REVISTA PRESEI 02.04.2014

• ADEVARUL

• Percheziţii în Capitală şi în Ilfov într-un caz de evaziune fiscală şi spălare de bani. PRO TV SA nu este cercetată

Mai multe firme din trustul Media Pro sunt vizate într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani. Procurorii efectuează 28 de percheziţii, marţi, în Bucureşti şi în judeţul Ilfov. Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii ridică mai multe documente de la sediul Media Pro. Oficiali ai Pro Tv SA au precizat marţi că această companie nu este cercetată în acest caz, la sediul de pe Pache Protopopescu neavând loc nicio percheziţie. Procurorii au anunţat oficial că efectuează 28 de percheziţii la domiciliile unor persoane fizice şi la sediile unor persoane juridice din domeniul media, într-o cauză ce vizează infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. De asemenea, anchetatorii susţin că, există indicii rezonabile că sumele de bani spălate se ridică la aproximativ 23.000.000 lei. Mai mult, potrivit sursei citate, în acest caz s-a început urmărirea penală faţă de fapte. Potrivit unor surse judiciare, unele dintre firmele vizate în acest caz ar fi Media Pro Studios, Media Pro Entertainment şi Domino Production.

• Acciza lui Ponta, preţul corect: 4,9 eurocenţi în loc de 7. Preţul benzinei a depăşit pragul psihologic de 7 lei/litru

Pentru ca statul să încaseze la buget aceleaşi sume din acciza suplimentară la carburanţi, fără să creeze discriminări între consumatori şi fără să amplifice birocraţia, noua taxă aplicată pe fiecare litru de benzină şi motorină ar fi trebuit să fie de 4,9 eurocenţi în loc de 7. Statul estimează că va încasa 2 miliarde de lei în acest an din aplicarea accizei de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi, însă aproape 500 de milioane de lei urmează să fie rambursate transportatorilor pe baza facturilor şi fermierilor sub forma unei subvenţii mai mari pe motorina utilizată. Astfel, încasările nete la bugetul statului vor fi în acest an de 1,5 miliarde de lei, bani care, cel puţin la nivel declarativ, ar trebui să ajungă în autostrăzi. Totuşi, statul ar fi putut miza pe aceleaşi încasări aplicând tuturor consumatorilor de carburanţi o acciză mai mică, respectiv de 4,9 eurocenţi, potrivit calculelor "Adevărul".

• Băsescu face apel la Parlament să nu adopte acciza: "Este o crimă pentru economie. FMI a greşit"

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat marţi că a trimis o scrisoare Parlamentului, în care cere aleşilor să respingă ordonanţa de urgenţă privind acciza de şapte eurocenţi la carburant. Şeful statului spune că FMI a greşit de această dată, iar introducerea accizei este o "crimă pentru economie". "Afirm cu responsabilitatea unui preşedinte, politica fiscal-bugetară generată de guvernul Ponta şi acceptată de FMI pentru România este greşită. Ea trebuie imediat să fie ajustată. S-au introdus 35 de taxe noi care vizează agricultura şi aşa mai departe. S-a introdus celebra taxă pe infrastructuri şi s-a introdus, începând de azi, şi taxa pe combustibil. Este o povară enormă pentru economie şi pentru cetăţeni."

• Putin oferă Vestului două variante rele

Moscova ar fi înaintat două variante de lucru la negocierile privind rezolvarea crizei ucrainene: destabilizarea totală a Ucrainei sau acceptarea federalizării acestui stat. Opţiunea "hard", pentru care au fost pregătite toate elementele necesare, presupune degradarea totală situaţiei în Ucraina, mergând până la un război civil, care s-ar putea sfârşi cu intervenţia Rusiei pentru "salvarea populaţiei rusofone" , notează Vocea Rusiei. Opţiunea "soft" vizează federalizarea Ucrainei după modelul Bosnia şi Herţegovina. Statul de ţară neafiliată la NATO va fi trecut în Constituţie, drepturile regiunilor vor fi ridicate la cel mai înalt nivel, incluzând dreptul de a duce politică externă şi a contracta datorii în nume propriu, limba rusă va fi declarată a doua limbă de stat. După cum a reieşit din declaraţiile şefului diplomaţiei americane, John Kerry, SUA au respins această ofertă, iar Vladimir Putin a "sunat" la Berlin unde a mai introdus în ecuaţie şi Transnistria.

