• ADEVARUL
• Sevil Shhaideh primeşte 30 de miliarde de lei pentru PNDL
Ordonanţa de urgenţă 6/2017, prin care Ministerul Dezvoltării condus de vicepremierul Sevil Shhaideh primeşte 30 de miliarde de lei pentru perioada 2017 - 2020, a fost aprobată marţi de Senat, cu toate că actul normativ a fost dur criticat de opoziţie, care l-a numit la fel de nociv precum OUG 13 pentru Justiţie. Legea de aprobare a OUG 6 a fost votată de plenul Senatului cu 65 de voturi "pentru" şi 39 de voturi "împotrivă. PNL, USR şi PMP au votat împotriva OUG, pe care l-au criticat dur în cadrul dezbaterilor. "Acest Guvern alocă 30 de miliarde pe care nu le are, prin credite de angajament, se doreşte atragerea primarilor prin această alocare discreţionară. Să se gândească PSD că în anii anteriori exista o altă doamnă ministru pe care o blamau că are la dispoziţie patru miliarde de lei", a fost poziţia PNL.
• Valer Dorneanu a refuzat o probă esenţială în dosarul "Tăriceanu contra DNA"
Decizia prin care Curtea Constituţională a decis existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între DNA şi Guvern a fost luată după ce preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a refuzat administrarea unei probe esenţiale: ordonanţa prin care DNA a declinat dosarul către Parchetul General. Acolo judecătorii puteau vedea ce anume anchetează DNA. Dosarul penal deschis de DNA se află în acest moment în faza "in rem", adică a fost deschis asupra unor fapte, şi nu asupra unor persoane. Această fază de anchetă este însă strict secretă, deci se pune problema de unde ştia Curtea Constituţională că DNA anchetează "oportunitatea şi legalitatea" emiterii ordonanţei.
• Programul "Prima chirie"
Guvernul a pus luni în dezbatere normele de aplicare ale proiectului "Prima chirie", prin care şomerii care se angajează într-o altă localitate, situată la o distanţă mai mare de 50 de kilometri faţă de cea în care au domiciliul, vor încasa o primă de relocare de până la 900 de lei pentru acoperirea costurilor de închiriere a unei locuinţe. Programul a fost adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, luna trecută. Prima de relocare va acoperi 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru locuire (chirie şi utilităţi) în noul domiciliu sau noua reşedinţă, dar nu va depăşi 900 de lei. Important de menţionat este că această primă nu se cumulează cu alte prime de mobilitate prevăzute de lege.
• Procesul în urma căruia soţii Iohannis şi-ar putea recupera casa pierdută
O femeie care locuieşte în Statele Unite ale Americii a deschis două procese pe rolul instanţelor din Sibiu, prin care vizează recuperarea parţială sau integrală a aceleiaşi case din centrul Sibiului pierdută definitiv în instanţă de către familia Klaus şi Carmen Iohannis. Cea care a deschis procesul pentru recuperarea unei părţi din averea familiei Iohannis locuieşte în Florida, Statele Unite ale Americii. Se numeşte Rodica Baştea şi este soţia celui care a fost Ioan Baştea (a decedat în 2010), "punctul de legătură" cu familia preşedintelui României, Klaus Iohannis, în istoria casei pierdute în instanţă. Ioan Baştea, împreună cu soţia şi soacra preşedintelui României, au moştenit - în baza unui certificat emis în 1999 şi anulat în 2005 - casa din centrul Sibiului.
• Taxele pe care Ministerul Mediului le are in lucru pentru înlocuirea taxei de mediu la maşini
De trei săptămâni, in fiecare dimineaţă, la sediile Serviciului de Înmatriculări Auto se creează o îmbulzeală cumplita când se deschid ghişeele. S-a ajuns in aceasta situaţie după ce Ministerul Mediului a anunţat că are in lucru mai multe variante pentru înlocuirea taxei de mediu eliminată de la 1 februarie. Pe listă ar fi o vignetă sau un sticker color, lipit pe parbriz, care sa facă diferenţa intre nivelul de poluare al maşinilor. Însă o taxă nouă, in locul celei auto, va fi introdusă, spune chiar ministrul Mediului, care vrea să taxeze toate maşinile.
