tehnic intermediar oferă linii directoare clare pentru paşii de urmat pe sistemul judiciar şi leadershep-ul acestuia pe termen mediu, dar şi în lunile care rămân până la raportul deosebit de important din iulie 2012", a susţinut judecătoarea Alina Ghica.

Totodată, şeful CSM a spus că ia act de constatările Comisiei Europene referitoare la anumite limite ale capacităţii leadershep-ului din sistemul judiciar în perioada iulie 2011 - ianuarie 2012 de a lua măsuri concrete în cazul privind activitatea unor magistraţi şi le aminteşte că printre priorităţile noii echipe de conducere a Consiliului se află creşterea responsabilităţii sistemului judiciar, dar şi a capacităţii instituţionale a forumului magistraţilor şi a inspecţiei judiciare.