RAPORT SKANSKA-SPOTDATA: ''România ar putea fi ţara din regiune cu cea mai rapidă creştere economică în 2021''

CEE a depăşit celelalte ţări ale UE în 2020 din punct de vedere economic şi ar trebui să revină la o convergenţă puternică a veniturilor în Europa de Vest începând cu 2021, potrivit raportului realizat de Skanska şi SpotData. Raportul prezintă cele mai importante 100 de tendinţe economice din CEE, luând în calcul riscurile şi oportunităţile pieţei din 2021, se arată într-un comunicat de presă remis redacţiei.

România ar putea fi ţara din regiune cu cea mai rapidă creştere economică în 2021. Se aşteaptă ca România să înregistreze o creştere de 6% în acest an, după scăderea la 3.9% în 2020, conform raportului realizat de Skanska şi SpotData.

Economia globală se situează mult mai bine în timpul pandemiei COVID-19, comparativ cu aşteptările. Unul dintre motive se datorează faptului că întreprinderile au reuşit să se adapteze cu success la incertitudine şi la un mediu nou. Modelele de lucru în regim hibrid, teleconferinţele, digitalizarea procedurilor de back-office dar şi a evenimentelor şi târgurilor comerciale, noile modele de business - toate acestea au contribuit la aplanarea impactului negativ în majoritatea sectoarelor, conform raportului Skanska şi SpotData dedicat celor mai importante 100 tendinţe care definesc economiile economia Europei Centrale şi de Est în 2021.

''Observăm noi tendinţe şi transformări în zona de business care apar pe piaţă şi care cu siguranţă vor modela viitorul. Ele creează noi oportunităţi şi redefinesc normalitatea, ne pregătesc pentru o nouă realitate cu care vom opera de acum încolo. Împreună cu compania de analiză SpotData, le-am enumerat în raportul-100 de tendinţe în economia CEE- pentru a demonstra impactul acestora asupra Europei Centrale şi de Est. După toate aceste analize şi mai multe discuţii cu diferite părţi interesate, suntem siguri că CEE are un viitor promiţător şi rămâne un loc atractiv pentru investiţii, fie că vorbim despre corporaţii sau investitori financiari'', spune Katarzyna Zawodna-Bijoch, preşedinte şi CEO al diviziei de dezvoltare comercială Skanska CEE.

''Aflăm din raportul -100 de tendinţe în economia CEE- că România ar putea fi anul acesta ţara din regiune cu cea mai mare creştere economică, chiar şi în acest context pandemic. România rămâne o piaţă de interes pentru investitori, mai ales în zonele de bussines, real estate şi IT, arătându-şi în ultimii ani potenţialul de muncă, productivitate şi dezvoltare în aceste sectoare, dar şi deschiderea către inovaţie şi către implementarea noilor tehnologii", a declarat Aurelia Luca, Vicepreşedinte Executiv pentru Operaţiunile din Ungaria şi România din cadrul Skanska din CEE.

Raportul pune în perspectivă atât dificultăţile cât şi potenţialele oportunităţi de dezvoltare a regiunii, chiar şi în contextul post-pandemic. Autorii evidenţiază principalele tendinţe care vor contribui în continuare la dezvoltarea unor ţări precum Polonia, România, Republica Cehă şi Ungaria.

CONCLUZIILE CHEIE DIN RAPORT SUNT URMĂTOARELE:

1. Majoritatea ţărilor din regiunea CEE au reuşit să evite recesiuni profunde şi au avut performanţe mai bune decât media UE în termeni economici. CEE are o pondere mai mare a sectoarelor care au reuşit să beneficieze de pandemia COVID-19 faţă de restul Europei şi doar jumătate din ponderea sectoarelor care au fost grav afectate, comparativ cu media UE. Costurile pe termen lung cauzate de pandemia COVID-19 vor fi mai mici în CEE decât media mondială.

2. Combinaţia dintre forţa de muncă foarte calificată cu nivelurile relativ scăzute de capital fix pe lucrător face din CEE un loc deosebit de atractiv pentru investiţii. Rentabilitatea investiţiilor este mare pentru companiile străine, iar ţările gazdă beneficiază de investiţii de capital şi transferuri de cunoştinţe legate de noi investiţii.

3. Una dintre cele mai importante schimbări structurale care are loc în CEE este creşterea cererii pentru forţa de muncă înalt calificată. Ponderea locurilor de muncă de birou creşte nu numai în rândul serviciilor, ci şi în industrie - asistăm la trecerea graduală de la mediile de lucru care presupun muncă fizică la locurile de muncă la birou.

4. Sectoarele de knowledge intensive services şi business services sunt segmentul cu cea mai rapidă creştere a economiilor din CEE. CEE a devenit unul dintre hub-urile globale importante din zona business, care se concentrează din ce în ce mai mult pe sectoarele tehnologice. Forţa de muncă cu studii superioare şi disponibilitatea spaţiilor de birouri din oraşele mari atrag multe investiţii SSC/BPO în regiune.