• Ce efecte poate produce sporul de stres de 50% pentru funcţionarii publici
Experţii sunt de părere că acordarea a 50% din salariu ca spor de stres funcţionarilor din administraţia publică reprezintă o majorare mascată a lefurilor care nu îi va determina pe aceştia să aibă o atitudine diferită faţă de contribuabili. Camera Deputaţilor va decide definitiv dacă funcţionarii publici vor primi jumătate de leafă pentru stres.
• Breşă de 85 de km la frontiera cu Ucraina
Camerele de termoviziune din Delta Dunării nu mai funcţionează pentru că de doi ani a expirat contractul de mentenanţă a sistemului. Poliţiştii de Frontieră susţin că securitatea graniţei se face mai mult uman şi într-un "orb tehnologic" pe perioada nopţii pe lungimea celor 85 de km de pe braţul Chilia. În 2011 era pus în funcţiune sistemul integrat de supraveghere a traficului de nave pe Dunăre şi în Delta Dunării, denumit SCOD. Această investiţie făcea parte din contractul de informatizare şi modernizare a frontierelor României în vederea aderării la spaţiul Schengen. EADS şi subcontractori români s-au ocupat de această investiţie, cu un total de 1,5 miliarde de euro, care teoretic a trebuit să întărească graniţele Românei, ca ultimă frontieră a Uniunii Europene.
• CSM este de acord cu graţierea colectivă a unor pedepse de până la trei ani de închisoare
Plenul CSM a avizat favorabil proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, în urma modificărilor aduse de Ministerul Justiţiei. Totodată, au fost aprobate şi propunerile ca durata pedepselor care sunt graţiate să fie scăzută de la cinci ani la trei ani, iar de prevederile legii să beneficieze şi minorii condamnaţi în regim special, potrivit News.ro. Iniţial, Direcţia Legislaţie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a criticat proiectul de lege, arătând că este insuficient explicat, iar o graţiere colectivă este de natură să "creeze un sentiment de insecuritate socială". O altă critică a magistraţilor privea sintagma "persoane care sunt unic întreţinător de familie".
• Eduard Hellvig a rupt protocoalele pe care SRI le avea încheiate cu alte instituţii ale statului
Preşedintele Comisiei de control a activităţii SRI, Adrian Ţuţuianu, a anunţat, marţi, că directorul SRI a hotărât "denunţarea protocoalelor" care nu mai corespund criteriilor de necesitate şi actualitate. De asemenea, Ţuţuianu a precizat că până anul trecut a existat un protocol secret între SRI şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
• Scandalul din Muntenegru: GRU anunţă revenirea asasinatului politic ca instrument de lovitură de stat
Un triunghi exploziv în Balcanii de Vest a detonat celebra frăţie slavă, după ce a readus în prim plan asasinatul politic ca instrument pentru a da o lovitură de stat. În spatele României s-au derulat evenimente explozive între Rusia, Muntenegru şi Serbia, planificate în mai multe etaje de către ofiţeri GRU, implicaţi şi în teatrele de operaţii din Donbas şi Transnistria, ba şi la pregătirea unor acţiuni subversite în inima Republicii Moldova. Lângă ei, gruparea Lupilor sârbi şi cetăţeni sârbi dintre cei mai apropiaţi de politicienii ruşi de prim plan. Într-un posibil asemenea scenariu, operaţiunea se putea încheia şi cu asasinarea premierului sârb la pachet. Lovitura a fost ratată, cu costuri majore pentru autori şi planificatorii ruşi.
