Actualizare 15:24 AP: Cabinetul catalan îşi face planuri, într-o şedinţă cu uşile închise, cu privire la declararea independenţei
Guvernul catalan s-a întrunit astăzi într-o şedinţă cu uşile închise pentru a discuta despre viitorii paşi în planul său de a declara independenţa regiunii faţă de Spania, în urma referendumului contestat de ieri, pătat de violenţe, relatează The Associated Press (AP), potrivit News.ro.
Oficiali regionali afirmă că referendumul - ilegal şi invalid, potrivit autorităţilor spaniole - arată că majoritatea celor care au votat sunt în favoarea secesiunii.
Acest referendum a adus Spania şi Catalonia mai aproape de un deznădământ care poate fi dezastruos, în contextul în care fiecare dintre părţi subliniază că evenimentele de ieri arată că ea a vut dreptate şi în care niciuna dintre ele nu pare să fie pregătită să cedeze, notează sursa citată.
Preşedintele regiunii catalane, Carles Puigdemont, conduce această reuniune, în cadrul căreia urmează să analizeze posibilitatea să ceară Parlamentului regional să adopte prin vot, în cursul acestei săptămâni, o declaraţie istorică de independenţă.
Premierul spaniol Mariano Rajoy se întâlneşte, în paralel, cu liderii Partidului Popular (PP), înainte să ceară ca Parlamentul spaniol să se întrunească pentru a discuta cum să facă faţă acestei crize, cea mai gravă cu care se confruntă ţara de câteva decenii.
Rajoy urmează să se întâlnească în această după-amiază cu liderul principalei formaţiuni spaniole de opoziţie, Partidul Socialist, cu scopul de a discuta opţiunile pe care le are Madridul.
Acest impas a apărut după ce autorităţile catalane au hotărât să continue organizarea referendumului de ieri, în pofida faptului că a fost suspendat de către Curtea Constituţională spaniolă.
Guvernul central consideră că referendumul nici măcar nu a avut loc, în timp ce separatiştii catalani insistă că a fost o consultare validă şi că justifică despărţirea de Spania.
Catalonia a anunţat că, potrivit rezultatelor prelimibare, 90% dintre alegătorii care s-au prezentat la urne s-au pronunţat în favoarea independenţei.
Mai puţin de jumătate dintre catalanii cu drept de vot s-au prezentat la urne ieri, o zi în care un număr de 893 de persoane au fost rănite în confruntări cu poliţia.
Serviciile catalane în domeniul sănătăţii au anunţat că patru persoane sunt în continuare spitalizate în unităţi din regiune, iar două dintre ele se află în stare gravă.
De cealaltă parte, un număr de treizeci şi trei de poliţişti au fost răniţi în confruntări.
(S.A.)
-----------
Actualizare 12:09 Cristian Preda: "Referendumul din Catalonia introduce o nouă criză politică în Europa"
"O Catalonie independentă ar fi în afara Uniunii Europene", a declarat eurodeputatul Cristian Preda, membru al grupului PPE din Parlamentul European, precizând că referendumul "introduce o nouă criză politică în Europa", potrivit unei surse din presă.
Cristian Preda a precizat, pentru RFI: "Referendumul de duminică din Catalonia introduce o nouă criză politică în Europa şi asta e neplăcut pentru toate statele membre, pentru Uniune, în ansamblul ei, asta e principala consecinţă".
Conform sursei, el nu crede că ar exista vreun actor politic semnificativ pe scena internaţională, exceptând poate Rusia, care să recunoască independenţa Cataloniei.