• SUA extind operaţiunile de la Mihail Kogălniceanu, cu aeronave şi până la 1.600 de militari

Statele Unite ale Americii au solicitat României extinderea operaţiunilor de la baza Kogălniceanu, respectiv dislocarea unor elemente ale unei unităţi de infanterie marină şi a unui număr de aeronave militare, astfel încât numărul militarilor americani dislocaţi va fi de maximum 1.600. Aceste informaţii sunt cuprinse într-o scrisoare transmisă de către preşedintele Traian Băsescu în 27 martie Parlamentului. Şeful statului informează Legislativul că, în baza legii 291/2007 privind forţele armate străine de pe teritoriul României, a aprobat propunerile premierului referitoare la solicitările părţii americane. Preşedintele Băsescu informează că Ambasada SUA la Bucureşti a solicitat sprijinul autorităţilor române pentru extinderea operaţiunilor actuale la aerodromul Mihail Kogălniceanu.

• De ce a renunţat România la tancurile ruseşti T72? Colonelul Ifim Trofimov: "Rusiei i-ar trebui mai puţin de 12 ore să ne cucerească"

România nu doar că nu şi-a respectat angajamentul faţă de NATO, de a investi în fiecare an câte 2% din PIB pentru modernizarea armatei, dar a luat decizii, de-a lungul vremii, care au îngropat definitiv "scutul ţării". Exemplul cel mai concret s-a petrecut la Târgovişte, între 2011-2004, în cea mai modernă şi utilată unitate militară din România, unde s-a renunţat la 30 de tancuri de origine rusească T72, în valoare de multe zeci, poate sute de milioane de euro, pentru că nu suntem în stare să fabricăm muniţie care să şi explodeze. T 72 este un fel de legendă pentru tanchişti. Era considerat cel mai bun tanc pe care l-a avut România. În primul rând, puterea de fugă era superioară celorlalte maşini de luptă. Tunul avea calibrul 125 mm, foarte puternic. Avea o capacitate de trecere a obstacolelor superioară celorlalte tancuri şi drept dovadă, el este folosit şi acum de trupele ruseşti de infanterie. Multă vreme nici nu s-a vrut să se afle despre faptul că România chiar deţine astfel de armament.

• CURENTUL

• FMI spulberă promisiunile electorale făcute de Ponta. Adio facilităţi pentru transportatori şi reducerea CAS în 2014!

Intenţia anunţată public de premierul Victor Ponta de a acorda facilităţi transportatorilor la plata accizei pe carburanţi a stârnit reacţii negative la nivelul FMI, întrucât guvernul de la Bucureşti nu s-a consultat cu reprezentanţii Fondului înainte de a da aceste facilităţi. Orice exceptare acordată de la plata accizei suplimentare la carburanţi introdusă de la 1 aprilie trebuie compensată prin măsuri "cu impact puternic", astfel încât să nu pună în pericol ţinta de deficit bugetar asumată de Guvern, a declarat şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter. Nici măsura reducerii CAS de la mijlocul anului, promisă de premier, nu este agreată de FMI, care apreciază că cel mai potrivit moment pentru reducerea CAS ar fi anul viitor, întrucât impactul este semnificativ, arătând că este dispus să negocieze şi în vară dacă Guvernul găseşte măsuri de compensare în privinţa deficitului bugetar.

• Liber la politizarea Poliţiei!

Senatul a adoptat, marţi, în calitate de primă Cameră sesizată, un proiect de lege propus de Guvern prin care şeful Poliţiei Române primeşte rang de secretar de stat. Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, liberalul Corneliu Dobriţoiu, care a menţionat că vorbeşte în numele grupului PNL, a arătat că România va fi astfel primul stat din UE care acordă un rang politic şefului Poliţiei. "Acest demers legislativ este unul inutil şi păgubos într-un an cu două alegeri. Vom fi primul stat din Uniunea Europeană care acordăm un rang politic şefului Poliţiei Române. Creăm un clivaj între ceilalţi şefi de arme din interiorul aceluiaşi minister", a explicat acesta. Tot Dobriţoiu, arătând că, potrivit legii în vigoare, şeful Poliţiei este numit de premier, a întrebat de ce ar fi nevoie de o nouă legiferare "pentru a da un titlu politic unui funcţionar public, unui militar cu patru stele pe umăr".

