Rata inflaţiei din zona euro s-a stabilizat în februarie

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas stabilă la 0,9% în februarie, nivel comparabil cu cel din luna ianuarie, arată datele preliminare ale Eurostat. Inflaţia de bază (core) a scăzut de la 1,4% la 1,1% în februarie, în linie cu estimările economiştilor, evoluţie venită pe fondul încetinirii ritmului de creştere a preţurilor la bunurile de consum şi într-o măsură mai mică datorată scăderii preţurilor la servicii.

Bert Coljin, economist la ING pe Europa, notează însă că tendinţa inflaţiei de bază rămâne ascendentă după ce în decembrie rata inflaţiei de bază a fost de doar 0,3%. Orice explozie a inflaţiei în zona euro este însă tranzitorie, consideră analistul.

"Inflaţia per total a rămas stabilă în condiţiile în care inflaţia la energie a fost ceva mai puţin negativă ca urmare a preţurilor în creştere la ţiţei şi a efectelor de bază favorabile. Rata inflaţiei la energie s-a îmbunătăţit de la -4,2% la -1,7% în februarie şi ne putem aştepta să devină pozitivă în lunile următoare. Asta se adaugă la alte presiuni inflaţioniste temporare precum preţurile în creştere cu input-urile, cauzate de problemele de pe lanţurile de aprovizionare, şi efectele de bază provenite din categorii de servicii care au redus preţurile pe perioada pandemiei", arată Coljin.

Pieţele financiare s-au confruntat cu ceva turbulenţe în ultima săptămână în contextul fricii că pachetul fiscal de 1,9 trilioane de dolari pregătit de administraţia americană Biden va supraîncălzi economia americană şi va aduce un puseu inflaţionist persistent. În comparaţie, în ciuda tendinţei aparente de creştere, inflaţia din zona euro rămâne relativ benignă, rata inflaţiei fiind împinsă în sus de factori temporari în condiţiile în care economia regiunii continuă să se contracte ca urmare a lockdown-urilor din trimestrul anterior ce au fost prelungite până cel puţin la mijlocul lunii martie.

Analistul ING arată de altfel că nivelurile mai ridicate ale inflaţiei care vor apărea în zona euro pe parcursul lui 2021, adică o inflaţie de peste 2%, vor fi în mare parte tranzitorii şi că inflaţia slabă, caracteristică economiei zonei euro, este de aşteptat să se reîntoarcă din 2022.

"Pentru oricine care are dubii: BCE (Banca Centrală Europeană - n.r.) în mod clar nu este îngrijorată că este în urma inflaţiei în acest moment. Vor vedea aceste elemente inflaţioniste în mare măsură drept tranzitorii. Marea îngrijorare este în jurul randamentelor mai ridicate la obligaţiuni care au fost aduse de dezvoltările din Statele Unite. Din cauza asta, ne aşteptăm ca BCE să majoreze achiziţiile de active (obligaţiuni suverane - n.r.) şi să abordeze randamentele în creştere la întâlnirea de săptămâna viitoare", spune Coljin, referindu-se la şedinţa de politică monetară a BCE din 11 martie.

Un semnal neinspirat pentru pieţe a venit totuşi luni din partea BCE care a publicat achiziţiile săptămânale de obligaţiuni (din săptămâna care a început pe 17 februarie şi s-a încheiat pe 24 februarie), achiziţii care s-au redus la 12 miliarde de euro, cel mai redus nivel săptămânal din acest an.

"BCE ne trolează? Va trebui să aşteptăm cifrele de săptămâna viitoare (pentru un semnal privind majorarea achiziţiilor BCE - n.r.), dar semnalul este cel puţin nefericit", scrie pe Twitter Frederik Ducrozet, strateg de investiţii la Pictet Asset Management.

În orice caz, trebuie menţionat că inflaţia de bază este urmărită cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale. Recent, BCE a semnalat prin mai mulţi factori de decizie că nu va tolera o majorare a costurilor de finanţare pentru economiile europene supraîndatorate.

Estimarea publicată ieri de Eurostat este una preliminară, urmând ca o estimare revizuită, precum şi datele privind inflaţia în Uniunea Europeană, să fie date publicităţii la mijlocul lunii.

Alte date publicate ieri de biroul de statistică german arată o prăbuşire a cererii de bunuri de consum în luna ianuarie în cea mai mare economie a Europei. Vânzările cu amănuntul din Germania s-au prăbuşit în ritm lunar cu 4,5% în ianuarie pe fondul lockdown-ului prelungit care ţine închise multe magazine şi a expirării unei reduceri temporare a TVA. Declinul din decembrie a fost şi el revizuit negativ, la -9,1% faţă de noiembrie. Declinul aşteptat pe ianuarie era de doar 0,3%.