Redresarea sectorului industrial din China ameninţă securitatea energetică a Europei

Creşterea puternică a activităţii din fabricile Chinei, cea mai mare din ultimii zece ani şi caracterizată drept uimitoare într-o ştire Reuters, reprezintă un motiv puternic de îngrijorare pentru Europa.

Ultimele date de la China Federation of Logistics and Purchasing (CFLP) arată că indicele PMI (Purchasing Managers Index) al activităţii industriale a crescut cu 6,9 puncte în februarie 2023 faţă de luna precedentă, până la 56,7 puncte (n.a. o valoare sub 50 de puncte arată contracţie).

Pentru companiile mari, indicele PMI a fost de 58,2 puncte, în condiţiile în care s-au înregistrat creşteri puternice ale comenzilor noi, în principal pe fondul creşterii comenzilor pentru exporturi. Aceasta este prima creştere a comenzilor noi pentru export din aprilie 2021, după cum arată datele de la CFLP.

Încă înainte de publicarea indicilor PMI din China, International Energy Agency (IEA) a prezentat situaţia pieţelor internaţionale ale gazelor naturale şi prognozele pentru 2023 în "Gas Market Report Q1 2023".

Conform raportului, cererea şi achiziţiile de gaze naturale lichefiate (GNL) ale Chinei sunt cele mai mari necunoscute ale acestui an, iar impactul lor asupra Europei ar putea fi mai mare decât oprirea completă a livrărilor din Rusia.

După o scădere fără precedent a importurilor nete de GNL din China în 2022, de 21%, echivalentul a 22 de miliarde de metri cubi (mmc), IEA estimează că poate exista o creştere de 35% (30 mmc) în acest an.

Aceasta este limita superioară a intervalului de prognoză. Limita inferioară poate fi determinată de scenariul unei reduceri uşoare a consumului, alături de o creştere a producţiei interne şi a importurilor prin conducte, care ar putea conduce la o scădere de 12% a cererii de GNL din China în 2023, echivalentul a 10 miliarde de metri cubi.

În aceste condiţii, diferenţa dintre limita superioară a importurilor nete de GNL ale Chinei, de 115 miliarde de metri cubi, şi cea inferioară a prognozei de la IEA, de 75 de miliarde de metri cubi, este de circa 40 de miliarde de metri cubi.

"Intervalul este mai mare decât incertitudinea asociată opririi complete a livrărilor actuale de gaze prin conducte din Rusia către Europa, care au scăzut până la un volum anualizat de 28 de miliarde de metri cubi de la oprirea livrărilor prin Nord Stream 1 în august 2022", se subliniază în raportul de la IEA.

Estimările de la IEA arată că importurile totale de gaze ale Chinei, prin conducte şi lichefiate, vor creşte cu 9,6% în 2023 faţă de anul precedent, până la 160 de miliarde de metri cubi, pe fondul unei creşteri de 6,6% a consumului, până la 388 mmc (vezi graficul).

Deşi importurile de gaze ale Europei au scăzut cu peste 24% în 2022 faţă de anul anterior, până la 293 de miliarde de metri cubi, şi a unei scăderi estimate la 4,8% în 2023, până la 279 mmc, nivelul lor se menţine cu mult peste importurile de gaze ale Chinei.

Cea mai mare parte a importurilor europene se va face la preţurile spot, care în ultima perioadă au fost favorabile, însă inversarea tendinţei ar putea să nu fie foarte departe.

Raportul de la IEA oferă explicaţii în acest sens. Oferta de GNL a crescut cu 5,5% în 2022 faţă de anul precedent, iar dinamica este considerată modestă de IEA, pe fondul creşterii fără precedent a cererii din Europa.

Pe de altă parte, gradul mediu de utilizare a capacităţilor de lichefiere a fost de circa 84% în 2022, însă a scăzut până la 82% în a doua jumătate a anului, de la circa 87% în prima jumătate, pe fondul scoaterii din funcţiune a unor capacităţi de producţie ca urmare a defecţiunilor tehnice şi a scăderii producţiei la unităţile mai vechi din Algeria, Nigeria, Malaezia şi Australia.

Mai mult, raportul de la IEA avertizează că "în ciuda condiţiilor favorabile de piaţă, inclusiv preţurile mari pentru GNL, valul anticipat al deciziilor finale de investiţii (FID) pentru unităţile de lichefiere nu s-a materializat în întregime".

Reducerea investiţiilor este explicată prin creşterea costurilor de construcţie, a numeroaselor renegocieri ale contractelor de proiectare, achiziţii şi construcţie, dar şi prin incertitudinea din jurul contractelor pe termen lung pentru livrarea GNL, puternic influenţată de "ţintele de decarbonizare".

Au crescut, în schimb, comenzile pentru tancurile GNL, cu 130% faţă de 2021, până la la un nivel record de 165 de unităţi, conform datelor de la Refinitiv preluate de IEA, în condiţiile unei creşteri masive a preţurilor, pe fondul capacităţii limitate a şantierelor din Coreea de Sud. Şantierele navele din China au preluat numeroase comenzi, pentru 57 de tancuri GNL, ceea ce reprezintă o creştere de peste 5 ori faţă de 2021.

Raportul IEA accentuează faptul că "marea necunoscută din 2023, nu doar pentru piaţa globală ci şi pentru gazele disponibile pentru livrare în Europa, este cererea de GNL din China".

Reducerea importurilor nete de GNL ale Chinei cu 21% în 2022 a reprezentat factorul crucial care a permis creşterea livrărilor de GNL către Europa cu 63%, echivalentul a 65 de miliarde de metri cubi, inclusiv prin redirecţionarea gazelor importate de China din Rusia.

"Prăbuşirea din 2022 a cererii chinezeşti de GNL a fost precipitată de un set unic de factori - preţurile spot ridicate, încetinirea creşterii economice şi extinderea politicii zero-Covid - care este puţin probabil să se repete în exact aceeaşi combinaţie în 2023", se mai arată în raportul IEA.

Cu alte cuvinte, în lipsa unor politici energetice raţionale, aprovizionarea cu gaze a Europei, în special pentru acoperirea necesarului din iarna viitoare, şi securitatea sa energetică vor depinde în continuare de noroc şi de capriciile vremii.