RAPORT AL FUNDAŢIEI ACCESS TO MEDICINE Giganţii farmaceutici nu sunt pregătiţi pentru următoarea pandemie

Cele mai mari companii farmaceutice din lume sunt puţin pregătite pentru o următoare pandemie, în ciuda unui răspuns în creştere al acestora la focarul de Covid-19, arată un raport recent independent, realizat de Fundaţia Access to Medicine din Olanda, preluat de The Guardian.

Jayasree K. Iyer, directorul executiv al Fundaţiei Access to Medicine, o organizaţie non-profit finanţată de guvernele britanice şi olandeze, a evidenţiat virusul Nipah, cu o rată a mortalităţii de până la 75%, ca următorul potenţial mare risc de pandemie.

"Virusul Nipah este o altă boală infecţioasă emergentă care provoacă mari îngrijorări", a spus Jayasree K Iyer, menţionând: "Nipah ar putea să izbucnească în orice moment. Următoarea pandemie ar putea fi o infecţie rezistentă la medicamente".

Nipah poate provoca probleme respiratorii severe şi encefalită, şi are o rată a mortalităţii de 40% până la 75%, în funcţie de locul în care se produce focarul. Liliecii care se hrănesc cu fructe sunt gazda sa naturală. Focarele din Bangladesh şi India, produse în 2018, au fost, probabil, legate de consumul de suc de curmal.

Nipah este una dintre cele 10 boli infecţioase din 16 identificate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) ca fiind cu cel mai mare risc pentru sănătatea publică şi pentru care care există zero proiecte în pregătirile companiilor farmaceutice, potrivit raportului fundaţiei. Aceste boli mai includ febra din Valea Rift, frecvent întâlnită în Africa subsahariană, Mers şi Sars - boli respiratorii cauzate de coronavirusuri şi care au rate de deces mult mai mari decât Covid-19, dar sunt mai puţin infecţioase.

Între timp, sunt în curs de dezvoltare patru produse pentru virusul Chikungunya transmis de ţânţari, care s-a răspândit rapid în ultimii ani, în America, Africa şi India: un vaccin, un medicament, un instrument de diagnostic şi un nou spray insecticid pentru suprafeţe de la Bayer, care funcţionează şi pentru virusurile Denga şi Zika.

Raportul arată că, în ciuda avertismentelor de mulţi ani, potrivit cărora noile coronavirusuri ar putea provoca o urgenţă globală de sănătate, industria farmaceutică, precum şi societatea în general, au fost prost pregătite pentru pandemia de Covid-19.

Înainte de izbucnirea Covid-19, nu au existat proiecte pentru bolile coronavirale în planurile producătorilor de medicamente, însă, pe măsură ce aceasta s-a transformat într-o pandemie globală, industria a dezvoltat în câteva luni mai multe vaccinuri, notează sursa. Un total de 63 de vaccinuri şi medicamente împotriva Covid-19 sunt acum aprobate pentru uz sau în curs de dezvoltare.

• Rezistenţa la antimicrobiene, periculoasă

Rezistenţa la antimicrobiene - respectiv apariţia bacteriilor "superbug" rezistente la medicamente, parţial din cauza lipsei de antibiotice în ţările cu venituri mai mici - prezintă, de asemenea, riscuri serioase, conform sursei.

"În ceea ce priveşte rezistenţa la antimicrobiene (RAM), avem antibiotice care încă funcţionează, dar timpul cere dezvoltarea de înlocuitori", afirmă Iyer, adăugând: "Tuberculoza, despre care obişnuiam să credem că ar putea fi eradicată, este din ce în ce mai răspândită în unele comunităţi din cauza tulpinilor rezistente la mai multe medicamente". Iyer avertizează că o "pandemie de RAM", în care agenţii patogeni rezistenţi la medicamente sunt etalon global, nu este doar "de neconceput, ci inevitabilă, cu excepţia cazului în care industria farmaceutică se angajează serios să dezvolte antibiotice".

• Marile companii farmaceutice se concentrează pe câteva boli, inclusiv SIDA şi tuberculoza

Raportul fundaţiei monitorizează 20 de mari companii farmaceutice şi disponibilitatea medicamentelor acestora pentru 82 de boli în ţările cu venituri mici sau medii. Eforturile companiilor de a dezvolta noi medicamente continuă să se concentreze pe câteva boli, inclusiv SIDA, tuberculoza, malaria, Covid-19 şi cancerele.

