RAPORTAT LA STATELE DIN CENTRUL ŞI ESTUL EUROPEI Pogonaru: "România - una dintre ţările cu cel mai puţin capital autohton"

Ţara noastră se numără statele din Europa Centrală şi de Est care au cel mai puţin capital local, acesta fiind împins în jocul populismului şi politicului, ca vinovat de serviciu, este de părere Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Domnia sa a subliniat că spiritul general al mediului de afaceri este optimist, pe viitor, şi că acesta vine, în primul rând, pe fondul factorului geopolitic. "Avantajul că suntem în UE şi NATO ne plasează în altă lume. În acest context, atenţia fondurilor de investiţii se îndreaptă în mod expres către România", a precizat, ieri, domnul Pogonaru, în cadrul unei conferinţe de presă.

În opinia preşedintelui AOAR, "respectarea regulilor jocului este esenţa", însă, la noi, "regulile sunt adesea ambigue".

Cei câţiva mari jucători care şi-au deschis business-uri pe piaţa noastră în ultima vreme sunt "mult prea puţini", opinează Florin Pogonaru, adăugând: "Dacă până acum modelul de creştere a economiei româneşti s-a bazat pe atragerea capitalului străin (care nu este de neglijat) şi pe exporturi, pentru perioada următoare acest model nu va mai adăuga valoare suficientă şi nu va mai sprijini populaţia. Vedem o schimbare a modelului economic dintr-un model bazat pe capital străin într-unul endogen, bazat pe noi înşine".

Avem capital românesc care nu se poate investi, în timp ce aşteptăm la capitalul străin care nu intră în economie, a subliniat domnia sa, menţionând că avem la dispoziţie banii din fondurile de pensii şi sumele ce intră în ţară, din străinătate.

Ţinând să precizeze că, până să ajungem la un pact economic general, trebuie să ajungem la un pact economic pe sectoare şi că politica ajutorului de stat trebuie să susţină refacerea lanţului de valori, reprezentantul mediului de afaceri a spus că, la noi, întotdeauna se pleacă de la premisa că orice investitor român este suspect: "Ne-am contorsionat spiritul într-un spirit catastrofist".

AOAR susţine parteneriatul public-privat (PPP), fiind de părere că trebuie identificate resurse noi, inclusiv din punct de vedere financiar, pentru dezvoltarea economică.

"PPP ar putea să stea la baza dezvoltării endogene a economiei. Acum, ceea ce lipseşte la PPP este costul capitalului şi definirea asumării de riscuri, la nivelul administraţiei de stat", a declarat domnia sa.

În acelaşi ton, Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR, a precizat că mediul de afaceri doreşte să repună în discuţie parteneritul public-privat, ca pe o bază de dezvoltare a investiţiilor, în primul rând româneşti, fără să impună oprelişti celor străine. "România trebuie să-şi definească bine modul de dezvoltare şi să-şi definitiveze acţiunile şi prin atragerea de capital privat", a conchis domnul Pârvan.

Reprezentanţii AOAR au dat ca exemplu pozitiv de PPP proiectul Netcity, care presupune realizarea "Reţelei metropolitane de fibră optică a municipiului Bucureşti pentru telecomunicaţii".

Preconizat că se va desfăşura pe trei etape, cu o valoare estimată în studiul de fezabilitate la 300 milioane euro, proiectul a trecut de prima etapă, acum fiind blocat de circa doi ani.

Netcity stagnează din cauza unui blocaj instituţional creat de lipsa normelor de aplicare a legii privind regimul infrastructurilor de comunicaţii, dar şi în urma lansării, de către Consiliul Concurenţei, a unui raport preliminar ce relevă "neînţelegerea pieţei şi declararea unei poziţii periculoase în piaţă" a companiei care dezvoltă proiectul,ducând Netcity într-o zonă tarifară nesustenabilă, a declarat Adrian Florea, directorul general al companiei Netcity Telecom (compania investitoare), parte a UTI Grup.

Până acum, societatea a investit 45 de milioane de euro în acest proiect.

Domnul Florea aşteaptă ca, până în toamnă, să se rezolve această situaţie, iar proiectul să fie reluat.