REVISTA PRESEI - 03.03.2012

• ADEVARUL

• The Economist: "Reprezentaţie penibilă" a României la Bruxelles

După ce România s-a opus acordării statutului de membru la UE Serbiei, aducând în discuţie problema vlahilor, The Economist a citat un diplomat care a spus că reprezentaţia ţării noastre a fost penibilă şi demnă de naţionalismul secolului XIX. Obţinerea statutului de candidat la UE de către Serbia a fost un proces lung. Belgradul s-a confruntat cu o avalanşă de schimbări tehnice şi legislative, obişnuite pentru toate ţările care aderă la UE. Dar cea mai mare problemă a fost cea politică.

• Tratatul fiscal este "costisitor pentru statele est-europene"

Tratatul fiscal semnat vineri la Bruxelles de liderii europeni "este costisitor pentru statele est-europene, chemate să salveze zona euro", arată Institutului de Analiză, Strategie şi Prognoză GeoPOL. "Singurele beneficii certe sunt un ipotetic loc la masa deciziilor şi roluri active în salvarea Uniunii Europene la care s-au chinuit atât de mult să adere. În ultimii douăzeci de ani însă, unele dintre ele s-au dovedit mai abile decât altele în folosirea locului obţinut la diferite mese de joc", mai scrie GeoPOL. Tratatul fiscal prevede obligaţia de a menţine un deficit structural ce nu poate depăşi obiectivul naţional pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5% din PIB, la preţurile pieţei. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, deficitul structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie să se încadreze în limita de 3% din PIB.

• Îşi permite România acest tratat?

"E de văzut totodată si care va fi contribuţia financiară a României la Mecanismul European de Stabilitate în actuala formă a Tratatului şi dacă economia autohtonă o poate furniza - faptul că beneficiarii primari ai Mecanismului sunt statele zonei euro transformă România în contributor net", atrag atenţia analiştii. România joacă deja acest rol, de contributor net, la fondurile structurale şi fondurile de coeziune. Totuşi, la o privire mai atentă, focalizată asupra impactului economic produs la scară planetară de un eventual şoc al ruperii uniunii monetare, România pare obligată să semneze Tratatul, susţin analiştii.

• "România ar trebui să renegocieze tratatul"

Potrivit GeoPOL, "România ar trebui să renegocieze prevederile tratatului, astfel încât acestea să facă distincţia dintre performanţa economică a ţărilor din zona euro, areal cu productivitate a muncii diferită, şi performanţa economică a celorlalte zece state membre ale UE (între care, de asemenea, există decalaje economice)". De asemenea, "România ar trebui să propună, în funcţie de dependenţa specifică de traseu, limite distincte ale deficitului structural, sau, mai credibil, o metodă specifică de calcul a PIB-ului potenţial".

• Noile reguli UE, puse deja la încercare de Olanda şi Spania. Ambele riscă penalizări

Două state riscă să fie "amendate" de Bruxelles pentru depăşirea ţintelor de deficit bugetar, după ce liderii UE, mai puţin cei din Marea Britanie şi Cehia, au semnat noul pact fiscal. Elevii indisciplinaţi sunt Spania şi Olanda. Ultimele cifre venite dinspre Olanda arată că ţara care a făcut până acum faţă cu bine crizei are un deficit enorm, scrie "The Guardian". Pentru a nu încălca noile reguli, olandezii vor trebui să facă reduceri de cheltuieli de zeci de miliarde de euro în următorii ani. Iar noul "pact" permite Comisiei Europene să impună sancţiuni semiautomate. Biroul de statistică olandez a preconizat deficite de 4,5%, 4,1% şi 3,3% pentru următorii trei ani. În Spania, treburile stau şi mai rău. Guvernul conservator al lui Mariano Rajoy a găsit când a ajuns la guvernare un deficit de 8,5%, cu mult peste cele trei procente admise.

• Criza determină primăria unei comune spaniole să închirieze pământul pentru cultivarea de marijuana

Administraţia unei comune de 900 de locuitori din Spania a votat pentru arendarea pământului celor care doresc să crească marijuana. Este o încercare disperată de a obţine venituri. Consilierii judeţeni din Rasquera au aprobat decizia cu patru voturi pentru şi trei împotrivă, în ciuda faptului că a cultiva planta este ilegal, scrie "Daily Mail". Şomajul în comună se ridică, la fel ca şi în restul Spaniei, la peste 20%. Ideea este ca persoanele fizice să închirieze ori să-şi dea în arendă pământul către primărie, care să creeze o companie de management, iar aceasta să îl închiriete unei asociaţii de fumători de marijuana din Barcelona.