• Ironia sorţii! Fostul preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu este obligat de ASF să facă ofertă de preluare la Comat Met

ASF a stabilit că fostul său preşedinte Dan Radu Ruşanu şi alte persoane acţionează concertat la firma de închiriere a spaţiilor pentru birouri şi depozitare Comat Met Bucureşti (COMT) şi a dispus ca aceştia să lanseze o ofertă de preluare deoarece deţin peste 33% din acţiuni. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a emis săptămâna trecută o decizie în care arată că Dan Radu Ruşanu, Anca Daniela Ruşanu, firmele Radan 2.000, Dana Management, precum şi Dumitru Ion, Laurenţiu Coman şi Constantin Sebeni deţin peste 33% din acţiunile Comat Met, pragul la care trebuie să fie lansată o ofertă de preluare, potrivit legislaţiei pieţei de capital.

• CURIERUL NATIONAL

• Cum vom cheltui banii europeni în baza Acordului de Parteneriat

Ministerul Fondurilor Europene a trimis oficial propunerea de Acord de Parteneriat pentru 2014-2020 Comisiei Europene, prin sistemul informatic de comunicare - Structural Funds Communication (SFC). Este vorba despre forma finală a Acordului, apărută în urma consultărilor cu experţii Comisiei care au făcut observaţii pe marginea tuturor formulelor de lucru trimise de Ministerul Fondurilor Europene la Bruxelles. Formulele de lucru ale Acordului au trezit nu de puţine ori controverse la Bucureşti, după ce experţi din cadrul Comisiei Europene au atras atenţia asupra unor prevederi care apăreau în textele pe care s-au dus negocieri. Din acest moment al transmiterii la CE a formulei finale, din punctul de vedere al Românei, urmează semnarea Acordului de Parteneriat, după o perioadă de analiză.

• Situaţie aproape neschimbată la Oltchim, după un an de insolvenţă

La mai bine de un an de la intrarea în insolvenţă, combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea se află aproape în aceeaşi situaţie ca în momentul declanşării procedurii, având în continuare nevoie de investiţii majore pentru repornirea unei instalaţii care să crească gradul producţiei. Pe de altă parte, dezinteresul investitorilor faţă de acţiunile combinatului stârneşte îngrijorare în rândul guvernanţilor, oficialii cerând actualei conduceri a Oltchim să aibă o atitudine mai activă şi mai deschisă faţă de investitori şi să continue procesul de privatizare cu mai multă determinare, neezitând să-şi intensifice eforturile pentru găsirea soluţiilor de finanţare a societăţii. Guvernul caută în continuare un investitor dispus să preia acţiunile Oltchim SPV. Pentru repornirea unei instalaţii care să crească gradul de producţie, combinatul are nevoie de 15 mil. euro. Salariaţii au de primit salarii restante.

• Insolvenţa Harinvest, doar primul pas în lupta pentru recuperarea pagubelor

Investitorii care au suferit pagube însumate de aproape 17 milioane lei în urma fraudei apărute la SSIF Harinvest anul trecut au deschis noi căi de atac în Justiţie prin intermediul administratorului judiciar după ce Tribunalul Vâlcea a admis cererea de intrare în insolvenţă a societăţii. Sentinţa a fost pronunţată pe data de 26 martie a.c., iar la începutul acestei săptămâni a fost desemnat şi administratorul judiciar, respectiv firma Evilex IPURL, expert în insolvenţă. Creditorii, în cea mai mare parte păgubiţi în urma unor furturi de acţiuni pentru acoperirea de poziţii pierzătoare luate de casa de brokeraj vâlceană în raport cu BCR, afirmă că vor însărcina administratorul judiciar pentru a îndrepta acţiuni în Justiţie în vederea recuperării prejudiciilor, după cum nu exclud ca tot prin intermediul acestora să facă şi plângerile penale.