Compania farmaceutică britanică GlaxoSmithKline Plc (GSK) este în topul clasamentului, cu 80% proiecte de cercetare-dezvoltare aflate în stadiul final, care au planuri de acces în ţările cu venituri mici sau medii. Astfel, GSK dezvoltă planuri de acces pentru toate proiectele odată ce rezultatele testelor clinice intermediare sunt pozitive.

Compania americană Pfizer Inc. a ajuns pentru prima dată în top cinci în această privinţă, cu o proporţie de 69%, însă după Johnson & Johnson din SUA, care are o proporţie de 79%.

Urmează, pe locul al patrulea, compania niponă Takeda Pharmaceutical Inc., cu 63%, iar pe al cincilea - Novartis AG din Elveţia, cu 57%. Conform sursei, Novartis a fost prima companie care a dezvoltat o abordare sistematică pentru a se asigura că produsele sale ajung mai rapid în ţările mai sărace, care se confruntă cu mai mult de 80% din povara globală a bolilor. În topul companiilor care dezvoltă astfel de planuri sunt AstraZeneca Plc (societate anglo-olandeză), Merck KGaA (Germania), Sanofi SA (Franţa).

Sursa precizează că, sub conducerea directorului executiv Albert Bourla, care şi-a preluat mandatul în 2019, Pfizer a început planificarea accesului pentru toate produsele cu doi ani înainte de lansare. Totodată, planurile Takeda pentru proiectul său de vaccin împotriva Denga includ angajamentul de a înregistra vaccinul în ţările endemice, licenţele voluntare şi strategiile de stabilire a preţurilor.

Totuşi, în acest moment, multe medicamente nu ajung deloc în ţările cu venituri mici şi medii, chiar şi după câţiva ani de la lansarea lor. Aproximativ 64 din 154 de produse analizate de raport nu sunt acoperite de niciun fel de strategie de acces - preţuri echitabile, licenţiere voluntară sau donaţii - în niciuna dintre cele 106 ţări examinate.

Jayasree K. Iyer a anunţat că va lansa un roadshow virtual luna aceasta cu scopul să alerteze investitorii în firmele farmaceutice cu privire la concluziile raportului şi să-i mobilizeze să facă presiuni asupra companiilor.

În acest context, Emma Walmsley, directorul executiv al GSK, a declarat: "Rămânem ferm dedicaţi îmbunătăţirii cercetării, accesului şi dezvoltării de noi medicamente şi vaccinuri pentru bolile globale, în special HIV, TBC şi malarie, pentru viitoarele pandemii şi rezistenţa la antimicrobiene".

• Scenariu al Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA: următoarea pandemie - o ciupercă potenţial mortală

Următoarea pandemie ar putea fi o infecţie fungică uneori mortală, generată de Candida auris, ciupercă asemănătoare cu drojdia, spun experţii care o descriu ca fiind un "agent patogen perfect".

Ciuperca poate fi fatală, în special dacă intră în fluxul sanguin, de obicei prin catetere sau alte tuburi introduse în organismul uman prin proceduri medicale, conform Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA (CDC), citat de New York Post.

Candida auris a fost identificată pentru prima dată în 2009 şi este aproape rezistentă la medicamentele antifungice, potrivit afirmaţiilor făcute de Johanna Rhodes, epidemiolog la Imperial College din Londra.

Rhodes, care a contribuit la combaterea unui focar din 2016 de Candida auris în Anglia, a declarat că nu doar rezistenţa ciupercii la medicamente o face "impresionantă".

"Unul dintre lucrurile care fac ca această ciupercă să fie atât de înfricoşătoare este faptul că poate rămâne pe suprafeţe neînsufleţite pentru perioade lungi şi poate rezista la orice se «aruncă» asupra ei", a spus Johanna Rhodes pentru New Scientist.

Speciile de candida sunt unul dintre cei mai frecvenţi agenţi patogeni fungici, cauzând infecţii invazive la nivel mondial, anual, potrivit Contagion Live.