Rata dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani coboară la minimul din februarie 2017

• Analiştii BT Asset Management: "Percepţia externă se ameliorează semnificativ în ultimele săptămâni, randamentele la 10 ani pe bondurile suverane în euro scăzând la 1,8%/an din maximele anului de 3,1%/an"

Curba randamentelor din România s-a deplasat în jos în prima săptămână din septembrie, rata de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani coborând la 3,57%, minimul din februarie 2017, evoluţie convergentă cu cele din Statele Unite şi Germania, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză. Potrivit acestuia, evoluţia curbei randamentelor a fost influenţată atât de climatul macro-financiar international cât şi de factori interni precum ameliorarea percepţiei de risc suveran, aspect reflectat de declinul indicatorului CDS (credit default swap) spre minimul din aprilie.

Rădulescu notează: "În România, autorizaţiile de construire clădiri rezidenţiale au scăzut cu 2,6% an/an în iulie şi cu 10,5% an/an la şapte luni, pe fondul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acesteia. Pe de altă parte, comerţul cu amănuntul a accelerat la 4,7% an/an în iulie (maximul din februarie). La nivelul pieţei forţei de muncă rata şomajului a crescut la 5,4% în iulie (cel mai ridicat nivel din septembrie 2016), iar costul orar al forţei de muncă s-a majorat cu 11,47% trimestru/trimestru şi cu 16,11% an/an în T2, pe fondul incidenţei pandemiei. Nu în ultimul rând, rezervele internaţionale s-au redus cu 1,3% lună/lună (dar au crescut cu 2,6% an/an) la 41,3 miliarde de euro în august, iar marjele nete de dobândă au scăzut generalizat în iulie. Aceste evoluţii coroborate cu dinamica din pieţele financiare internaţionale şi cu ameliorarea percepţiei de risc suveran pe România au determinat deplasarea în jos a curbei randamentelor în această săptămână, în medie cu 16 puncte de bază, declinul ratelor de dobândă fiind mai pronunţat pe scadenţele medii-lungi: la 10 ani cu 6,3% la 3,57%, minimul din februarie 2017 (diminuare cu 19% în 2020). Spread-ul de dobândă s-a redus cu 11,1% la 1,13 puncte procentuale".

În săptămâna de dinainte, ratele de dobândă au cunoscut o scădere generală după creşterea anterioară venită pe fondul incertitudinilor privind acum-eşuata moţiune de cenzură.

Totodată, analiştii BT Asset Management notează şi ei variaţiile semnificative pe curba randamentelor din ultima săptămână: "yield-urile pe 2-15 ani scăzând recent în medie cu 20 de puncte de bază şi pe fondul înlăturării de principiu a o parte din incertitudini pentru această toamnă - pensiile cresc în mod normal doar cu +14% în loc de +40% teza ultimelor luni".

Aceştia adaugă: "Randamentele la 9/10 ani regresează în zona de 3,6%/an, la minimele anului, iar pe scadenţa de 3 ani se coboară în zona de 3,0%/an, la minimele ultimilor 3 ani. Judecând după diferenţialul istoric median 2011-2020 între yield-urile (randamentele - n.r.) suverane în lei pe 3 ani şi dobânzile interbancare (ROBOR 6 luni), de +50 puncte de bază, ar exista un potenţial teoretic ca RO (titlurile de stat ale României - n.r.) pe 3 ani să mai gliseze în jos cu 40 puncte de bază - asumând ROBOR stabil. Percepţia externă se ameliorează semnificativ în ultimele săptămâni, randamentele la 10 ani pe bondurile suverane în euro scăzând la 1,8%/an din maximele anului de 3,1%/an. RO în euro pe 10 ani se tranzacţionează sensibil peste Grecia pe 10 ani (+70 puncte de bază), deşi primele de acoperire în caz de default (CDS pe 10 ani) sugerează o aversiune la risc mai favorabilă pe RO (155 puncte de bază vs. 215 puncte de bază)".

Amintim că în primele două săptămâni din iunie rata de dobândă la 10 ani a continuat declinul mai pronunţat început în finalul lui martie, coborând în data de 10 iunie la 3,71% pe fondul deciziei Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%. Rata de dobândă la 10 ani a explodat în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare provocate de Covid-19, la peste 6%. La începutul lunii august, BNR a decis reducerea ratei dobânzii-cheie la 1,50%.

Analiştii BTAM mai subliniază că ies în evidenţă relative tendinţe de depreciere pentru leu, "în tandem cu mişcările de pe celelalte valute regionale" din Europa Centrală şi de Est, "cursul EUR/RON urcând peste zona de 4,850 vs. vârful de 4.866 atins în perioada de stres din martie anul curent".

În ultima săptămână Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 400 milioane de lei prin certificate de trezorerie pe 12 luni şi cu 1,15 miliarde de lei prin titluri de stat scadente în iulie 2025 la costuri medii anuale de 2,60%, respectiv 3,29%.

Săptămâna aceasta Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri scadente în noiembrie 2024 şi martie 2022, în volum de 575 milioane de lei fiecare. În această lună statul a programat licitaţii pe piaţa internă în volum de 4,5 miliarde RON, cu 76% peste volumul realizat în august.