• JURNALUL NATIONAL

• Decebal Traian Remeş: "Băsescu mi-a spus că nu mă va ierta"

Condamnat la închisoare cu executare în Dosarul "Caltaboşul", Decebal Traian Remeş, fost ministru al Agriculturii, susţine că a fost trimis în spatele gratiilor fără să existe dovezi concludente împotriva sa. A stat în puşcărie vreme de un an, timp în care a constatat că a fost condamnat pe nedrept. De partea sa este un raport al Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dar şi bâlbâielile procurorului anticorupţie Lucian Papici, care a transmis magistraţilor mai multe documente contradictorii. În primul susţinea că, după ce a vizionat înregistrările video, rezultă că Remeş a primit un plic în care se afla o sumă importantă de bani . Acelaşi procuror îi informa pe inspectorii CSM că nu a vizionat decât înregistrările ambientale dintre fostul ministru Ioan Mureşan şi afaceristul Gheorghe Ciorbă. Pentru a clarifica acest aspect, Remeş a solicitat de patru ori efectuarea unei expertize, dar instanţa i-a refuzat cererea.

• Băsescu - TVA cu polonicul, Ponta - acciză cu linguriţa. Radiografia preţului benzinei şi motorinei în Uniunea Europeană

Războiul accizei a lansat în spaţiul public o sumedenie de fabulaţii despre "vinovăţia" preţului ridicat al carburanţilor în România. Traian Băsescu a lansat războiul accizei pentru a avea o platformă de atac împotriva Guvernului dar şi o trambulină pentru noul partid prezidenţial care trebuia să se arate un apărător al portofelului românilor. Băsescu şi Udrea au deturnat discuţia reală privind cauzele creşterii de preţuri şi au plasat-o în zona populismului rudimentar. Realitatea arată că principala cauză a creşterii preţurilor la pompă a fost trecerea în 2009 la TVA de 24%. Suplimentarea cu 5 puncte procentuale a acestei taxe a plasat România între ţările cu cel mai înalt nivel de TVA din UE, fiind depăşită doar de Ungaria (27%), Danemarca şi Suedia (25%). Acciza, altă componentă a preţului, a fost negociată cu autorităţile comunitare aşa încât suplimentarea de la 1 aprilie este o linguriţă în comparaţie cu polonicul servit de Guvernul Boc.

• Anexarea Crimeei i-a sărăcit pe miliardarii ruşi

Averile celor mai importanţi 19 oameni de afaceri ruşi s-au redus cu mai mult de 10 miliarde de dolari în martie, conform Bloomberg. Astfel, activele lor cumulate se cifrau la începutul acestui an la 216 miliarde de dolari, dar de atunci această cifră a scăzut cu 27,8 miliarde de dolari, cel mai mult în luna martie, când Rusia a alipit Crimeea. Cel mai afectat a fost omul de afaceri Vladimir Lisin, acţionarul principal al combinatului metalurgic din Novolipeţk, a cărui avere s-a diminuat de la începutul anului cu 4,2 miliarde de dolari. A înregistrat pierderi şi cel mai bogat om din Rusia, Alişer Usmanov, care, potrivit datelor Bloomberg, a pierdut în luna martie 2,5 miliarde de dolari, în contextul deciziilor geopolitice ale Kremlinului. După cum menţionează agenţia de ştiri americană, pierderile oamenilor de afaceri ruşi sunt determinate de căderea înregistrată pe piaţa mondială a metalelor ca urmare a situaţiei din Crimeea.

• NATIONAL

• DNA in alerta: Se pregateste "tunul deceniului" in energie!