5. Activitatea investitorilor pe piaţa de birouri din Europa Centrală şi de Est a scăzut în 2020, dar se aşteaptă ca din 2021 să intre pe un trend ascendent. Creşterea aşteptată în ceea ce priveşte modul de lucru la distanţă şi cel hibrid va face ca investitorii să caute active şi locaţii performante, de calitate superioară.

6. CEE a redus emisiile de CO2, dar politica climatică rămâne în continuare cea mai mare provocare pentru regiune. Toate ţările din regiune reuşesc să reducă emisiile de CO2 pe cap de locuitor în timp ce înregistrează creşteri economice. Mai mult, Uniunea Europeană intenţionează să reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 55% (comparativ cu 1990 - anul de referinţă) până în 2030 şi cu 100% până în 2050.

PRINCIPALELE TENDINŢE ÎN ROMÂNIA:

1. Utilizarea anticipată a subvenţiilor NGEU va începe să sprijine economiile din CEE în acest an şi ar trebui să ofere o creştere mai substanţială în 2022. Se estimează ca această creştere să depăşească 5% în Croaţia, Ungaria, România şi Slovacia anul viitor şi peste 4,5% în Bulgaria, Republica Cehă, Polonia şi Slovenia.

2.România, o piaţă deosebit de atractivă pentru sectorul IT. România este a doua cea mai mare piaţă din regiune, cu 120.000 de angajaţi în sectorul bussines începând cu 2018. Ţara este atractivă în mod special pentru companiile IT, parţial pentru că oferă stimulente fiscale generoase specialiştilor din acest domeniu. Microsoft, Oracle, Deutsche Bank şi IBM sunt printre cei mai mari ocupanţi de birouri din România. Bucureştiul este principalul oraş pentru business services, cu peste 50% din piaţă, şi aproape două treimi din serviciile de outsourcing din capitală se află în sectorul ITO şi BPO.

3. Adaptarea la contextul pandemic crează oportunităţi de dezvoltare şi inovaţie în România. Pandemia COVID-19 a creat noi nevoi şi oportunităţi pentru utilizarea tehnologiei în domeniul imobiliar şi a încurajat inovaţia. Clădirile vor fi mai inteligente iar aplicaţiile şi soluţiile PropTech vor fi utilizate la scară largă.

4. CEE şi-a dezvoltat capacităţile digitale şi este acum bine plasată pentru a beneficia de accelerarea globală a digitalizării. Creşterea cunoştinţelor în domeniu şi digitalizarea proceselor de producţie conduc la un boom al industriei de software în România, crescând de la 1,7% la 3,6% (cel mai mare procent din regiune) în 2018. Această tendinţă a continuat şi în 2019, când cifra a crescut la 4,2%.

5. România este ţara din regiune şi din Europa care a redus în cel mai mare procent emisiile de CO2 în ultimii 30 de ani. Toate ţările din CEE au reuşit să reducă emisiile de CO2 pe capital în timp ce au înregistrat creşteri economice În total, regiunea şi-a redus emisiile de CO2 cu 30% faţă de 1990. Cea mai de succes ţară în ceea ce priveşte aceste valori a fost România, care a redus emisiile de CO2 cu 56% faţă de 1990, în timp ce PIB-ul pe capital a crescut cu 115%.

6. România oferă soluţionarea rapidă a cauzelor civile şi comerciale litigioase. România se remarcă pozitiv şi se numără printre ţările cu cel mai scurt timp estimat necesar pentru soluţionarea cauzelor civile şi comerciale litigioase: Republica Cehă - 149 zile, Ungaria - 151 zile, Slovacia 157 zile şi România 157 zile. Polonia are cel mai lung timp de soluţionare a litigiilor, 273 de zile, dar tot este mai scurt decât cel din ţările mai dezvoltate ca Franţa (420 zile) şi Italia (527 zile).

7. Potenţialele dezavantaje identificate în România se referă la infrastructura de transport slab dezvoltată, birocraţia şi lipsa digitalizării din sectorul administraţiei publice. În ciuda aderării la UE în 2007, România nu a reuşit încă să crească substanţial calitatea infrastructurii sale de transport. Motivul pentru care România rămâne în urma celorlalte ţări din CEE se datorează în principal de problemelor legate de corupţie şi lipsa de transparenţă. Cu toate acestea, lucrurile s-ar putea schimba în viitorul apropiat. Există o presiune tot mai mare asupra guvernului român pentru a rezolva problema infrastructurii neglijate. Administraţia publică atât în Polonia cât şi în România rămâne încă în urmă în ceea ce priveşte digitalizarea, dar există oportunităţi de recuperare rapidă în următorul deceniu.

Raportul se concentrează pe domenii precum perspectiva globală şi CEE, societatea, educaţia, munca, companiile şi sectoarele, business services, transformarea digitală şi tehnologiile, precum şi influenţa generală a celor menţionate mai sus şi a stării actuale şi viitoare a pieţei imobiliare.