Recapitalizarea băncilor greceşti este doar o farsă costisitoare?

Odată cu aprobarea în Parlamentul de la Atena a programului "Hercule", prin care se urmăreşte scoaterea din bilanţul băncilor a unor credite neperformate cu o valoare cumulată de circa 30 de miliarde de euro, principalele instituţii financiare au anunţat măsuri pentru recapitalizare.

În această categorie intră şi recenta emisiune de obligaţiuni a Piraeus Bank, cu maturitatea în februarie 2030 şi o rată a cuponului de 5,5%. Obligaţiunile, care pot fi răscumpărate de emitent după 5 ani, sunt listate la Bursa din Luxemburg sub ISIN-ul XS2121408996 şi sunt tranzacţionate şi la Bursa din Stuttgart.

Emisiunea are o valoare nominală totală de 500 de milioane de euro, iar finanţarea atrasă de Piraeus Bank va intra în capitalul de rang 2 al instituţiei financiare.

Presa financiară din Grecia a scris că emisiunea a fost un succes, în condiţiile în care cererea totală a fost de 4 miliarde de euro din partea a 350 de investitori.

"Cererea puternică din partea investitorilor este un semnal clar privind încrederea în perspectivele Piraeus Bank, a sectorului bancar din Grecia şi a economiei ţării", a declarat Christos Megalou, directorul executiv al băncii.

Iar pentru a sublinia această încredere, inclusiv directorul de risc al băncii, Efthimios Kyriakopoulos, a cumpărat obligaţiuni cu o valoare nominală de 100.000 de euro, pentru care a plătit 91.032,50 euro. Tranzacţia a fost anunţată într-un comunicat de presă de pe site-ul Capital.gr de la sfârşitul lunii trecute.

Din păcate, această tranzacţie este departe de a reflecta încrederea investitorilor, în condiţiile în care obligaţiunile au fost cumpărate cu un discount semnificativ.

Scăderea preţului s-a accelerat ulterior, fiind atins un minim de circa 79% din valoarea nominală în prima săptămână a lunii martie 2020 pentru media cotaţiilor bid-ask (vezi graficul 1).

O tentativă de redresare a eşuat după numai câteva zile, iar fenomenul poate fi explicat prin spread-ul foarte mare dintre cotaţiile ask şi bid, care a ajuns aproape de 8 puncte procentuale (vezi graficul 2).

Atragerea finanţărilor de către Piraeus Bank a avut loc pe fondul unui context deosebit de favorabil, caracterizat de scăderea randamentului pentru titlurile de stat cu maturitatea la 10 ani sub pragul de 1%, în ciuda gradului extrem de ridicat de îndatorare al ţării.

Presa financiară din Grecia explică cererea ridicată pentru obligaţiunile guvernamentale prin "climatul favorabil de pe pieţele europene ale obligaţiunilor, precum şi urmărirea unor profituri ridicate de către investitori".

Dincolo de climatul financiar favorabil, poate că evoluţia preţului obligaţiunilor a fost determinată şi de faptul că investitorii nu au uitat "aplecarea" băncii spre anumite "inginerii financiare".

În septembrie 2019, Reuters scria că Piraeus Bank a primit o amendă de 5,15 milioane de euro de la Banca Centrală Europeană deoarece a facilitat "finanţarea cumpărării propriilor acţiuni de către debitori cu restanţe".

Banca a eliberat garanţii ale debitorilor, iar acestea au permis atragerea unor noi finanţări, care au fost utilizate pentru cumpărarea acţiunilor băncii.

Emisiunea de obligaţiuni face parte din programul de reducere a creditelor neperformante la nivelul Piraeus Bank, prin securitizarea unor expuneri de circa 7 miliarde de euro în 2020. Valoarea expunerilor neperformante ale băncii era de 25,7 miliarde de euro în septembrie 2019, conform datelor de la banca centrală. Conform programului de restructurare, rata creditelor neperformante de la Piraeus Bank trebuie să se reducă până la 15% în 2022, de la 49% în 2019, şi să scadă sub 10% până la sfârşitul anului 2023.

Este credibil un astfel de plan? Nu prea, cel puţin după cum arată cotaţia obligaţiunilor emise pentru recapitalizare, mai ales pe fondul incertitudinilor economice tot mai mari.

Tot în a doua jumătate a lunii trecute a fost lansată o emisiune de obligaţiuni similare pentru recapitalizarea Alpha Bank, cu ISIN-ul XS2111230285.

Valoarea nominală totală a fost tot de 500 de milioane de euro, maturitatea la 10 ani şi rata cuponului de 4,25%. Cererea pentru obligaţiunile subordonate emise de Alpha Bank a fost mult mai mare decât pentru obligaţiunile Piraeus Bank, de circa 5,5 miliarde de euro, conform unei ştiri Reuters.

Şi în acest caz, preţul obligaţiunilor a intrat pe o traiectorie descendentă imediat după lansare, însă declinul a fost mai temperat, până la circa 90% din valoarea nominală (vezi graficul 3).

În perioada următoare este posibilă accentuarea tendinţei negative, pe fondul creşterii accelerate a spread-ului dintre cotaţiile ask şi bid dincolo de 6 puncte procentuale.

De unde vine percepţia negativă a investitorilor? Să fie vorba despre amânarea cu aproape un deceniu a eliminării creditelor neperformante din portofoliul băncii, care a ajuns astfel să fie cunoscută drept "bancă spital"?

Conform programului prezentat de conducerea Alpha Bank, instituţia financiară pregăteşte securitizarea unor credite neperformante cu o valoare nominală de circa 12 miliarde de euro, care să-i permită reducerea ratei de neperformanţă până la 20%, de la 44%.

Chiar dacă şi directorul executiv al Alpha Bank, Vassilios Psaltis, a declarat că cererea pentru obligaţiunile băncii reflectă "încrederea în viitorul Alpha Bank şi în perspectivele economiei Greciei", realitatea este, foarte probabil, alta.

"Pe fondul dobânzilor scăzute şi a programelor de stimulare monetară care împing randamentele obligaţiunilor guvernamentale în teritoriul negativ sau foarte aproape de zero, investitorii au foarte puţine alternative în afara cumpărării celor mai riscante obligaţiuni", conform unei articol de la Reuters.

Oare la asta se reduce totul? O farsă costisitoare "construită" în jurul iluziei redresării sustenabile a Greciei şi a sistemului său bancar?