Constantin Nita nu doar ca i-a suflat de sub nas tehnocratului Razvan Nicolescu toate societatile energetice de stat, dar a fost transformat peste noapte si in "mai-marele privatizarilor" tarii. Tocmai cand tanarul sef al Departamentului Energiei, Razvan Nicolescu, declansa cu naivitate o ampla operatiune de inlocuire a "batranilor sforari" aflati la conducerea companiilor energetice inca de pe vremea lui Adriean Videanu si pastrati pe functii de Constantin Nita,acesta din urma a obtinut trecerea tuturor acestor societati la Ministerul Economiei, in directa sa subordine. Mai mult, ministrul considerat cel mai apropiat colaborator politic din guvern al lui Ilie Sarbu se va ocupa nu doar de managerierea acestora, dar si de privatizarea lor. Pentru ca, bonus, Nita a obtinut si tutela unei institutii infiintate special pentru el, Departamentul pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (DPAPS). De asemenea, ministrul Economiei va prelua totodata si toate fondurile financiare destinate privatizarii de la toate celelalte ministere si institutii ale statului!

• Noua conducere Pro Tv, plangere impotriva lui Adrian Sarbu

Politistii bucuresteni au facut, ieri, 28 de perchezitii in Bucuresti si judetul Ilfov, la firme si la locuintele unor persoane suspectate de spalare de bani si evaziune fiscala, infractiuni prin care ar fi produs un prejudiciu de 5 milioane de euro. Potrivit unor surse din randul anchetatorilor, printre firmele suspectate de evaziune fiscala ar fi si sase societati infiintate sau controlate de fostul sef al Pro Tv, Adrian Sarbu. Surse din cadrul Parchetului Capitalei sustin ca cercetarile se fac in baza plangerilor depuse de noua conducere a Pro TV in legatura cu operatiunile financiare derulate in perioada in care Adrian Sarbu a fost CEO al CME, compania-mama a Pro TV in Romania. In acest sens, mai multe documente ar fi fost furnizate procurorilor de actualul management al Pro TV in urma anchetelor din contabilitatea interna. Reamintim ca, din decembrie 2013, director general al Pro TV este lituanianul Aleksandras Cesnavicius, numit de CME in Romania.

• Razboiul gazelor a inceput! Germania trece pe renminbi

Strategia "revigorarii temporare" a petrodolarului merge inainte. Ucraina a anuntat un nou razboi al gazelor, ca cel din 2009, din cauza scumpirii majore anuntate de Moscova. Gazprom a anuntat marti ca Ucraina va trebui sa plateasca 385,5 dolari la mia de metri cubi de gaz, o crestere majora de la cei 268,5 dolari la mia de metri cubi conveniti in decembrie anul trecut. La randul sau, autoritatile de la Kiev au anuntat ca nu-si vor mai putea permite sustinerea tranzitului gazelor rusesti catre Europa, peste 70% din acesta trecand pe teritoriul Ucrainei. Scumpind gazul, Kremlinul a pus umarul la declansarea razboiului atat de necesar sustinerii, inca o perioada de timp, a dolarului. In ciuda faptului ca petrodolarul isi va reveni nitel, razboiul gazelor ii scurteaza, totusi, viata. Precauta, Bundesbank si Banca Populara a Chinei (PBOC ) au semnat un acord de cooperare in privinta unor plati in renminbi, Frankfurt devenind o cota pe aceasta piata off-shore. Memorandumul intre cele doua banci centrale a fost semnat la Berlin. Frankfurt a facut astfel un pas inaintea Parisului si Luxemburgului, care cautau sa devina "o oaza renminbi" intr-o zona euro.

• Sever Muresan da 280 de milioane de euro pentru Oltchim

Omul de afaceri Sever Muresan este mare favorit sa preia combinatul Oltchim, oferta pusa la bataie fiind una greu de refuzat. Sever Muresan, prin intermediul Swiss Investment Found for Emerging Markets, a fost singurul candidat care a depus o oferta concreta la ultima licitatie pentru privatizarea Oltchim. Muresan pune la bataie 280 de milioane de euro pentru a-si adjudeca respectivul combinat, dar a intarziat cu oferta patru minute, astfel ca administratorii judiciari au decis sa refuze cererea. Conform ziuanews.ro, procedurile vor fi reluate peste o luna, moment in care nimic nu-i va mai sta in cale lui Sever Muresan. Afaceristul ar fi vrut sa preia inca de pe acum combinatul, dar, in cele din urma, a acceptat, cu jumatate de gura, decizia administratorilor judiciari.

