Reuters: Iranienii au început să voteze în cadrul alegerilor parlamentare

Iranienii au început să voteze, vineri, în cadrul alegerilor parlamentare, considerate un test decisiv pentru popularitatea puterii clericale, pe fondul nemulţumirii tot mai mari a populaţiei legate de tensiunile economice, politice şi sociale, relatează Reuters.

Conducătorii religioşi iranieni caută o participare numeroasă la vot pentru a-şi consolida legitimitatea, afectată în urma lunilor de proteste în masă declanşate de moartea în arest a unei tinere, în 2022, care fusese reţinută pentru că nu purta corect vălul islamic.

În aceeaşi zi cu votul parlamentar, în Iran au loc alegeri pentru a alege 88 de membri ai unui puternic organism clerical cunoscut sub numele de Adunarea Experţilor, care are sarcina de a-l numi sau a-l demite pe liderul suprem. Actualul ghid spiritual, ayatollahul Ali Khamenei, are 84 de ani.

Televiziunea de stat iraniană a anunţat că scrutinul a început la ora 8 dimineaţa (6.30, ora României) şi este programat să dureze 10 ore, dar poate fi prelungit.

Liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care a spus că votul este o datorie religioasă, a fost primul care a votat în Iran.

"Votaţi cât mai curând posibil, astăzi, ochii prietenilor şi duşmanilor Iranului sunt aţintiţi asupra rezultatelor. Faceţi prietenii fericiţi şi dezamăgiţi-i pe duşmani", a declarat Khamenei.

Aceste alegeri sunt un prim indicator oficial de măsurare a opiniei publice după ce protestele antiguvernamentale din 2022-23 au degenerat în unele dintre cele mai grave tulburări politice de la Revoluţia islamică din 1979. Guvernanţii iranieni au nevoie de o prezenţă ridicată la vot pentru a-şi repara legitimitatea, afectată după protestele la nivel naţional.

Dar, în condiţiile în care moderaţii şi conservatorii consacraţi au rămas în afara cursei, iar reformiştii au spus că aceste alegeri sunt un scrutin "neliber şi injust", competiţia se desfăşoară între adepţii liniei dure şi conservatorii care proclamă loialitatea faţă de idealurile revoluţionare islamice, iar sondajele oficiale sugerează că doar 41% dintre iranieni vor merge la vot.

Buletinele de vot vor fi numărate în cea mai mare parte manual, astfel că rezultatul final ar putea fi anunţat abia peste trei zile, deşi sâmbătă ar putea apărea rezultate parţiale.

Activiştii iranieni şi grupurile de opoziţie distribuie pe scară largă pe reţelele sociale hashtag-urile #VOTENoVote şi #ElectionCircus, susţinând că o prezenţă mare la vot va legitima regimul republicii islamice.

Narges Mohammadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, care a fost închisă şi care militează pentru drepturile femeilor, a calificat alegerile drept o "farsă".

Khamenei a acuzat "duşmanii" ţării - termen pe care îl foloseşte în mod normal pentru Statele Unite şi Israel - că încearcă să creeze disperare în rândul alegătorilor iranieni.

Ministerul de Interne a declarat că 15.200 de candidaţi vor candida pentru cele 290 de locuri din parlament, dar parlamentul are o influenţă redusă asupra politicii externe a Iranului şi a disputei nucleare cu Occidentul, întrucât acestea sunt stabilite direct de Khamenei.

Mulţi iranieni pro-reformişti au încă amintiri dureroase legate de gestionarea tulburărilor la nivel naţional declanşate de moartea în arest a unei tinere iraniano-kurde, în 2022, revoltele fiind reprimate violent, cu detenţii în masă şi chiar execuţii.

Greutăţile economice reprezintă o altă provocare. Mulţi analişti spun că un număr mare de iranieni nu-i mai cred pe clericii de la putere capabili să rezolve o criză economică cauzată de o combinaţie de efecte generate de sancţiunile americane reimpuse după eşecul de a relansa acordul nuclear iranian, de proasta gestionare şi de corupţie.