• Cât ar costa falimentul necontrolat al Greciei

Costurile unui faliment necontrolat al Greciei ar fi uriaşe pentru economia internaţională, potrivit unui document transmis de Institutul pentru Finanţe Internaţionale (Institute of International Finance -IIF) liderilor europeni, transmite AFP. Acestea ar ajunge la peste 1.000 de miliarde de euro. Intrarea Greciei în incapacitate de plată ar ameninţa direct cu destabilizarea Portugaliei, Irlandei, Italiei şi Spaniei. Organizaţia estimează necesarul de recapitalizare la circa 160 de miliarde de euro. Economia europeană va fi afectată de un faliment al Greciei inclusiv prin încetinire şi declinul veniturilor din taxe.

• În pofida protestelor, creşterea economică îl readuce pe Putin la Kremlin

Deşi este contestat în cadrul multor proteste politice, este foarte probabil ca Vladimir Putin să redevină preşedinte al Rusiei şi din cauza performanţelor economice ale Rusiei, ţară care a evitat criza datoriilor suverane care afectează puternic restul continentului. Sondajele arată că Putin ar putea câştiga 60% din sufragii la alegerile prezidenţiale care vor avea loc pe 4 martie, suficiente cât să evite un al doilea tur de scrutin. Deşi această cifră este sub procentul de 71% cu cât a câştigat alegerile din 2004 şi cel de 70% obţinut de Dimitri Medvedev la scrutinul de patru ani mai târziu, sondajele sugerează, totuşi, că protestele care au izbucnit în Rusia după alegerile parlamentare din decembrie nu i-au subminat autoritatea.

• Sky News: Mii de bugetari ruşi vor primi 230 de euro ca să voteze de cinci ori cu Putin

O anchetă realizată de postul britanic de televiziune Sky News a dezvăluit că mii de angajaţi din sistemul public vor primi bani dacă vor vota de mai multe ori în favoarea lui Vladimir Putin în scrutinul prezidenţial de duminică. Potrivit unui angajat care a dorit să rămână anonim, au fost date ordine "de la nivel înalt" pentru ca 25% din cei 200.000 de angajaţi din sectorul public din Moscova să voteze de cinci ori în scrutinul prezidenţial. În schimb, ei vor primi câte 230 de euro. Opoziţia rusă susţine că este pregătită să demonstreze că alegerile vor fi fraudate, transmite Mediafax.

• Barack Obama: Vom ataca Iranul pentru a împiedica dotarea sa cu arma nucleară

Barack Obama a avertizat Iranul că este dispus să recurgă la opţiunea militară, dacă este necesar, cu scopul de a împiedica Teheranul să se doteze cu arma nucleară. "Consider că atât guvernul iranian, cât şi cel israelian înţeleg că, atunci când Statele Unite spun că este inacceptabil ca Iranul să aibă arma nucleară, vorbesc foarte serios", a declarat Obama într-un interviu acordat publicaţiei The Atlantic. Liderul Barack Obama este îngrijorat de faptul că Israelul ar putea lansa un atac asupra siturilor nucleare din Iran, în următoarele luni, cu excepţia cazului în care ar primi asigurări ferme din partea Washingtonului în sensul că americanii sunt dispuşi să adopte un ton dur faţă de iranieni, scrie Reuters.

• Bosch va investi 43 de milioane de euro în extinderea fabricii de la Blaj

Grupul Bosch va investi aproximativ 43 de milioane de euro până la finele anului 2013 în achiziţia unor noi mijloace de producţie şi extinderea fabricii de la Blaj, care furnizează produse pentru industria auto. Informaţia a fost făcută publică într-un comunicat de presă al companiei. Începând cu anul 2013, la fabrica de la Blaj vor fi produşi senzori de turaţie a roţilor şi senzori de turaţie a arborelui cotit destinaţi industriei auto, se arată în comunicat. Lucrările de construcţie vor începe în primăvara anului 2012, iar pe noua suprafaţă construită, de circa 21.000 de metri pătraţi, vor fi create până în 2013 aproximativ 300 de noi locuri de muncă.

• Facturile la căldură au crescut în ianuarie cu până la 35%

Facturile la căldură aferente lunii ianuarie au crescut, în medie cu 20-25% faţă de luna decembrie. Există însăşi extreme. Astfel, în Târgu-Mureş cheltuielile au crescut cu 12%, în schimb la Deva şi la Galaţi creşterile sunt substanţial mai mari, 30%, respectiv 35%, potrivit Mediafax. Românii vor scoate mai mulţi bani din buzunar pentru a plăti facturile la întreţinere în luna ianuarie. Creşterile variază între 12 şi 35% în toată ţara.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Terifiant: tată şi fiică îmbrăţişaţi în adâncuri. CRIMA CARE A ÎNGROZIT ROMÂNIA

Cel mai negru scenariu s-a adeverit: Nicolae Lăpuşte şi-a înecat propriii copii în Lacul Tarniţa. Pe 27 februarie, clujeanul Nicolae Lăpuşte s-a transformat, dintr-un tată grijuliu, într-un criminal care a luat viaţa copiilor lui, nemulţumit fiind de problemele sentimentale pe care le avea cu mama fetiţei lui, Klaudia Nagy. Ca să răzbune refuzul femeii de a nu se întoarce la el, Nicolae Lăpuşte, de meserie taximetrist, şi-a luat cei doi copii - o fetiţă de trei ani din a doua căsătorie şi un băiat de 15 ani din primul mariaj - şi a plecat, aşa cum se ştia iniţial, cu ei în lume. Ieri însă, speranţele celor două mame de a-şi găsi copiii în viaţă s-au terminat brusc. Scafandrii care au scotocit Lacul Tarniţa, locul în care se bănuia că tatăl şi-a înecat fiica şi fiul, au găsit cadavrele celor trei.