Preda a explicat:"Spania este una dintre cele cinci ţări europene care nu au recunoscut Kosovo drept stat. Pentru spanioli, unitatea Spaniei e ceva foarte preţios. Spania este în UE un stat foarte influent, unul dintre marile state europene şi sunt convins că nici unul dintre statele din UE nu ar recunoaşte independenţa catalană. Să precizăm de asemenea că la putere în Catalonia sunt două partide afiliate, unul, cel al lui Puigdemont la familia liberalilor şi democraţilor europeni şi respectiv celălalt la Verzii europeni. Sunt două familii care nu au o influenţă semnificativă în plan european. La nivel internaţional, mi-e greu să văd cine ar face-o. Probabil că Moscova ar utiliza această declaraţie pentru a argumenta, aşa cum face de ani buni, slăbiciunea UE, a liderilor. Vedem de altfel acest discurs pătrunzând încet-încet şi în România. Se vorbeşte zilnic cât de slabi sunt liderii europeni, cât de proşti sunt ei şi cât de deştepţi suntem noi, cei care asistăm la evoluţiile politice din Europa. Nu cred că se pune problema recunoaşterii, adică ar exista vreun actor politic semnificativ pe scena internaţională, exceptând, cum spuneam, Rusia, care să recunoască independenţa. Sunt mişcări secesioniste şi în alte părţi din Europa, sunt mişcări secesioniste şi în afara Europei".
Europarlamentarul a menţionat că se aşteaptă ca situaţia să se agraveze: "Mă tem că situaţia se va înrăutăţi, pentru că forţele politice din Catalonia, care controlează Guvernul regional par decise să meargă până la capăt. Consultarea organizată de acest Guvern regional s-a desfăşurat în condiţii foarte proaste, însă acum câteva săptămâni, în Camera regională de la Barcelona s-a votat o lege care nu introducea un prag de validare minim pentru rezultatele referendumului. Aşa că foarte probabil, în următoarele 48 de ore, acest Guvern regional va declara independenţa, cel puţin la asta mă aştept eu".
Cristian Preda a răspuns, întrebat ce consecinţe ar avea o Catalonie independentă: "Dacă mâine Catalonia este declarată o republică independentă, avem nu doar o nouă formă politică pe teritoriul monarhiei spaniole, o nouă formă de guvernare, Spania este o monarhie şi am avea o republică coabitând într-o parte a ţării cu monarhia, dar vom avea un teritoriu care se desprinde sau doreşte desprinderea de Uniunea Europeană, pentru că un nou stat este evident în afara actualei configuraţii de 28 de state".
(A.C.)
-----
Actualizare 11:38 Ruptura dintre Madrid şi separatiştii catalani se adânceşte şi mai mult
Ruptura pare să se adâncească şi mai mult între Madrid şi liderii separatişti ai acestei puternice regiuni a Spaniei, care evocă o posibilă declaraţie de independenţă, a doua zi după referendumul interzis care a avut loc în Catalonia şi a fost marcat de ciocniri cu poliţia relatează, potrivit AFP.
Conform sursei, 44 de organizaţii - printre care principalele sindicate şi două asociaţii pro-independenţă - au făcut apel la o zi de grevă generală şi la mobilizări pentru mâine, în Catalonia.
(A.C.)
-----
Actualizare 09:25 Premierul Carles Puigdemont a proclamat victoria secesioniştilor
Premierul provinciei spaniole Catalonia, Carles Puigdemont, a proclamat ieri seara victoria secesioniştilor la referendumul privind independenţa faţă de Spania, informează Reuters.
"Ne-am câştigat dreptul de a avea un stat independent, cu statut de republică", a afirmat Puigdemont, înconjurat de miniştrii săi.
Conform sursei, rezultatele vor fi cunoscute în zilele următoare şi vor fi comunicate parlamentului catalan, pentru a permite implementarea legii referendumului. Aceasta prevede că în cazul unui vot popular în favoarea secesiunii, va urma o declaraţie de independenţă.
Iniţial, premierul catalan nu a oferit cifre, ci doar a dat de înţeles că marea majoritate a răspuns "da" la întrebarea supusă referendumului: "Doriţi să fie Catalonia un stat independent, sub formă de republică?".
"Uniunea Europeană nu mai poate continua să-şi întoarcă privirea", a susţinut Puigdemont.
Potrivit sursei citate, ca urmare a ciocnirilor între susţinătorii referendumului şi poliţia spaniolă, 844 de persoane au solicitat duminică îngrijiri medicale, potrivit datelor sistemului medical din Catalonia, preluate de AFP.
(A.C.)