• Stratfor: Zona Euro se pregăteşte pentru ce e mai rău
Anul în curs se va dovedi decisiv pentru Zona Euro. În martie vor avea loc alegeri legislative în Olanda, în aprilie-mai vor fi organizate cele două tururi ale prezidenţialelor în Franţa, iar în Germania se vor desfăşura alegeri legislative federale în septembrie. Şi în Italia ar putea avea loc alegeri. Iar de rezultatele acestor scrutine va depinde viitorul monedei europene. Dar cum după victoria taberei pro-Brexit (ieşirea Marii Britanii din UE) la referendumul din vara trecută din Regatul Unit şi după cea a republicanului Donald Trump la prezidenţialele din noiembrie din SUA orice pare posibil, principalii actori ai Eurozonei îşi fac planuri pentru a face faţă celor mai pesimiste scenarii.
• BANCHERUL
• BCR a avut pierderi in T4 2016, din cauza proceselor cu clienţii, însă a terminat anul cu un profit net de un miliard de lei
Banca Comercială Romana (BCR) a înregistrat pierderi de 26 de milioane de euro in ultimul trimestru al anului trecut, din cauza costurilor aferente proceselor cu clienţii, precum si a scăderii profitului operaţional, arată datele publicate ieri de banca-mama din Austria, Erste Bank. BCR a înregistrat provizioane pentru litigii in valoare de 62,3 milioane euro in ultimul trimestru din 2016, pentru a acoperi potenţialele despăgubiri cerute de clienţii săi in baza legilor de protecţie a consumatorilor, precum legea dării in plată. In trimestrul trei, BCR înregistrase un profit net de 102 milioane euro, in T2 - 63 mil. euro, iar in T1-62 mil. euro, astfel că banca a încheiat anul 2016 cu un profit net de 1,045 miliarde lei, sub cel al Băncii Transilvania, de 1,281 miliarde lei, dar mai mare decât al BRD, de 763 milioane lei. In 2015, profitul BCR a fost mai mic: 919 milioane lei, iar la finalul lunii septembrie 2016 a ajuns la 1,145 miliarde lei.
• COTIDIANUL
• Gabi Firea gîndeşte ca în Voluntari - Cornel Nistorescu
Lecţia dată de cele două reprize de viscol nu i-a folosit la nimic. Nici n-au apucat să albească primii ghiocei, că primăriţa Bucureştilor a ieşit la rampă cu un plan spectaculos de reorganizare a regiilor din subordinea Municipalităţii. Doamna s-a arătat extrem de supărată că unele semafoare nu funcţionează, că transportul în comun cheltuieşte mult şi blochează traficul. Şi ce nu i-a mai convenit doamnei? Că există firme abonate la contractele cu primăria, de parcă acestea ar fi ale spionilor ruşi sau americani. Şi că serviciile sunt proaste şi scumpe. Şi aşa şi pe dincolo, plus un plan care ne lasă cu gura căscată şi să visăm la energia solară. Împreună cu grupul Intact şi cu Sandra Stoicescu (naşa cu fina), a susţinut o dezbatere despre autonomia energetică a Capitalei.
• Top 10 produse de export şi de import ale României
Exporturile României, în valoare de 57 de miliarde de euro (ianuarie - decembrie 2016), se bazează în mare parte pe industria auto locală. Cu două fabrici de asamblare, Dacia şi Ford, şi cu sute de fabrici şi făbricuţe de componente împrăştiate prin România, nu este de mirare că sectorul industrial automotive acontează mare parte din exporturile României în străinătate. Dar şi din importuri, pentru că alte componente vin din afară, unele chiar de la fililale concernelor care se găsesc local, apoi se asamblează aici în părţi de autovehicule mai complexe. Potrivit datelor de la Statistică, diseminate la 11 luni 2016 (ultimele disponibile), cel mai vândut produs românesc la export este "piesa auto".
• CURENTUL
• Naţionalizarea iniţiată de Firea
"Nu privatizăm Capitala aşa cum s-a spus!" a spus răspicat ieri Gabriela Firea în şedinţa CGMB, numai că acuzaţiile erau de naţionalizare şi nu de privatizare, două noţiuni diametral opuse. De profesie bibliotecară, Firea confundă cu uşurinţă noţiuni elementare şi întoarce Capitala înainte de 1989, înfiinţând 19 societăţi comerciale cu manageri numiţi politic de către ea care, spune regina de Voluntari, vor deservi mai bine populaţia decât firmele private cu experienţă de 10-15 ani în domeniu. Aşa au făcut şi comuniştii în anii 50 când au naţionalizat şi au transformat Bucureştiul din "micul Paris" în "marele Phenian" iar Firea va desăvârşi opera fără niciun efort, doar impunându-şi gusturile şi dorinţele. În plus, aşa se vor ocoli licitaţiile iar Firea va putea da servicii tuturor membrilor PSD, de la lipitorii de afişe până la fiica lui Ţuţuianu.