• PUTEREA

• FRF NU ARE PREŞEDINTE. Tribunalul Bucureşti nu a validat noua conducere a FRF din cauza contestaţiei AJF Giurgiu

Tribunalul Municipiului Bucureşti nu a validat noua conducere a FRF, din cauza contestaţiei depuse de AJF Giurgiu. S-a stabilit ca pe data de 6 mai să se judece contestaţia deciziei Adunării Generale a federaţiei. Până atunci, în mod normal, Răzvan Burleanu nu poate fi numit preşedintele FRF, iar Gino Iorgulescu, şeful LPF, care îndeplineşte şi funcţia de prim-vicepreşedinte al FRF, ar trebui să conducă Federaţia Română de Fotbal. Preşedintele AJF Giurgiu, Viorel Leşeanu, declarase la 28 martie că motivul contestaţiei îl reprezintă participarea la alegeri a cluburilor şcolare, structuri de drept public care conform Regulamentului de Organizare a Activităţii Fotbalistice (ROAF) în vigoare nu aveau drept de vot.

• Moartea lui Ionuţ Anghel scoate la iveală laşitatea primarului Neculai Onţanu

Ancheta internă legată de moartea copilului sfâşiat de câni în Parcul Tei din sectorul 2 nu este încă finalizată, iar responsabilii cu relaţiile publice din primărie habar nu au în ce stadiu se află. Laşitatea edilului care refuză să ia o decizie drastică şi să pedepsească vinovaţii este la cote maxime. În schimb, parcă drept pedeapsă pentru iubitorii de animale, primarul a emis deja o hotărâre prin care cetăţenii din sectorul 2 sunt constrânşi şi ameninţaţi cu sancţiuni numai dacă hrănesc porumbeii. Primarul sectorului 2 a dospit o hotărâre votată de consilierii locali în care sunt specificate faptele ce constituie contravenţii pentru cei care iubesc animalele. Dacă un bucureştean vrea să aibă grijă de o pisicuţă sau îi dă de mâncare pe casa scării, Neculai Onţanu se va opune şi îl va sancţiona. Amenda este între 500 şi 1.000 de lei. De asemenea, este interzisă "hrănirea porumbeilor sau a altor păsări sălbatice în balcoane sau pe pervaz/glaf exterior dacă prin aceasta afectează starea de curăţenie a imobilului sau a domeniului public".

• Proiectul de transformare a Lacului Văcăreşti în arie protejată, retras de Korodi

Dezbaterea publică privind proiectul de transformare a Lacului Văcăreşti în arie protejată a fost retras de pe site-ul oficial al Ministerului Mediului. Fără nici o explicaţie, noul ministru instalat la Mediu, Attila Korodi, a decis să anuleze proiectul predecesoarei sale, Rovana Plumb. Deşi aceasta şi-a promovat iniţiativa încă de la începutul mandatului, cu doar câteva zile înainte de a fi transferată la Muncă a postat proiectul de lege pe site pentru dezbatere publică. După instalarea ministrului Korodi, proiectul a dispărut de pe pagina principală a site-ului şi a fost dosit. La solicitarea ziarului PUTEREA, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) a anunţat că "potrivit Direcţiei Dezvoltare Durabilă şi Protecţia Naturii din cadrul MMSC, dezbaterea publică postată pe site-ul instituţiei pe data de 3 martie 2014 nu mai este în vigoare, proiectul de act normativ fiind retras".

• Radu Mazăre: De la milionarii din port, care plătesc puţin statului, mi se trag dosarele

Primarul municipiului Constanţa, Radu Mazăre, a declarat marţi, la Curtea de Apel Bucureşti, că dosarele penale care îl vizează i se trag de la marii operatori din port, "milionarii" care plătesc foarte puţin statului roman şi care au legături cu fosta sau actuala securitate. "Ieri am avut o revelaţie şi mi-am dat seama de unde această frenezie a procurorilor pe capul nostru, la Constanţa. De la Port, de acolo ni se trage, pentru că operatorii din port, cei mari, milionarii din port, plătesc foarte puţin statului român pe terenuri, plătesc chiriile de acum 20 de ani, plătesc 0,02 dolari pe metru pătrat. Portul, când scoate la licitaţie acum, scoate la licitaţie cu de 10 ori mai mult. Toţi aceşti operatori sunt persoane private, care au privatizat nişte foste societăţi ale statului şi care aproape toţi au legături cu fosta sau actuala securitate", a spus primarul Radu Mazăre, la Curtea de Apel Bucureşti, unde s-a judecat un nou termen în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri. Radu Mazăre a dat exemplul societăţii Chimpex, "care face tot traficul de minereu din România pentru Sidex".

