RAPORTUL CURŢII DE CONTURI: Arieratele nerecuperabile ale firmelor, în creştere constantă, în ultimii ani

Arieratele nerecuperabile ale companiilor au crescut constant, în ultimii ani, potrivit Curţii de Conturi.

În Raportul pe 2012, comisarii Curţii de Conturi evidenţiază că arieratele totale ale contribuabililor persoane juridice au ajuns, în anul respectiv, la 12,1% din PIB, cu aproximativ 3% din PIB mai mult decât în anul 2007 şi cu peste 4% din PIB mai mult decât în 2008 (anul apariţiei crizei economice în România).

Arieratele nerecuperabile (în cea mai mare proporţie fiind arierate ale firmelor aflate în procedura insolvenţei/falimentului) au înregistrat o creştere de 117% în perioada 2007-2012, ajungând până la nivelul de aproximativ 53 miliarde lei. Astfel, aceste tipuri de datorii ajung la circa 72,6% din total.

Raportul Curţii de Conturi arată: "Constatăm că arieratele nerecuperabile au crescut de la instaurarea crizei economice (anul 2008) şi până la 31.12.2012 cu peste 70%, adică de la 5,2% din PIB, la 31.12.2008, până la 9% din PIB, la 31.12.2012".

Documentul citat raportează că 75,4% dintre arieratele din evidenţele ANAF provin de la contribuabili cu capital privat, iar dintre acestea o pondere semnificativă o reprezintă arierate nerecuperabile, adică echivalentul a 59,1% din totalul datoriilor vechi ale firmelor din ţara noastră.

Procedurile de executare silită au fost de cele mai multe ori ineficiente şi tardive, observându-se că o pondere semnificativă a arieratelor recuperabile au o vechime de peste un an, mai subliniază raportul citat.

Acesta menţionează: "O analiză mai profundă asupra evoluţiei şi componenţei arieratelor înregistrate de persoanele juridice relevă o creştere semnificativă a arieratelor nerecuperabile, de la 24,5 miliarde lei, în anul 2007, până la 53 miliarde lei, în 2012. În ultimii cinci ani s-a constatat o creştere constantă a nivelului arieratelor persoanelor juridice înregistrate de ANAF, de la 36,38 miliarde lei, în anul 2007, până la 71 miliarde lei, în 2012. Această creştere, cu aproximativ 95%, a nivelului total al arieratelor persoanelor juridice, s-a realizat în condiţiile unei evoluţii similare a ambelor componente, respectiv arieratele recuperabile şi arieratele nerecuperabile".

În anul 2012, contribuabilii au achitat în mod voluntar, până la termenul scadent al obligaţiei fiscale, un volum de 136,8 miliarde lei, ceea ce reprezintă 79,75% din valoarea declaraţiilor fiscale depuse de agenţii economici, cu aproximativ 5 puncte procentuale sub ţinta de 85% stabilită la nivelul ANAF, arată Raportul Curţii de Conturi. În consecinţă, aproximativ 20% din obligaţiile fiscale declarate voluntar de către contribuabili (adică 20,25% din sumele declarate, respectiv 34,7 miliarde de lei) nu au fost achitate voluntar până la data scadentă.

Nivelul arieratelor înregistrate (pentru persoane juridice şi persoane fizice) se ridică la nivelul de circa 73 miliarde lei, din care 2 miliarde lei reprezintă arierate de la persoane fizice, iar restul de 71 miliarde lei reprezintă arierate de la persoane juridice.

Contribuabilii cu datorii mici (până în 15.000 lei) reprezintă marea masă a rău-platnicilor (aproximativ 80% din totalul debitorilor cu arierate recuperabile), însă cumulează doar 5,75% din totalul arieratelor.

Recuperarea arieratelor istorice este un proces extrem de complex şi dificil, motiv pentru care creşterea performanţei activităţii de colectare se poate realiza în principal prin creşterea gradului de încasare a arieratelor cu vechime de până la un an, spun comisarii Curţii de Conturi.

• Încasările ANAF - 28,5% din PIB

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat, în 2012, la bugetul general consolidat, venituri bugetare în valoare de 167,8 miliarde lei, reprezentând 28,56% din Produsul Intern Brut (PIB) al României, potrivit Raportului Curţii de Conturi.

Acesta precizează că, în perioada 2004-2012, veniturile colectate de ANAF au înregistrat, în termeni nominali, o evoluţie ascendentă, determinată în mare măsură de evoluţia economiei româneşti. "Instaurarea crizei economice din anul 2008 a condus la o scădere temporară a trendului ascendent al veniturilor colectate de ANAF, astfel încât, la nivelul anului 2008, s-a constatat, pentru prima oară, o scădere şi în termeni nominali a încasărilor ANAF", arată Raportul Curţii de Conturi pe 2012.

Potrivit documentului, încasările ANAF s-au situat la un nivel relativ constant, în ultimii ani, în jurul a 27-28% din PIB.

Veniturile colectate la bugetul de stat au deţinut, în mod constant, ponderea cea mai ridicată în totalul încasărilor ANAF. În anul 2012, impozitele şi taxele încasate la bugetul de stat au reprezentat 67,9% din veniturile totale colectate de ANAF, în timp ce colectarea veniturilor bugetului asigurărilor pentru şomaj a avut o evoluţie aproximativ liniară. Încasările din TVA au reprezentat 30,10% din totalul veniturilor colectate de ANAF la bugetul general consolidat. Veniturile fiscale din accize şi impozit pe venit/profit au înregistrat ponderi semnificative în totalul veniturilor colectate de ANAF la bugetul general consolidat (accize - 12,02%, impozit pe venit - 12,4%, impozit pe profit - 6,5%).

