Reciclarea, între protecţia mediului, economie de resurse şi obligaţie

Distanţa de la vorbe la fapte în ceea ce priveşte reciclarea este foarte mare. Drumul nu este mereu parcurs în sensul corect. Potrivit statisticilor, românii aruncă la gropile de gunoi peste 10.000 de becuri în fiecare zi. Acest obicei este cât se poate de nesănătos, deşeurile din echipamentele de iluminat conţinând mai multe substanţe periculoase. Prin urmare, în fiecare an, peste 55 de kilograme de mercur ajung în sol şi în apă. Ultimele date disponibile ne arată că, pe parcursul unui singur an, datorită producătorilor şi organizaţiilor responsabile cu colectarea, 400 de tone de becuri şi neoane nu au mai ajuns pe câmp sau la gropile de gunoi, împreună cu deşeurile municipale. Aceste 400 de tone de deşeuri din echipamente de iluminat conţin aproximativ 20 de kg de mercur, care astfel nu mai poluează mediul înconjurător. Deşi se poate vorbi de performanţă, suntem încă departe de ţintele Uniunii Europene în ceea ce priveşte reciclarea becurilor. Putem totuşi să ne apropiem de procentul de 65% din tot ceea ce se pune pe piaţă în ultimii 3 ani, target-ul pe care trebuie să-l atingem de anul acesta, datorită investiţiilor din ultimul deceniu în modernizarea sistemelor de iluminat. Din cauza scumpirii preţurilor la energie, atât populaţia, cât mai ales instituţiile publice trebuie să găsească soluţii de reducere a consumului. Varianta simplă şi rapidă este schimbarea echipamentelor de iluminat vechi, energofage, cu unele de ultimă generaţie, care folosesc tehnologia LED.

O altă problemă este că în ţara noastră se pierd sute de milioane de euro pe an în şcoli, spitale sau în clădirile instituţiilor publice unde se folosesc becuri vechi, care consumă multă energie electrică. Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Signify, cel mai mare producător de echipamente de iluminat la nivel mondial. Un prim exemplu de ineficienţă poate fi găsit în sistemul educaţional din România. Din cele aproximativ 5,3 milioane de corpuri de iluminat din şcolile şi universităţile din ţară, doar 8% sunt surse şi corpuri de iluminat cu LED. Dacă s-ar investi în noile tehnologii şi s-ar renunţa la corpurile tradiţionale, pe lângă avantajele unui iluminat care să ajute procesul de învăţare, s-ar obţine o economie de peste 55 de milioane de euro. Răzvan Copoiu, director general pentru Europa de Sud-Est Signify a declarat: "LED-urile consumă cu până la 80% mai puţină energie decât becurile incandescente obişnuite. Un bec cu LED poate funcţiona până la 15.000 de ore, ceea ce reprezintă echivalentul a 15 becuri incandescente. Aşadar, se schimbă mai rar, generând astfel economii, şi, în plus, se produc mai puţine deşeuri".

Calculul Signify arată că ar fi salvate în jur de 20 de milioane de euro, din cele 680.000 de becuri şi neoane din spitalele României doar 5% fiind înlocuite până în prezent cu unele performante şi eficiente energetic. Economii şi mai importante se pot face la iluminatul public. Din cele aproximativ două milioane corpuri de iluminat stradal funcţionale în acest moment în România, doar 25% au fost înlocuite până în prezent cu LED. Dacă s-ar înlocui şi celelate trei sferturi, vor fi economisite aproape 75 de milioane de euro. "Dacă adunăm datele doar din aceste sectoare, România ar putea economisi anual circa 1.5 GWh, adică echivalentul a 2,8% din consumul de electricitate anual al ţării", susţine Răzvan Copoiu.

Consumuri uriaşe sunt în toate clădirile instituţiilor publice şi în cele ale autorităţilor publice localese şi centrale. Cel mai bun exemplu este Palatul Parlamentului, unde factura pentru curentul electric s-a ridicat anul trecut, după un prim val de scumpiri, la circa 1,5 milioane de euro. Înlocuirea tuturor becurilor vechi ar aduce economii rapid şi s-ar amortiza într-o perioadă scurtă. În acelaşi timp, ar putea veni cu riscuri semnificative de mediu, deoarece capacitatea de reciclare este limitată. Iar autorităţile nu par a încuraja eforturile, ba, din contră, se gândesc la măsuri care ar putea bloca reciclarea echipamentelor de iluminat. În primăvară, Ministerul Mediului a pus în dezbatere publică un proiect de lege care ar permite reciclatorilor de echipamente de iluminat să colecteze orice echipament electric să îşi realizeze ţinta. Astfel, ar fi eliminat punctul 3 din Ordonanţa de Urgenţă 196, care spune clar că lămpile care conţin mercur au ţintă separată de colectare. De asemenea, amenda pentru companiile care nu reciclează scade de la 20 de lei pe kilogram, la 4 lei pe kilogram. Simona Vaida, Public Affairs Manager Recolamp a vorbit desre acest lucru: "Această penalitate este de cinci ori mai mare decât la restul echipamentelor tocmai pentru că gestionarea lor costă de cinci ori mai mult. Dacă nu se va mai face diferenţa între becuri, neoane şi restul echipamentelor electrice şi electronice, acestea nu vor mai fi colectate selectiv şi vor ajunge în mare parte la gropile de gunoi, iar mercurul conţinut de ele va polua mediul înconjurator".

Ulterior, proiectul a fost scos din dezbatere publică.