• CURIERUL NATIONAL
• Nouă strategie industrială pentru Europa
Oficiali ministeriali din Italia, Spania, Germania, Polonia şi Franţa subliniază - într-o luare de poziţie comună făcută publică şi în presa franceză - că UE nu şi-a protejat în mod durabil industria. UE trebuie să promoveze o politică comercială echilibrată, bazată pe reciprocitate şi avantaj reciproc care să permită "asigurarea unei simetrii în deschiderea pieţelor". În opinia comună se cere Uniunii să susţină toate întreprinderile europene, în special IMM-urile, în dificilul proces al digitalizării.
• Fabrica de componente aerospaţiale din Cluj se deschide la 10 martie
Fabrica de componente aerospaţiale din comuna Moldoveneşti, judeţul Cluj, în care compania belgiană Sonaca a investit 12 milioane euro, se va deschide la 10 martie, scrie actualdecluj.ro. Fabrica din Moldoveneşti a fost construită într-un an şi jumătate, iar primele linii de producţie funcţionează din septembrie anul trecut. Acum fabrica are 30 de angajaţi, dar compania vrea să ajungă la 200 în următorii ani. Sonaca are sediul în Gosselies, în Belgia, şi operează în România prin firma Sonaca Aerospace Transilvania SRL, prin care a atras şi un ajutor de stat de la guvern, de 24,1 milioane de lei.
• O companie americană angajează 100 specialişti IT în Cluj şi în Timişoara
Compania americană de servicii IT - 3Pillar Global -, înfiinţată în SUA în 2006 şi prezentă în România din 2009, a anunţat extinderea operaţiunilor şi intenţia de a angaja 100 de specialişti IT în Cluj-Napoca şi Timişoara. În cele două centre 3Pillar Global din România lucrează în prezent 400 de angajaţi, iar ţinta pentru anul acesta este de a ajunge la un număr de 500 de specialişti IT. Poziţiile pe care 3Pillar Global le are deschise vizează, pe de-o parte, ingineri IT seniori, cu o experienţă de peste 3 ani, care să acopere funcţiile de programare şi testare. În acelaşi timp, 3Pillar Global îşi propune să crească viitoarea generaţie de specialişti şi să dezvolte competenţe în acest sens.
• 1,26 mld. euro, profitul Erste Group în 2016
Erste Group a înregistrat un profit net de 1,26 miliarde de euro datorită costurilor de risc mai mici determinate de o îmbunătăţire a calităţii activelor care a făcut ca rata creditelor neperformante să scadă la un nivel de sub cinci procente. Venitul operaţional s-a redus moderat, sub presiunea contextului caracterizat de dobânzi reduse, iar costurile operaţionale s-au majorat ca urmare a investiţiilor în sistemele IT şi în digitalizare, a informat grupul. Potrivit acestuia, creditarea a crescut la un nivel rezonabil, cu aproape 5 miliarde de euro credite nete nou acordate în 2016, în timp ce depozitele clienţilor - în total retail şi companii - au crescut cu peste 10 miliarde de euro.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Administraţia Prezidenţială despre procesul casei lui Iohannis
Administraţia Prezidenţială a răspuns unei solicitări făcute de Radu Soviani, în ceea ce priveşte returnarea chiriei percepute de preşedinte, după decizia executorie a instanţei privind procesul casei de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu. Administraţia Prezidenţială a comunicat faptul că informaţiile nu fac parte din categoria celor de interes public. Informaţia a fost dată marţi seară la TVR, după ce Curtea de Apel Piteşti a respins, miercuri, contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Klaus Iohannis în procesul privind casa din Sibiu pierdută în instanţă.
