Raport ERT: Investiţii subfinanţate în dezvoltarea reţelelor de transport şi distribuţie a energiei

Tranziţia energetică pare să se afle în impas, atât timp cât statele membre au nevoie de investiţii totale în reţelele de transport şi distribuţie de 800 miliarde euro până în anul 2030, potrivit unui studiu întocmit de Energy Round Table, un organism constituit din principalii dezvoltatori din domeniul energetic de pe continent.

Aceştia susţin, potrivit Euractiv.de, că nu îşi pot conecta panourile solare şi turbinele eoliene la reţea, în timp ce mulţi europeni se luptă cu costurile reţelelor existente. Înaintea acestui studiu, Comisia Europeană estima că până în 2030 vor fi necesare investiţii suplimentare de 584 miliarde euro în infrastructura energetică.

Studiul realizat de compania de consultanţă BCG constată un decalaj de investiţii de 800 miliarde euro până în 2030 şi de 2,5 trilioane euro până în 2050. Potrivit marilor jucători din industrie, investiţiile anuale în infrastructura de reţea au fost între 22 şi 32 de miliarde de euro în ultimii ani. Drept urmare, investiţiile în reţele prognozate până în anul 2050 vor fi mai reduse cu 60% faţă de ţinta iniţială, afirmă reprezentanţii industriei în studiul respectiv.

Menţionăm că în ţara noastră, potrivit unei estimări recente întocmită de Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) până în anul 2030 sunt necesare investiţii de peste 40 miliarde lei pentru dezvoltarea reţelelor de distribuţie. Investiţiile făcute de operatorii de distribuţie în dezvoltarea reţelei au însumat 13,5 miliarde lei în ultimii şase ani, însă, pentru atingerea ţintelor pe care România le are pentru 2030, este nevoie de o triplare a acestora într-un scenariu minim obligatoriu. În schimb, Transelectrica are programate în perioada 2022-2031 investiţii în valoare de aproape 7,1 miliarde lei, dar este posibil ca suma respectivă să crească odată cu darea în folosinţă a noi capacităţi de producţie de energie electrică.

Cu toate acestea, consolidarea reţelelor electrice ale Europei este necesară dacă continentul doreşte să-şi continue eforturile de decarbonizare. Marile companii afirmă că este nevoie de mai multă capacitate de reţea pentru a alimenta vehiculele electrice, procesele industriale şi încălzirea şi răcirea, care sunt din ce în ce mai electrificate. De asemenea, sistemul trebuie să devină mai stabil pentru a putea compensa fluctuaţiile energiei solare şi eoliene.

Raportul concluzionează că este nevoie de o dublare anuală a sumelor alocate pentru investiţii în reţele, dacă UE doreşte să-şi atingă obiectivele climatice. Aceasta înseamnă o cheltuială anuală cuprinsă între sume între 70 şi 84 miliarde euro anual.

Conform calculelor BCG, 60% din această sumă va fi cheltuită pe reţelele de distribuţie, 25% pe reţelele de transport, iar restul pe conexiuni şi capacităţi de stocare transfrontaliere.

Industriaşii europeni propun, în esenţă, soluţii în trei categorii: proceduri accelerate de aprobare, o revizuire a designului pieţei energetice şi consolidarea pieţei interne europene. Actorii locali, cum ar fi comunităţile, ar trebui lăsaţi în afara procesului de aprobare.

"Permisele nu vor fi niciodată acordate rapid dacă deciziile sunt mutate la nivel local", a spus Patrick Pouyanne, CEO al grupului energetic TotalEnergies, citat în raport.

Grupul din industria energiei menţionează că este nevoie de "investiţii de perspectivă", în care "cunoaşterea viitoarelor centre de generare şi cerere" înseamnă că liniile electrice pot fi construite acum, chiar dacă nu sunt necesare imediat.

În ceea ce priveşte sectorul energiei electrice, ERT subliniază că trecerea în producţie - de la combustibilii fosili cu costuri marginale ridicate la sursele regenerabile în care domină costurile fixe - necesită o revizuire profundă a designului pieţei de energie electrică.

Asociaţia europeană a industriei electrice Eurelectric solicită o planificare pe termen lung şi o reformă a regulilor tarifare de reţea. Aceasta este menită să asigure finanţarea investiţiilor în reţelele electrice ale continentului, aşteptate până în 2030, în valoare de 584 de miliarde de euro.

Raportul întocmit de ERT solicită guvernelor statelor membre UE să susţină garanţiile de stat pentru contractele de cumpărare private pentru a aduce mai multe companii mijlocii, care sunt mai puţin familiarizate cu achiziţia direcţionată de energie electrică, pe piaţa de energie electrică pe termen lung. Marile companii consideră de asemenea că mecanismul preferat al UE de "contracte pentru diferenţă" ar trebui limitat. Aceste contracte, care plătesc o sumă prestabilită, indiferent de preţurile zilnice la energie electrică, ar creşte volatilitatea pieţei, susţin reprezentanţii acestor companii, potrivit surse citate. Volatilitatea respectivă ar duce la "perioade extinse de preţuri zero şi negative", ceea ce înseamnă că guvernele "care susţin contractele ar trebui să plătească preţul total sau mai mult".

Totodată, jucătorii din energie afirmă că guvernele ar trebui să introducă o poliţă de asigurare de reducere a riscurilor investiţiilor, sponsorizată de guvern, care să permită furnizorilor de energie electrică să rămână în activitate chiar şi pe pieţele energetice extrem de volatile, aşa cum a fost cazul în 2022. Pe lângă faptul că cere guvernelor să-şi asume riscurile pieţei de energie electrică, ERT susţine, de asemenea, o mai bună integrare a reţelelor europene.

"Conectarea reţelelor electrice ale Europei va permite UE să-şi sporească securitatea electrică şi să integreze mai multă energie regenerabilă pe pieţele energetice", se arată în raportul citat.

Propunerile concretizate în raport vor fi înaintate Comisiei Europene pentru a fi discutate cu reprezentanţii statelor membre în vederea impulsionării investiţiilor necesare tranziţiei verzi.