-----
Actualizare 09:18
Guvernul catalan a anunţat în această dimineaţă că aproximativ 2,26 milioane de cetăţeni au votat ieri în cadrul referendumului pentru independenţa Cataloniei, iar 90% dintre aceştia (2,02 milioane) au votat în favoarea separării de Spania, potrivit Reuters.
Participarea la referendum a fost de aproximativ 42,3% din totalul de 5,34 de milioane de alegători din Catalonia, informează sursa.
Premierul spaniol Mariano Rajoi declarase, ieri seară, că regiunea Catalonia nu a reuşit să organizeze referendumul pentru independenţă.
Rajoi le-a mulţumit forţelor de ordine pentru faptul că "au respectat legea şi şi-au făcut treaba", după ce 761 de oameni au fost răniţi între ciocnirile dintre poliţie şi participanţii la votul pentru independenţa Cataloniei, se mai arată în sursă.
(A.C.)
----
Peste 700 de persoane au fost rănite în confruntările violente cu poliţia duminică, în ziua referendumului privind independenţa Cataloniei, potrivit Departamentului pentru Sănătate din Catalonia, citat de presa internaţională.
Autorităţile secesioniste catalane au acuzat poliţia spaniolă de brutalităţi "nejustificate", după ce poliţişti în echipament de intervenţie au pătruns în forţă în şcoli şi alte clădiri publice desemnate ca secţii de vot, şi au confiscat materiale electorale. Susţinători ai referendumului ocupaseră aceste sedii încercând să le menţină deschise pentru procesul de votare.
Purtătorul de cuvânt al guvernului catalan, Jordi Turull l-a indicat pe şeful executivului spaniol, Mariano Rajoy, drept principalul vinovat pentru aceste agresiuni.
Duminică seară,mii de protestatari au ocupat Plaza del Sol din Madrid şi au cerut demisia premierului: "Pleaca, Rajoy. Aici noi suntem anti-fasciştii".
Prim ministrul a declarat că "nici un referendum nu avut loc în Catalonia, astăzi".
Mariano Rajoy a spus că Guvernul Catalan este vinovat pentru violenţele petrecute. El a numit referendumul "un proces care nu a servit decât să arate diviziune, să confrunte cetăţenii şi să provoace situaţii nedorite, care a eşuat". El a adăugat că referendumul a creat "daune serioase coexistenţei".
El a ţinut să laude poliţia spaniolă pentru că au apărat rolul legii şi a mulţumit Uniunii Europene pentru susţinere. El a adăugat că acţiunile Guvernului spaniol au fost în conformitate cu legea.
Cetăţenii adunaţi în Barcelona să asculte discursul premierului au reacţionat cu furie când acesta a spus că majoritatea oamenilor nu au dorit să participe la referendum.
Un sondaj recent al Guvernului catalan a arătat că 70% dintre cetăţeni doreau un referendum asupra viitorului teritoriuluim deşi susţinerea pentru independeţă este de numai 41%.
La Madrid însă, guvernul şi-a păstrat fermitatea, vicepremierul Soraya Saenz de Santamaria declarând că poliţia a acţionat 'cu profesionalism' şi 'proporţional', şi cerându-le catalanilor să renunţe la 'farsa' referendumului care 'nu conduce nicăieri'.
Ministrul de externe în guvernul catalan, Raul Romeva i Rueda, a cerut Uniunii Europene să intervină. 'Cerem instituţiilor europene să condamne violenţa pe care o suferă cetăţeni europeni', le-a spus el reporterilor.
La rândul său, ministrul de interne Juan Ignazio Zoidoa afirmat, la postul La Sexta, că 'instrumente de control al mulţimilor' au fost folosite doar într-unul din cele 70 de raiduri ale poliţiei.
Autorităţile catalane au organizat peste 2.300 de secţii pentru cele aproximativ 5,3 milioane de persoane cu drept de vot.
Înaintea raidurilor de duminică, poliţiile spaniolă şi catalană au confiscat cel puţin 12 milioane de buletine de vot, au arestat 14 oficiali implicaţi în organizarea scrutinului, au închis sute de site-uri legate de referendum şi au preluat controlul asupra centrului unde urma să aibă loc numărătoarea.
