English
Preţurile petrolului au scăzut marţi cu mai mult de 3%, atingând cel mai redus nivel din ultimele şase luni, pe fondul îngrijorărilor crescânde privind supraoferta şi noile date economice din SUA care semnalează o cerere mai scăzută în lunile următoare, transmite Reuters.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent cu livrare în februarie au scăzut cu 2,90 dolari, sau cu 3,8%, la 73,13 dolari pe baril, iar în timpul tranzacţiilor au coborât până la 73,08 dolari, cel mai redus nivel din iunie.
Preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate cu livrare în ianuarie a scăzut cu 2,79 dolari, sau cu 3,91%, până la 68,53 dolari pe baril.
"Sentimentul negativ faţă de complexul petrolier încă este copleşitor în acest moment", a spus analistul Kpler Matt Smith.
Cererea slabă şi îngrijorările că acordul OPEC+ nu va face suficient pentru a limita oferta de petrol continuă să afecteze preţurile, a adăugat el.
Atât OPEC şi AIE îşi actualizează previziunile în această săptămână.
După publicarea cifrelor referitoare la inflaţia din SUA aferentă lunii noiembrie, care au confirmat aşteptările, investitorii aşteaptă acum rezultatul reuniunii Federal Reserve de miercuri.
Banca centrală este aşteptată să lase dobânzile nemodificate.
În Orientul Mijlociu, rebelii houthii din Yemen au declarat că au atacat un petrolier comercial norvegian, în ultimul lor protest împotriva bombardamentului Israelului asupra Gaza, crescând riscul întreruperii aprovizionării în regiune.
De asemenea, în atenţie sunt discuţiile de la summitul COP28 privind schimbările climatice, unde negociatorii aşteaptă un nou proiect de acord, după ce multe ţări au criticat o versiune anterioară ca fiind prea slabă, deoarece a omis "o eliminare treptată" a combustibililor fosili.
Şi sunt aşteptate şi cele mai recente rapoarte privind stocurile de petrol din SUA, care ar putea să arate o scădere de 1,5 milioane de barili a acestora.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Conjunctural
(mesaj trimis de anonim în data de 13.12.2023, 11:23)
Avem de a face cu o conjunctură specială în care, pe de o parte, cel mai mare consumator de hidrocarburi - economia chineză - și-a diminuat masiv creșterea economică, și o cu totul specială și ocazională politică americană orientată spre provocarea de pierderi financiare Rusiei produc o scădere semnificativă a cererii pe piața internațională a acestei materii prime esențiale. Grosul costurilor este suportat de populația SUA, iar ea are încă rezervele financiare necesare pentru a suporta astfel de costuri. Dar nu există încă niciun semn de panică financiară la finanțatorii industriei petroliere, în timp ce bătălia pentru țiței continuă. BRICS+ continuă să se extindă, în special prin achiziționarea de mari producători de țiței (Egipt, EAU, Arabia Saudită, etc.) și, să nu uităm că SUA și-a golit în ultimii doi ani rezerva strategică de petrol și va fi nevoită, obligatoriu, să și-o refacă. O face și acum, treptat, pe tăcute, dar cele două (și potențial trei în viitor) războaie în care este angrenată vor mări cererea de țiței exponențial în 2024-2027.
În plus, nu doar Rusia, Venezuela, etc. suferă. Până la urmă își scot pierderea reducând oferta (producția) dar mărind prețul, precum au dovedit-o ultimii doi ani. Dar suferă pierderi la fel de semnificative și marile companii internaționale, precum Exon, Shell, BP etc. Și nici chiar Washington-ul lui Biden și nici Berlin-ul lui Scholz nu pot rezista pe termen mediu presiunii lor politice. Pe termen mediu și lung (peste 5 ani) prețul țițeiului va crește, țările producătoare vor continua să se îmbogățească, verzii politici se vor retrage spre periferia politicii și capitalul investit în hidrocarburi va continua să domine economiile susținut de aur în loc de dolari.