• ROMANIA LIBERA

• 30 de firme anchetate pentru evaziune şi spălare de bani

Firme apropiate de părintele Pro TV ar fi suspectate de tranzacţii financiare nelegale în valoare de 5 milioane de euro, după cum anunţă poliţiştii antifraudă. Tranzacţiile presupus-nelegale investigate sunt din perioada 2009-2013, interval care coincide cu mandatul lui Adrian Sârbu, de preşedinte CEO al Central European Media Enteprises. O suveică formată din peste 30 de firme, în care personaj principal ar fi Adrian Sârbu, este suspectată de evaziune fiscală şi spălare de bani. Postul de televiziune PRO TV nu este vizat de anchetatori. Adrian Sârbu, răsfăţatulul Fiscului. Nu ar fi prima dată când societăţi conduse de Adrian Sârbu sunt suspectate că nu-şi plătesc dările către stat. Primul mare scandal reflectat de presă s-a declanşat în 2001, când se vorbea că grupul MEDIAPRO ar avea datorii de peste 2.000 de miliarde de lei vechi. Potrivit presei vremii, în 2002, trustul media controlat de Sârbu ar fi beneficiat, într-o primă tranşă, de ştergerea unei datorii de 800 de miliarde de lei vechi.

• TVR şi ASF, teren pentru "refacerea" USL

Noul Consiliu de Administraţie al TVR a fost votat ieri în Parlament, aleşii operând schimbări şi la vârful ASF. Stelian Tănase şi Victor Ciorbea sunt doi dintre liberalii cei mai vizibili sprijiniţi în continuare de Victor Ponta. Votul a fost secret cu bile iar noul CA al TVR a primit 327 de voturi pentru şi 14 împotrivă. Membrii titulari ai CA al TVR sunt : Stelian Tănase şi Andrei Muraru - PNL, Claudiu Brânzan şi Cătălin Plebea - PSD, Radu Carp - PDL, Adrian Bucur - PC, Eduard Dumitraşcu - PPDD, Romina Surugiu - Preşedinţie, Debreczeni Hajnalka -UDMR, Corneliu Calotă - Guvern şi Raico Cornea - minorităţi. CA este organismul care urmează să îl propună, în perioada următoare, pe preşedintele director general al TVR, care pentru a fi instalat în funcţie are nevoie şi de votul plenului Parlamentului. Numele vehiculat pentru această funcţie este cel al lui Stelian Tănase, în prezent director interimar al TVR.

• NATO suspendă cooperarea civilă şi militară cu Rusia

NATO a decis suspendarea cooperării la nivel practic cu Rusia, dar va menţine dialogul politic, anunţă secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. "Miniştrii de Externe ai statelor NATO au decis suspendarea cooperării civile şi militare cu Rusia, oficializând o decizie luată la nivel de ambasadori pe 5 martie", a declarat Anders Fogh Rasmussen, citat de AFP. Decizia a fost luată în contextul tensiunilor cu Rusia din cauza crizei din Ucraina. "În acelaşi timp, lăsăm deschise canalele diplomatice şi suntem pregătiţi pentru reuniuni la nivel de ambasadori sau miniştri, în cadrul Consiliului NATO-Rusia", a precizat Rasmussen. "Cred că proiectele de cooperare legate de Afganistan, privind rutele de tranzit, trebuie să continue, pentru că avem interesul comun de asigurare a succesului misiunii noastre în Afganistan", a subliniat Rasmussen.