• Au fost anunţate NOI PROTESTE DE AMPLOARE în Piaţa Victoriei
Românii se vor aduna din nou în număr mare, duminică, în Piaţa Victoriei, protestul de săptămâna aceasta având ca temă susţinerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi depolitizarea CCR. CCR a admis luni sesizarea preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind existenţa unui conflict între puterile statului, apărut în urma declanşării de către procurorii DNA a unei anchete privind modul în care a fost elaborată ordonanţa de urgenţă 13. CCR a stabilit că investigaţia DNA a perturbat activitatea Guvernului.
• Dragnea, ironizat la Antena 3, de Dana Grecu şi Radu Tudor
Dana Grecu a reacţionat ca urmare a declaraţiei lui Liviu Dragnea, care a spus că nu este de acord cu Tăriceanu, şi nu cere demisia lui Kovesi. Dana Grecu, moderatoarea emisiunii La ordinea zilei, de la Antena 3, a spus, marţi, că şeful PSD este "un om plictisitor", iar în timpul declaraţiilor lui Liviu Dragnea, ea şi colegul său de emisiune Radu Tudor s-au ciupit, ca să nu adoarmă. "Încercam să-l ciupesc pe Radu (Radu Tudor - n.r.), ca să nu adoarmă, şi el pe mine, ca să nu adorm. Nu am văzut în viaţa mea un om mai plictisitor ca Dragnea, nu există aşa ceva", a comentat Dana Grecu, marţi, la emisiunea La ordinea zilei, de la Antena 3.
• JURNALUL NATIONAL
• Prinderea lui Sebastian Ghiţă, o chestiune de timp! A fost localizat
Au apărut noi date în cazul dispariţiei lui Sebastian Ghiţă. Potrivit unor surse citate de B1 TV, ar fi o chestiune de timp până când fostul deputat va fi prins. Conform surselor citate, soţia lui Ghiţă a dat de înţeles că este sigură că acesta este bine. De asemenea, anchetatorii ar fi ajuns la concluzia că Sebastian Ghiţă şi-a premeditat plecarea. Asta pentru că înainte de dispariţie, fostul deputat a făcut mai multe tranzacţii referitoare la conturile sale şi a cerut modificarea controlului judiciar, susţinând că era perioada sărbătorilor de iarnă şi că nu dorea să meargă la Poliţie. Cât despre soţia lui Sebastian Ghiţă, aceasta nu a depus nicio plângere la Poliţie cu privire la dispariţia fostului deputat, iar în urma audierii sale au apărut indicii că aceasta ar şti unde se află Ghiţă.
• RA-APPS a pierdut procesul cu fosta şefă a DIICOT
Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, a reuşit să câştige definitiv procesul prin care RA-APPS i-a cerut despăgubiri în valoare de peste 20.000 de lei. Regia a acţionat-o în judecată pe Bica, în martie anul trecut, convingându-i pe magistraţii Judecătoriei Sectorului 2 să-l oblige pe fostul procuror să achite unele cheltuieli de întreţinere şi penalităţi, în legătură cu o locuinţă de serviciu. Tribunalul Bucureşti a respins definitiv acţiunea RA-APPS îndreptată împotriva fostului şef al DIICOT, Alina Bica, prin care a cerut în instanţă despăgubiri în cuantum de 20.535,29 de lei către regia de stat. Magistraţii au anulat sentinţa instanţei de fond şi au respins acţiunea RA-APPS ca fiind neîntemeiată. Astfel, în toată perioada cuprinsă între noiembrie 2014 şi prezent, Alina Bica nu doar că nu a mai utilizat apartamentul RA-APPS, dar nici nu putea face acest lucru, chiar dacă ar fi dorit.
• Soluţia, impozite mai mari pe salariile babane
România este alături de Lituania ţara unde se înregistrează cele mai mari inegalităţi între salariul minim şi cele mai mari câştiguri salariale din spaţiul UE 28. O soluţie pentru reducerea acestor discrepanţe este introducerea unei cote diferenţiate de impozit în funcţie de venit, potrivit Academiei Române. Ideea este şi în atenţia actualului guvern care ar putea modifica schema de impozitare a veniturilor începând din 2018.
