English
Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES - ETUC) a arătat că în urma presiunilor exercitate de mişcarea sindicală, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a confirmat astăzi că va exista un comisar pentru locuri de muncă de calitate şi drepturi sociale.
Postul de "Locuri de Muncă şi Drepturi Sociale" urma să fie eliminat în noua Comisie, conform planului iniţial publicat în septembrie.
Acest lucru ar fi însemnat că aceasta ar fi fost prima Comisie din anii 1970 fără un rol dedicat ocupării forţei de muncă şi afacerilor sociale.
Vorbind în faţa Parlamentului European, Preşedinta Comisiei Europene a declarat:
"Vreau să spun că v-am ascultat apelul. Şi mă bucur să anunţ că drepturile sociale şi locurile de muncă de calitate vor face parte din portofoliul Roxanei de Vicepreşedinte Executiv".
Preşedinta von der Leyen a prezentat şi alte angajamente, inclusiv un angajament de a proteja locurile de muncă de calitate din industria auto europeană, promiţând să consolideze drepturile sociale şi recunoscând importanţa locurilor de muncă de calitate şi a nivelului de trai pentru competitivitate.
Legislaţia şi investiţiile trebuie să urmeze urgent aceste angajamente.
Nevoia locurilor de muncă de calitate este o chestiune critică pentru toate ţările membre ale Uniunii Europene.
Crearea de locuri de muncă de calitate reprezintă piatra de temelie în asigurarea unui stat social puternic.
Fără o legislaţie a muncii puternică, fără o viziune de ansamblu privind dezvoltarea economică pe termen lung, dar şi fără menţinerea valorilor democratice şi pro-Europene, România riscă să se afunde într-o beznă completă.
România se află într-un moment critic, în care producţia industrială rămâne mult sub nivelul de dinaintea pandemiei, iar politicile publice pentru sprijinirea sectorului industrial sunt fragmentate şi lipsite de continuitate.
În faţa competiţiei globale şi a şocurilor economice recente, soluţia stă în asumarea unei politici industriale coerente şi strategice, care să prioritizeze investiţiile publice, aşa cum a demonstrat succesul Planului NewGenerationEU.
În contextul european, îndatorarea colectivă a statelor membre a fost un mecanism esenţial pentru redresarea economică.
Similar, România trebuie să sprijine extinderea acestui model pentru a stimula competitivitatea industrială. Îndatorarea comună ar oferi acces la capital pentru proiecte industriale strategice şi ar poziţiona ţara ca lider regional, reducând dependenţa de importuri şi revitalizând locurile de muncă.
În prezent, promisiunile electorale şi strategiile industriale schimbate frecvent nu fac decât să perpetueze stagnarea. Este nevoie de o abordare integrată, bazată pe:
1.Crearea unei politici industriale clare şi durabile:
Aceasta trebuie să se concentreze pe industrii strategice, cum este sectorul metalurgic, aflat acum într-o situaţie critică.
1.Mobilizarea resurselor publice pentru investiţii strategice
Investiţiile publice nu doar creează locuri de muncă, dar oferă şi stabilitate şi competitivitate pe termen lung. Acestea trebuie corelate cu stimularea negocierilor colective şi creşterea bunăstării lucrătorilor.
1.Coordonare europeană şi regională
Împreună cu alte state membre UE, România trebuie să susţină împrumuturile colective pentru a limita presiunile financiare asupra statului şi a facilita o creştere industrială sustenabilă.
1.Combaterea austerităţii şi a discursului bazat pe frica îndatorării
În locul tăierilor bugetare, guvernul trebuie să se concentreze pe creşterea veniturilor prin colectare fiscală eficientă şi investiţii strategice.
Frica de datorie publică nu trebuie să fie un obstacol pentru renaşterea economică.
Revitalizarea industriei româneşti nu poate fi realizată prin soluţii temporare sau prin imitarea strategiilor anterioare.
Este nevoie de curaj politic, viziune şi implicare reală în sprijinirea sectoarelor strategice. Doar printr-un angajament solid faţă de o politică industrială naţională şi europeană putem asigura un viitor economic competitiv.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
