Reforma electorală adoptată de Parlamentul European - blocată de statele membre UE

Preşedinţia rotativă a UE nu a reuşit, în perioada în care aceasta a fost deţinută de Suedia (1 ianuarie-30 iunie 2023), să ajungă la un consens privind reforma electorală europeană adoptată de Parlamentul Europeană în mai 2022. În cadrul procesului de trialog, Suedia s-a lovit de opoziţia celor mai mulţi reprezentanţi ai statelor membre în Consiliul Uniunii Europene, care nu au achiesat la modificările votate de Parlament.

Textul adoptat de Parlament propune crearea de liste transnaţionale pentru alegerile europene de anul viitor şi oferirea cetăţenilor europeni cu drept de vot a posibilităţii de a-şi indica candidatul favorit pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Încercările anterioare de reformare a legii electorale, care stabilea regimul care determină modul în care şi cine este ales în Parlamentul European, au fost respinse de guvernele naţionale care se tem de orice încercare de "europenizare" a alegerilor.

Potrivit unui sondaj realizat în Consiliul UE în timpul preşedinţiei suedeze, document citat de Euractiv.com, - sondaj la care statele membre puteau răspunde cu "Acceptabil", "De discutat", " Inacceptabil", "Fără poziţie încă" sau "Fără indicaţie" -, reiese că dintre toate reformele propuse de Parlamentul European, cea mai puternică opoziţie din partea statelor membre este manifestată cu privire la posibilitatea cetăţenilor europeni de a-şi nominaliza candidatul preferat pentru preşedinţia Comisiei Europene. Din cele 27 de state membre, un singur stat acceptă această reformă, cinci state spun că este nevoie de discuţii suplimentare, iar 14 state au afirmat că sunt împotrivă, potrivit sursei citate.

În ceea ce priveşte constituirea unor liste transnaţionale pentru alegerile europene de anul viitor, doar trei state sunt pentru aceste liste, şapte afirmă că mai este nevoie de dezbateri şi 11 sunt împotrivă. Scăderea vârstei de vot la 16 ani s-a lovit şi ea de opoziţia statelor membre UE. Doar şapte ţări sunt pentru această reducere a vârstei de vot, şapte state susţin că mai este nevoie de dezbatere asupra acestui punct, în timp ce zece state membre sunt împotrivă. Situaţia a fost similară şi în cazul reducerii la 18 ani a vârstei minime pentru cei care doresc să candideze pentru Parlamentul European, potrivit Euractiv.com.

În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, chiar şi pentru cetăţenii UE din ţări terţe, doar cinci state s-au declarat pentru, şase afirmă că este nevoie discuţii suplimentare şi 12 au fost împotrivă.

Singura reformă electorală propusă de Parlamentul European care a constituit o majoritate largă pentru adoptare şi de către Consiliul UE este stabilirea unui prag comun de minim 5% la nivel naţional pentru ca partidele şi candidaţii care participă la alegerile europene să obţină un loc în viitorul Legislativ. 17 din cele 27 de state membre au susţinut acest prag, potrivit sondajului la care face referire sursa citată.

Pe baza acestui sondaj, Franţa ar fi pregătit deja o versiune consolidată a propunerilor de reformă electorală. Într-un document studiat de sursa citată, autorităţile de la Paris propun un compromis asupra listelor transnaţionale care ar presupune utilizarea voturilor primite de pe listele de candidaţi înscrişi în circumscripţiile naţionale pentru a alege europarlamentari în circumscripţia europeană. Propunerea franceză nu se referă însă la posibilitatea cetăţenilor de a indica preşedintele Comisiei Europene.