REFORMĂ ŞI EDUCAŢIE Evaluări noi, redenumiri de clase, repetenţie mascată

Nicio săptămână nu poate trece fără cel puţin un anunţ legat de posibile reforme ale sistemului de învăţământ. Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a prezentat la sfârşitul săptămânii trecute o serie de propuneri pentru reorganizarea sistemului de educaţie, conform cărora elevii din clasele I - III vor beneficia doar de îndrumarea profesorilor din învăţământul primar, urmând ca din clasa a IV-a să aibă şi profesori specializaţi, precum sunt cei pentru limbi străine, iar cine nu face faţă evaluării naţionale să mai facă un an suplimentar de studii.

Propunerile au fost avansate în cadrul evenimentului de lansare a viziunii sistemice "Educaţia de uneşte", organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I". Conform schemei propuse, între 3 şi 6 ani, copiii vor beneficia de educaţie timpurie. Între clasele I - III vor avea profesori pentru învăţământ primar, iar între clasele IV - VI vor studia cu acelaşi profesor, dar şi cu alţii specializaţi pentru anumite discipline. La finalul clasei a III-a va avea loc o evaluare cognitivă şi socio-emoţională. Explicaţiile au fost oferite de Ecaterina Andronescu: " Sunt încercări ale noastre de a găsi formula cea mai potrivită: copilul intră în educaţia timpurie între 3 - 6 ani, apoi urmează de la clasa I până la clasa a III-a. Vă rog să acceptaţi, aici, clasa I e ceea ce numim azi clasa pregătitoare, pentru că, din păcate, a intrat în mentalul public drept clasa zero, ceea ce mi se pare absolut de neacceptat, pentru că din start reflectă o imagine extrem de negativă. Până la clasa a II-a - actuala clasă a doua - elevii sunt îndrumaţi de profesor pentru învăţământul primar. Urmează o evaluare cognitivă şi socio-emoţională, ca să ştim ce avem de corectat după primii ani de şcoală. Urmează clasele IV - VI, a VI-a fiind echivalentul clasei a V-a de acum, în care introducem şi profesori la discipline precum limbile străine. Urmează o nouă evaluare, la nivelul elementar al competenţelor, iar începând cu clasa a VII-a să avem o consiliere pentru carieră mult mai serioasă decât avem acum, în aşa fel încât copiii să poată alege ceea ce li se potriveşte".

Ecaterina Andronescu a arătat că, ulterior, va urma evaluarea naţională, existând propunerea ca elevii care nu fac faţă să urmeze un an suplimentar, iar ministrul insistă că nu e vorba de repetenţie ci de o perioadă de acumulări. Ulterior, vor urma programele de studii liceale şi formare profesională.

Ministrul Educaţiei a propus introducerea a patru tipuri de Bacalaureat: Bac T (tehnologic), Bac A1 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale de ştiinţe), Bac A2 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale socio-umaniste) şi Bac V (pentru absolvenţii programelor de studii liceale vocaţionale).

Conform Ecaterinei Andronescu, elevii care urmează programe de formare profesională vor putea opta pentru studii profesionale Nivel 3 (3 ani) sau pentru studii liceale Nivel 4 (patru ani): "Programele de formare profesională vor cuprinde studiile profesionale, acum generate de şcoala profesională, de trei ani de zile, care se finalizează cu o certificare a competenţelor şi, sigur, cu abilităţi de limba română corect vorbită şi scrisă, o limbă străină şi o probă practică. Ei pot beneficia, dacă se opresc doar la această rută de profesionalizare, de formare profesională continuă. Tot în programele de formare profesională am inclus şi studiile liceale, ceea ce acceptăm astăzi ca fiind licee tehnologice. Aceste studii se finalizează cu un Bac, pe care l-am numit "T', de la tehnologic, şi cu un certificat de competenţe profesionale. Programele de studii liceale de ştiinţe, de patru ani toate, am încercat să le grupăm în trei categorii: cele vocaţionale, în care intră arta, muzica, sportul şi aşa mai departe, care se finalizează cu un Bac vocaţional, care cuprinde limba română, limba străină, o probă specifică domeniului şi o probă pentru toate studiile liceale de creativitate, cunoaştere, abilităţi, aptitudini şi atitudini. Nu cred că va fi foarte uşor de generat această probă, dar cred că este obligatorie. Ea ar avea un caracter de interdisciplinaritate. Celelalte două programe de studii liceale le-am numit programe de ştiinţe, care se finalizează cu un Bac de nivel A1, cu examene de română, limbă străină, matematică, la alegere una dintre disciplinele ştiinţifice şi, evident, cu această probă de creativitate, care integrează ceea ce a învăţat prin studiile liceale. Şi un Bac la care ajung cei care optează pentru programele de studii liceale socio-umaniste (Bac A2), cu accent pe disciplinele socio-umaniste: limba română, limbă străină, istorie, filosofie, logică, sociologie şi, evident, proba de creativitate".

Ea a explicat că absolvenţii studiilor liceale vor putea opta pentru studii superioare, în funcţie de materiile aprofundate anterior: "După ce s-a încheiat evaluarea prin examenul de Bacalaureat au dreptul spre studii universitare, oarecum, pre-condiţionate. Adică cel care are un Bac vocaţional se duce să facă studii universitare vocaţionale: muzică, Conservator, Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport, universităţile de artă, pentru că ei au acumulări mult mai importante. Şi studii universitare socio-umaniste şi ştiinţe şi ştiinţe aplicate, pentru cei care au ales formula pe care altă dată o numeam învăţământ real".

Masteratul va putea fi: de aprofundare, interdisciplinar sau complementar. Vor urma studiile doctorale, post-doctorale şi formarea continuă, conform schemei propuse.