• Roşia Montană Gold Corporation concediază aproximativ 80% dintre angajaţi

Aproximativ 1.000 de familii din zona minieră Apuseni vor fi afectate de reducerea activităţii companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care a anunţat că va disponibiliza aproximativ 80 la sută dintre angajaţi. Roşia Montană Gold Corporation arată, într-un comunicat de presă transmis agenţiei Mediafax, că este constrânsă să-şi reducă foarte mult activitatea, efectul acestei măsuri fiind reducerea numărului de angajaţi cu aproximativ 80 la sută. "Compania va depune la Inspectoratul Teritorial de Muncă şi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba planul de restructurare, care presupune un program de concedieri colective, făcând toate eforturile posibile pentru a diminua impactul social al acestei măsuri. Cumulat, circa 1.000 de familii din zona minieră a Munţilor Apuseni vor fi afectate de reducerea activităţii companiei miniere", a precizat RMGC în comunicat.

• ZIARUL FINANCIAR

• De ieri benzina costă mai mult în România decât în Austria. Blănculescu: Guvernul a făcut asta pentru viaţa şoferilor

Benzina în România, al cincilea producător de petrol la nivel european care-şi acoperă 40% din necesarul intern de petrol, este de ieri mai scumpă decât în Austria sau Luxemburg, printre cele mai bogate state din UE, dar sărace în resurse. La motorină, scumpirea de 1 aprilie a propulsat piaţa locală în primele zece state în funcţie de preţ, în compania "selectă" a unor ţări precum Marea Britanie, Suedia sau Danemarca şi înaintea unor economii precum Germania sau Franţa. De ieri preţurile la carburanţi au crescut cu 41 de bani pe litru, cu aproape 7% de pe o zi pe alta, aceasta fiind cea mai mare scumpire aplicată vreodată peste noapte. Aşa cum au anunţat, de dragul profiturilor, petroliştii nu au internalizat nimic din această scumpire, transferând totul către consumatori. Guvernul spune însă că a luat această măsură pentru a proteja viaţa şoferilor de şoselele "anacronice" pe care circulă, banii din acciză urmând să fie alocaţi pentru drumuri noi.

• "Umbrela de securitate" a impulsionat afacerile, iar România a intrat sub radarele investorilor

Odată cu aderarea la NATO, România avea să înceapă una dintre cele mai luminoase aventuri ale istoriei sale. La 2 aprilie 2004 - exact acum zece ani deci - drapelul României a fost arborat la sediul NATO, după ce la 29 martie Bucureştiul depusese instrumentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, ţară care păstrează Tratatul Alianţei. În lumina evenimentelor care au loc acum în preajma graniţelor României, evenimentele de acum 10 ani capătă noi valenţe. Dar, la fel de important, România a intrat sub radarele investitorilor. Aderarea la NATO a însemnat foarte mult şi pentru economia Ro­mâniei, nu doar pentru siguranţa ei. Aflată sub o umbrela solidă de securitate şi cu perspectiva aderării la UE, România a început să crească puternic. Anul 2004, sub administraţia lui Adrian Năstase, a fost anul cu cea mai mare creştere economică din istoria postrevoluţionară - 8,5%. Au urmat ani de creştere solidă de 5-7 procente (7,9% chiar în 2006) care au culminat cu explozia consumului în preajma aderării din 2007.

• Câştigul şefului Erste a urcat anul trecut cu 500.000 de euro, la 2,2 milioane de euro

Andreas Treichl, 61 de ani, care conduce Erste Group din 1997, a primit anul trecut o remuneraţie totală de aproape 2,2 mil. euro, în creştere cu aproape jumătate de milion de euro faţă de 2012, când şeful grupului austriac nu a primit niciun bonus de performanţă în condiţiile în care banca se confrunta în continuare cu un mediu dificil. Remuneraţia pe 2013 a inclus salariul fix care se ridică la 1,26 mil. euro pe an, alături de contribuţii pentru pensie de 417 mil. euro şi un bonus de performanţă pentru 2012 de circa 393 mil. euro plus 65,4 mil. euro pentru anii precedenţi. Şeful Erste nu a primit niciun bonus pe 2013 în condiţiile în care profitul băncii s-a prăbuşit la 61 mil. euro după pierderea de 370 mil. euro din T4. Totuşi, Erste a reuşit anul trecut să returneze guvernului austriac ajutorul de 1,2 mld. euro primit în 2009.