• NATIONAL
• Poliţiste date cu japca procurorilor!
Un nou scandal este gata sa dinamiteze sistemul, din interior. Pentru că, observând că se clatină "şandramaua", chiar mulţi dintre cei care au activat multa vreme in aşa-numita "Republică a procurorilor" s-au răzvrătit acum, mai ales cei care s-au si retras sau sunt deja cu un picior la pensie. Astfel, mai mulţi ofiţeri de politie judiciara au grijă să se afle in tot sistemul despre misteriosul exod de poliţiste tinere, de-abia ieşite de pe băncile scolii, care o buna perioada de timp ar fi fost propulsate direct in structurile de politie judiciara detaşate pe lângă diverse Parchete. Si astfel, in timp ce poliţişti cu vechi state de serviciu in aceasta meserie băteau străzile pentru a face dificila muncă de judiciar işti, birourile procurorilor din structurile centrale "gemeau" de colegele promovate la centru.
• Jeep-urile premierului, scoase la licitaţie!
Moldovenii cei de care radem ca nu vor sa se "europenizeze" in ritm forţat au dat autorităţilor de la Bucureşti o adevărată lecţie, după modul in care au acţionat in speţa care îl priveşte pe fostul premier Vlad Filat. Cel care, după ce a fost condamnat pentru corupţie intr-un timp record, s-a trezit acum ca si averea i-a fost nu doar confiscata, dar si scoasa la licitaţie, cu tot cu "jipanele" din parcul auto propriu. Executorul judecătoresc va transmite bunurile fostului premier către Inspectoratul Fiscal de stat, fiind vorba de mai multe maşini de lux, câteva clădiri in Chişinău si mai multe terenuri, toate confiscate. Printre maşinile pe care oricine le poate cumpăra la licitaţie se numără doua automobile Volkswagen Touareg, o Toyota Land Cruiser 200 sau un Porsche Cayenne.
• Felix Tătaru, campanie fără acte pentru PNL
Liberalii par să nu găsească o soluţie pentru recuperarea banilor cheltuiţi cu Felix Tătaru in campania electorala. Paguba liberalilor pare să nu aibă leac din moment ce au descoperit (abia acum!) ca omul angajat de Alina Gorghiu si Ilie Bolojan pentru a duce PNL-ul pe cele mai înalte culmi electorale nu numai ca le-a croit drum drept spre Opoziţie, dar nici nu le-a dat documente justificative pentru 300.000 de euro - din totalul de 327.000. Rezultatul: liberalii nu au cum sa deconteze la Autoritatea Electorala Permanenta banii respectivi si vor rămâne cel mai probabil ţepuiţi cu 300.000 de euro. Asta după ce au fost consiliaţi la alegerile in care au suferit cea mai usturătoare înfrângere din toata istoria lor de marele Felix Tătaru.
• ROMANIA LIBERA
• PSD nu are bani să-şi ţină promisiunile electorale
Criticile specialiştilor faţă de construcţia super-optimistă a bugetului pe 2017 încep să se adeverească. Rezultatele încasărilor la buget în ianuarie nu arată deloc bine pentru ambiţiile liderului PSD, Liviu Dragnea. Veniturile colectate de stat au scăzut cu 5,7% în luna ianuarie faţă de perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care Guvernul Grindeanu a aprobat majorări de cheltuieli sociale fără precedent, mizând pe o creştere economică mai mare decât cea din 2016, care oricum a fost cea mai mare din UE. În aceste condiţii, cu toate că se lăuda cu un program generos de investiţii, care generează locuri de muncă, în realitate prima lună arată o scădere a cheltuielilor de capital de peste 30%, până la 219,8 milioane lei, cel mai mic nivel realizat vreodată în luna ianuarie în ultimii 10 ani.
