English
Programul Naţional de Dezvoltare Locală, cu cele două ediţii ale sale (PNDL 1 şi PNDL 2), este caracterizat de "lipsă de eficacitate", din cauza ritmului lent de execuţie a lucrărilor, ceea ce duce la "imobilizarea fondurilor de la bugetul de stat pe perioade foarte lungi" şi la "amânarea beneficiilor şi a impactului pozitiv pe care programul ar trebui să le aducă în viaţa cetăţenilor", se arată în raportul de audit al Curţii de Conturi efectuat în 2021 pentru anul 2020 la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
"Ritmul de derulare a PNDL nu corespunde ţintelor asumate iniţial (la 31 decembrie 2020 erau nefinalizate 34% dintre proiectele din PNDL 1 şi 74% dintre proiectele din PNDL 2); un număr semnificativ de UAT-uri
nu au solicitat sume spre decontare în anul 2020 (în cazul a aproximativ 40% din numărul total de obiective finanţate prin PNDL), aspect ce conduce la lipsa de eficacitate a PNDL, prin imobilizarea fondurilor de la bugetul de stat pe perioade foarte lungi şi prin amânarea beneficiilor şi a impactului pozitiv pe care programul ar trebui să le aducă în viaţa cetăţenilor. (...) Deşi anul 2020 a fost prevăzut ca termen de finalizare pentru PNDL 1, în fapt, la 31 decembrie 2020 erau recepţionate doar 66% dintre obiectivele de investiţii incluse la finanţare prin acest program. De asemenea, tot în anul 2020 a fost prevăzut iniţial să se finalizeze şi PNDL 2, dar stadiul de implementare este încă redus, fiind recepţionate, până la 31 decembrie 2020, doar 26% dintre obiectivele de investiţii incluse la finanţare", se arată în sinteza raportului Curţii de Conturi pentru autorităţile centrale.
Autorii raportului arată că în anul 2020 au fost finanţate doar 4528 de proiecte PNDL (dintre care 716 din PNDL 1 şi 3812 din PNDL 2), ceea ce conduce la un număr de 3207 obiective de investiţii (aproximativ 40% dintre proiectele în curs), care nu au avut nicio decontare pe întreg anul 2020.
"Atragem atenţia asupra faptului că în anul 2020 au fost finalizate doar 845 de obiective de investiţii (11% dintre investiţiile în curs prin PNDL 1 şi 2), deşi anul 2020 fusese planificat ca an terminal pentru derularea celor două programe", se arată în documentul citat.
Autorităţile nu se pot apăra cu faptul că a fost primul an pandemic, atât timp cât începând din 15 mai 2020, ţara noastră a intrat în stare de alertă, iar activitatea din construcţii, inclusiv în domeniul infrastructurii necesare localităţilor, a fost reluată la parametri optimi.
Auditorii din cadrul Curţii de Conturi au mai constatat că unităţile administrativ-teritoriale au utilizat eronată fondurile publice alocate în anul 2020 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Din centralizarea datelor pentru UAT-urile verificate au rezultat sume cheltuite eronat în valoare de 14,4 milioane lei (valoarea estimată prin extrapolare fiind de 50,2 milioane lei, se arată în documentul citat.
Angajaţii Curţii de Conturi au reţinut în cazul UAT-urilor verificate şi prejudicii totale de 4,2 milioane lei, care nu au fost recuperate până la finalizarea misiunii de audit.
"În cazul constatării de către instituţiile de control (de exemplu Curtea de Conturi) a unor sume decontate nelegal de UAT-uri, acţiunile MDLPA au fost, în principal, de a informa beneficiarii şi de a aştepta restituirea voluntară a prejudiciilor, fiind identificate multiple situaţii în care UAT-urile nu au restituit bugetului de stat aceste sume nici după perioade lungi de timp ( de exemplu un an)", arată auditorii Curţii de Conturi.
Aceştia susţin că singura cale rapidă, sigură şi eficientă de recuperare la bugetul de stat a prejudiciilor este utilizarea de către creditor (MDLPA) a pârghiilor specifice de recuperare a creanţelor prevăzute în OUG nr.28/2013, respectiv informarea Ministerului Finanţelor şi blocarea unor fonduri.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