Curtea de Conturi indică faptul că încasările totale ale ANAF pentru anul 2012 reprezintă 99,20% din programul iniţial comunicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP): "Ulterior, rectificările bugetare şi modificările operate asupra programelor de încasări (creşterea cu 0,22% a programului de încasări) au condus la un grad de realizare a programului de încasări de 98,99%".

Veniturile bugetare realizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în luna ianuarie 2014 au însumat 16 miliarde lei, potrivit unui comunicat al ANAF.

Acesta arată că sumele colectate luna trecută de Agenţie reprezintă "un grad de realizare de 106,57% a programului de încasări venituri bugetare comunicat de Ministerul Finanţelor Publice (15.104,8 milioane lei)".

Potrivit reprezentanţilor ANAF, din anul 2004 şi până în prezent, instituţia a cunoscut un amplu proces de consolidare instituţională, care a avut ca efect creşterea rezultatelor înregistrate, "bazată pe o îmbunătăţire a tuturor proceselor şi procedurilor".

Procesul de reorganizare a aparatului administrativ fiscal a prevăzut, printre altele, desfiinţarea Gărzii Financiare şi crearea Direcţiei generale antifraudă fiscală.

În urma procesului de reorganizare, numărul total de posturi din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a fost redus de la 28.904 la 27.100, după cum ne-au spus reprezentanţii ANAF, precizând: "În acelaşi timp, a avut loc o reaşezare a personalului disponibil în scopul optimizării raportului dintre volumul de activitate înregistrat în unele domenii/procese de activitate ori structuri şi numărul de personal aferent, realizării unui echilibru între cerinţe şi disponibilităţi, eliminării deficitului de personal din anumite sectoare de activitate prin relocarea personalului din alte sectoare în care a fost înregistrat un exces de personal".

Sursele citate subliniază că structura de administrare fiscală existentă până la reorganizare, la nivel judeţean, nu s-a modificat substanţial, întrucât administraţia finanţelor publice aflată în municipiul reşedinţă de judeţ a preluat o mare parte din atribuţiile vechii direcţii generale a finanţelor publice judeţene.

"Deplasarea competenţelor către nivelul regional nu a fost însoţită de delocalizarea în totalitate a personalului", mai spune conducerea ANAF.

• Curtea de Conturi a depistat deficienţe în activitatea ANAF

Curtea de Conturi a sesizat o serie de deficienţe în cadrul controalelor desfăşurate la ANAF în 2012, atât în ceea ce priveşte activitatea de inspecţie fiscală, cât şi activitatea de contabilitate a veniturilor bugetare, cea de colectare a creanţelor fiscale şi cea de gestionare a registrului contribuabililor.

Potrivit Raportului Curţii de Conturi, printre altele, ANAF a avut, în 2012, un grad redus de conformare voluntară la declarare a contribuabililor, un număr mic de sancţiuni aplicate, deficienţe în impunerea din oficiu pentru contribuabilii ce nu au depus declaraţii fiscale, precum şi întârzieri în derularea procedurii de transfer al dosarelor fiscale între organele abilitate în domeniu.

În acelaşi timp, Curtea de Conturi reclamă nerespectarea prevederilor legale privind operaţiunile de scădere din evidenţa fiscală a obligaţiilor fiscale, diminuarea nelegală pe baza unor documente fictive a obligaţiilor fiscale ale unor agenţi economici, erori referitoare la unele scadenţe şi termene de plată, deficienţe privind emiterea deciziilor de calcul al accesoriilor şi comunicarea acestora, creanţe fiscale datorate de debitori-persoane juridice scăzute din evidenţa fiscală şi contabilă fără ca aceştia să fie radiaţi etc.

De asemenea, au fost depistate, printre altele, neconcordanţe între creanţele bugetare înregistrate în evidenţa contabilă şi cele din evidenţa analitică pe plătitor.

Curtea de Conturi recomandă ANAF să îmbunătăţească instrumentele de control intern utilizate în cadrul instituţiei, instrumentele informatice de prelucrare a informaţiilor disponibile şi pe cele de îmbunătăţirea instrumentelor de sancţionare şi să crească nivelul de disciplină pentru fiecare dintre activităţile desfăşurate.

Totodată, ANAF va trebui să ia măsurile de coordonare şi control necesare pentru asigurarea soluţionării, în condiţiile şi termenele prevăzute de lege, a tuturor solicitărilor de rambursare de TVA; să îmbunătăţească instrumentele, tehnicile şi procedurile de control intern cu privire la operaţiunile realizate de funcţionarii publici din cadrul serviciilor de evidenţă de plătitori; să dezvolte cadrul metodologic/procedural existent şi să implementeze unele standarde de control; să realizeze o metodologie prin care să stabilească regulile după care se conduce evidenţa contabilă în raport cu evidenţa fiscală astfel încât toate operaţiunile efectuate în evidenţa fiscală să fie corect reflectate în contabilitatea organelor fiscale; să inventarieze în integralitate creanţele bugetare şi să efectuaeze punctajele între evidenţele fiscale din fişele pe plătitori şi evidenţa contabilă privind creanţele bugetare.