• Deşi o treime din pensii sunt plătite din bani împrumutaţi, Guvernul Grindeanu vrea să le majoreze cu 30 la sută
Deşi o treime de pensii sunt plătite cu bani împrumutaţi, Guvernul Grindeanu va aplica, de la 1 martie, majorarea pensiei sociale minime cu 30%, ce va fi urmată de o nouă majorare a punctului de pensie, la 1 iulie. În plus, se intenţionează creşterea salariului minim brut pentru angajaţii publici la 1.750 lei. Potrivit unei decizii prevăzute şi în programul de guvernare al PSD, de la 1 martie, pensia socială minimă va fi indexată de la 400 la 520 de lei, de această creştere urmând să beneficieze 1.022.168 de români, potrivit datelor prezentate de ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.
• Planurile despre crearea unei Uniuni Europene cu "cercuri concentrice"
Pe 25 martie, Europa va aniversa 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, documentul constitutiv al UE, actul de naştere al unui proiect geopolitic de amploare, al cărui scop principal a fost să prevină un nou război catastrofal pe teritoriul Bătrânului Continent. 25 martie va fi şi ziua în care coeziunea proiectului european va primi o lovitură foarte puternică. Preşedintele Comisiei Europene, Jean- Claude Juncker va dezvălui modul în care va arăta "Europa cu mai multe viteze". Sau "Europa cu cercuri concentrice". Sau "Europa cu geometrie variabilă".
• ZIARUL FINANCIAR
• Adevărul nemilos al cifrelor: băncile străine şi-au întors faţa de la companiile româneşti şi preferă să crediteze statul
Creditarea de către bănci, controlate în proporţie de peste 90% de capital străin, a companiilor şi persoanelor fizice a crescut cu doar 3% între 2010 şi 2015, de la un stoc de credite de 209 miliarde de lei la 216 miliarde de lei, arată Anuarul de Statistică 2016 publicat recent de Institutul Naţional de Statistică. În aceeaşi perioadă, creditele acordate statului au crescut cu 50%, de la 61 mld. lei la 90 mld. lei în 2015. Datele, nemiloase, arată că în pofida declaraţiilor bancherilor străini, aceştia şi-au întors faţa de la România în ultimii 5-6 ani şi mai ales de la companiile locale. Băncile străine rămân practic fără clienţi pentru că firmele străine iau finanţare direct de la companiile-mamă, care se împrumută astăzi la dobânzi infime sau chiar zero direct de la Banca Centrală Europeană.
• Îmbunătăţirea calităţii portofoliului a ajutat BCR să facă profit de peste 1 mld. lei în 2016
Grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piaţa locală, a obţinut anul trecut un profit net de 1,04 mld. lei (233 mil. euro), cu 14,5% peste nivelul câştigului din 2015, în condiţiile în care veniturile operaţionale au fost în scădere din cauza diminuării câştigurilor din dobânzi. Rezultatul raportat de BCR a fost susţinut de îmbunătăţirea calităţii portofoliului şi mai puţin de activitatea operaţională. BCR susţine că a acordat anul trecut credite noi de 8,8 mld. lei, însă portofoliul total de credite era în scădere faţă de decembrie 2015. Profitul BCR reprezintă aproape o cincime din câştigul grupului Erste, de 1,26 mld. euro.
• Răsturnare de situaţie: IT-iştii au ajuns să aibă salarii cu peste 60% mai mari decât "rivalii" din telecom
Dacă în anul 2008 un programator câştiga, în medie, 2.200 de lei net pe lună (cu 8% mai puţin decât un angajat din telecom), anul trecut salariul mediu în IT a ajuns la aproape 5.500 de lei net pe lună, cu 63% peste nivelul salarial mediu din telecomunicaţii, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică. "În 2008 existau oricum foarte puţine companii specializate în zona IT în România, spre deosebire de operatorii telecom, care erau vedete în piaţa muncii. Evident, fiind mai puţine oportunităţi în industria IT, nu era cerere de candidaţi astfel încât să crească salariile. Acum însă situaţia s-a schimbat, salariile au crescut semnificativ în IT ca urmare a cererii crescute de candidaţi", a explicat Cristina Postolache, managing partner al, Big4HR, firmă de servicii de HR.