• PSD şi PNL au politizat şi problema românilor din Serbia

Un amendament depus de europarlamentarii democrat-liberali privind drepturile minorităţii române din Serbia a fost respins cu voturile PSD şi PNL. Europarlamentarul PDL Cristian Preda i-a acuzat pe colegii săi români de la grupurile socialist şi liberal că au blocat un amendament depus la raportul referitor la Serbia dezbătut în Parlamentul European (PE). Preda a scris pe blogul său că, pe 1 martie, Comisia de Afaceri Externe a PE a votat raportul referitor la Serbia. "Din păcate, comisia a respins un amendament pe care l-am depus împreună cu colegii Elena Băsescu, Monica Macovei, Traian Ungureanu", scrie europarlamentarul PDL.

• "O Rusie europenizată este cel mai mare inamic al Europei de Est, inclusiv al României"

Vladimir Putin are prima şansă în alegerile prezidenţiale de mâine din Rusia, dar realegerea sa pentru un al treilea mandat ar putea complica lucrurile în răsăritul Europei, inclusiv în România, a declarat Dan Dungaciu, preşedintele Institutului pentru Relaţii Internaţionale al Academiei Române, într-un interviu acordat EVZ. O Rusie cu o stabilitate internă garantată de Putin pentru cel puţin şase ani va fi ca un magnet pentru investitorii occidentali, în frunte cu cei germani, un scenariu cu grave repercusiuni economice asupra ţărilor est-europene, a explicat analistul.

• Traian Băsescu, despre Schengen: "Olanda face un abuz fără limite. Dar acum avem un termen clar" |

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat că rămâne de văzut dacă Olanda se va ţine de cuvânt, dar că pentru prima dată România are un termen până la care Consiliul European trebuie să se pronunţe cu privire la integrarea în Schengen. Preşedintele Traian Băsescu a afirmat azi la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului European, că în septembrie, la Consiliul JAI se va lua o decizie privind integrarea României în Schengen. "Olanda poate să spună ce vrea ea. Nu cerem Olandei un cec în alb. Cerem să respecte Tratatul de aderare. Olanda face un abuz fără limite faţă de un stat membru UE", a afirmat Traian Băsescu.

• PSD dă mâna cu PDL peste capul liberalilor

Vizita Guvernului Ungureanu în Capitala Moldovei i-a făcut pe mulţi dintre reprezentanţii Opoziţiei să uite de orgolii. Recepţia dată aseară în Palatul Roznovanu din Iaşi, organizată de primarul Gheorghe Nichita în cinstea premierului Mihai Răzvan Ungureanu, a adunat în acelaşi loc politicieni din PDL şi PSD. Doar liberalii au făcut notă discordantă, fiind remarcată doar prezenţa deputatului Cristian Adomniţei, fost ministru al Educaţiei. "Am venit pentru că ţin să discut cu premierul problemele stringente ale Iaşului. Nu contează din ce partid sunt, important este să rezolvăm aceste probleme, iar prezenţa mea aici confirmă acest lucru", a spus acesta.

• Un pas uriaş: calculatoarele cuantice

EVOLUŢIE. Cercetătorii de la IBM au făcut un pas uriaş spre realizarea calculatoarelor viitorului: calculatoarele cuantice, care folosesc mecanica cuantică pentru a valorifica puterea atomilor şi moleculelor. Computaţia cuantică extinde baza informaţiilor "înţelese" de către calculatoare": biţi. În timp ce un bit poate avea fie valoarea "1" fie valoarea "0", qubitul (bitul cuantic) le poate avea în acelaşi timp. Problema savanţilor legată de qubiţi este că aceştia au o durată de viaţă de doar câteva miliardimi de secundă.

• Arşi de Soare în cel mult 10 ani

TEORIE. Terra are un risc de aproximativ 12 la sută să se confrunte cu o megaerupţie solară, în următorul deceniu. Evenimentul ar putea provoca daune în valoare de miliarde de dolari, iar refacerea ar putea dura până la 10 ani, conform oamenilor de ştiinţă. Astfel de evenimente extreme sunt foarte rare, ultima furtună solară (cea mai puternică din istorie), numită Evenimentul Carrington, având loc acum 150 de ani şi a fost cea mai puternică din istorie. Acum, specialiştii spun că în următorii ani ne-am putea confrunta cu un rival mai puternic al Evenimentului Carrington.