• Liderul separatist a votat, în ciuda măsurilor poliţiei
Liderul separatist al Cataloniei, Carles Puigdemont, a participat duminică la referendumul de autodeterminare pe care a încercat să îl organizeze în ciuda interdicţiei acestui vot de către justiţie, potrivit unor imagini difuzate pe contul de Twitter al executivului regional, informează AFP şi DPA, potrivit Agerpres.
Puigdemont a votat la Cornella del Terri, la câţiva kilometri de secţia unde ar fi trebuit să voteze dar care a fost închisă de forţele speciale de poliţie, a anunţat guvernul catalan, postând două fotografii. Vicepreşedintele său Oriol Junqueras şi mulţi cetăţeni catalani au început de asemenea să voteze, potrivit autorităţilor regionale.
Printre altele, guvernul spaniol a apărat raidurile poliţiei împotriva referendumului catalan.
Intervenţia poliţiei a fost necesară pentru a opri referendumul catalan interzis, a declarat reprezentantul guvernului spaniol
în regiune.
"Am fost obligaţi să facem ceea ce nu am fi vrut să facem", a spus delegatul guvernului spaniol în Catalonia, Enric Millo, într-o conferinţă de presă.
Millo s-a exprimat după ce poliţia naţională spaniolă a luat cu asalt mai multe secţii de votare şi a confiscat urne, notează DPA.
• Manifestaţii în marile oraşe pentru unitatea Spaniei
Mii de persoane, fluturând steaguri spaniole, au manifestat sâmbătă la Madrid, Barcelona şi în alte mari oraşe pentru a apăra unitatea Spaniei, cu o zi înainte de un referendum privind autodeterminarea convocat de către separatiştii Cataloniei, în pofida interzicerii lui de către statul spaniol, au relatat AFP şi Reuters.
''Votarem'' (Vom vota, în catalană), au scandat vineri seara separatiştii, circa 10.000, veniţi să asiste la ultimul miting al lui Carles Puigdemont, şeful executivului catalan.
• Parlamentarul european Guy Verhofstadt: Condamn clar ce s-a întâmplat azi
Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE din Parlamentul European şi reprezentantul PE în negocierile de Brexit este primul înalt oficial al UE care critică ce se întâmplăduminică în Catalonia. Acesta a spus, potrivit Hotnews: "Nu vreau să intervin în problemele interne ale Spaniei, dar condamn clar ce s-a întâmplat azi în Catalonia.
Pe de o parte, partidele separatiste au continuat cu aşa-numitul referendum ce a fost interzis de Curtea Constituţională, ştiind prea bine că numai o minoritate va participa, în condiţiile în care 60% dintre catalani sunt împotriva separării.
Pe de altă parte - chiar şi bazată pe deciziile curţii - este folosită o violenţă disproporţionată pentru oprirea acestuia.
În UE noi încercăm să găsim soluţii prin dialog politic şi cu respect pentru ordinea constituţională, aşa cum se prevede în Tratat, mai ales la punctul 4.
Este clar momentul pentru oprirea escaladării situaţiei. Doar o soluţie negociată, în care sunt implicate toate partidele politice, inclusiv opoziţia din Parlamentul Catalan, cu respectarea ordinii constituţionale şi legale din ţară, este cale de urmat".
1. istoria se scrie acum
(mesaj trimis de wlad în data de 02.10.2017, 16:09)
cind guvernele nu reusesc din timp sa echilibreze bogatia intre regiuni, ajungi la dorinta de separare, "cind venitul pe membru de familie in Giurgiu este sub 200 Lei iar in cluj deja trece de 1200 Lei ! mai poti impune taxa de solidaritate celor din cluj pentru a echilibra situatia??!!" cind deja bogati devin prea bogati nu vor sa mai imparta cozonacul cu nimeni!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.10.2017, 19:09)
Transilvania poate sa fie independenta?
Bucurestiul nu ma reprezinta Parlamentul UE nici atat.
3. CE spune ca e problema Spaniei
(mesaj trimis de anonim în data de 02.10.2017, 19:44)
Atunci CE de ce mai are Europa care nu functioneaza?
In Sua de ce nu e asa ceva?
Poate ca nu exista "migratia saraciei" ?