REVISTA PRESEI 03.10.2015

• ADEVARUL

• Consorţiul Aktor-Vinci-Strabag dă statul român în judecată

Compania elenă Aktor, împreună cu Vinci şi Strabag, intenţionează să dea în judecată statul român pentru anularea licitaţiei pentru construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, câştigată de consorţiul format de cele trei companii. CNADNR a decis să anuleze procedura de atribuire a proiectului din motive care nu ţin de responsabilitatea consorţiului căruia i-a fost atribuit contractul, se arată într-un comunicat al Ellaktor, compania mamă a Aktor. "În aceste condiţii, consorţiul ia în considerare contestarea deciziei, prin exercitarea tuturor remediilor legale disponibile", potrivit Ellaktor. În 2013, consorţiul a câştigat licitaţia de concesionare a proiectului de construcţie, finanţare, operare şi întreţinere a tronsonului Comarnic-Braşov al autostrăzii Bucureşti Braşov, dar CNADNR a anulat în iunie procedura de atribuire a contractului, din cauza problemelor cu finanţarea, urmând să scoată la licitaţie 10 km de pe acest tronson cu bani de la buget.

• FT: Strategii se întreabă dacă operaţiunea lui Vladimir Putin în Siria are scopuri militare sau politice

Politicienii şi strategii occidentali încearcă să identifice de ce atacă Rusia în Siria, care sunt scopurile militare ale preşedintelui rus Vladimir Putin în Siria şi dacă intenţionează, într-adevăr, să ajute regimul preşedintelui Bashar al-Assad să recupereze teritoriul pierdut în faţa forţelor opoziţiei, comentează Financial Times, citat de Mediafax. În timp ce preşedintele rus Vladimir Putin participă la un summit, la Paris, pe tema situaţiei din Ucraina, aviaţia militară rusă efectuează, pentru a treia zi consecutiv, raiduri aeriene în Siria, de această dată la Rakka, fieful reţelei extremiste sunnite Statul Islamic, după ce în primele două zile au vizat regiunile Homs, Hama şi Idlib, dominate de rebelii sirieni. Aceste acţiuni militare au loc după ce în cursul lunii septembrie Moscova a trimis armament, echipament şi forţe în Siria, în special la Latakia şi Tartus, singura sa baza navală de la Marea Mediterană, în pofida protestelor Washingtonului, unor ţări europene şi din Golful Persic.

• Coaliţia condusă de SUA solicită Rusiei încetarea loviturilor aeriene din Siria

Într-o declaraţie comună, coaliţia condusă de Statele Unite şi care cuprinde Marea Britanie, Franţa, Germania, monarhiile arabe din Golful Persic şi Turcia, solicită Rusiei să înceteze bombardamentele asupra poziţiilor deţinute de rebelii care se opun regimului Assad. Acţiunile Rusiei constituie o "escaladare" a conflictului şi nu vor face altceva decât să genereze mai mult extremism, se arată în declaraţia alianţei conduse de SUA. "Suntem profund îngrijoraţi în privinţa întăririi prezenţei militare a Rusiei în Siria şi în special de loviturile forţelor aeriene ruse asupra obiectivelor din provinciile Hama, Homs şi Idlib care au provocat victime printre civili şi nu au vizat Da'esh (termen care desemnează Statul Islamic)", se spune în declaraţia comună. Decizia Rusiei de a interveni în război de partea armatei preşedintelui Bashar al-Assad luată la începutul acestei săptămâni şi implicarea trupelor iraniene marchează un punct de cotitură în conflictul în care sunt prezente cele mai mari puteri militare din lume.

• Ancheta fără precedent in Parlament. Trei angajaţi au încasat ilegal lefuri mai mari, timp de 5 ani

O ancheta fără precedent este in plina desfăşurare in Parlamentul României. Mai mulţi angajaţi au fost prinşi de conducerea Camerei Deputaţilor ca si-au falsificat diplomele de studii pentru a primi funcţii mai bine plătite. După ce ani la rând au fost simpli muncitori aici la Palatul Parlamentului, câţiva angajaţi au avut ideea sa facă un pas in plus in cariera si sa devina funcţionari publici parlamentari. Nu aveau însă studiile necesare, aşa ca... si-au falsificat diplomele de bacalaureat. In baza acestui document, salariul lor a crescut lunar cu 500 de lei. Cele trei persoane, anchetate acum de procurori pentru ca si-au falsificat diplomele, lucrau in Parlament de peste 10 ani. Iniţial, au figurat ca angajaţi ai departamentului tehnic din Camera Deputaţilor, însă atunci când s-au eliberat nişte posturi de funcţionari, evident, mai bine plătite, s-au înscris la concurs. O sesizare anonima a pus punct înşelătoriei. Însă 5 ani la rând, nimeni nu a sesizat minciuna, aşa ca cei vizaţi au furat din bugetul de stat peste 100 de mii de lei.

• Averea sindicaliştilor Luca şi Petcu. Nu putem număra cât au furat ei!

Luca. Liviu Luca. Este cel mai bogat lider de sindicat român, care a reuşit să plece în misiune la Bruxelles, deşi în România este condamnat la şase ani pentru delapidare. Cât de bogat este ploieşteanul de 62 de ani? În comuna Păuleşti din Prahova este imperiul lui Luca. Domeniul său de aici se întinde pe 27.000 de metri pătraţi. Opt clădiri, care de care mai fastuoase sunt ridicate aici. Din peisaj nu lipseşte o piscină de dimensiuni olimpice, construită pe trei niveluri. În spatele vilelor a fost amenajat un parc, cu foişoare, care maschează discret un heliport. Întregul domeniu este estimat de experţii imobiliari la aproximativ 15 milioane de euro. La 30 de kilometri depărtare, în localitatea Vărbila, Liviu Luca deţine un alt domeniu, care se întinde pe şase hectare. Marius Petcu, potrivit rechizitoriului întocmit de procurori la trimiterea sa în judecată deţinea: cinci terenuri dintre care unul de 18.200 mp la Snagov, trei case, bijuterii, ceasuri, tablouri si icoane de 20.000 de euro, conturi de 60.000 de euro si 400.000 de lei, acţiuni la cinci firme.

• Summitul de la Paris: Va începe retragerea armamentului uşor din estul Ucrainei

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, omologul său rus, Vladimir Putin, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au stabilit împreună cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, retragerea armamentului uşor din estul Ucrainei, în cadrul discuţiei de vineri seară, de la Paris, despre măsuri de soluţionare a crizei din Ucraina şi despre conflictul din Siria. "Alegerile programate în regiunile separatiste ucrainene nu trebuie să aibă loc pe 18 octombrie. Trebuie organizate după sfârşitul anului 2015", a declarat François Hollande după întrevederea cu Vladimir Putin. La rândul său, Angela Merkel a pledat ca alegerile în regiunile separatiste proruse Doneţk şi Lugansk să se desfăşoare conform legislaţiei ucrainene. După retragerea armamentului greu, decisă în februarie, Hollande, Merkel şi Putin au stabilit, împreună cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, începerea retragerii armamentului uşor, de sâmbătă. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până în prezent cu 6.500 de morţi.

• STRATFOR: Acţiunea Rusiei în Siria, o frază în comunicarea geopolitică între Moscova şi restul lumii

Decizia Rusiei de a-i ataca pe rebelii sirieni, alţii decât militanţii grupării Statul Islamic, a fost un mesaj îndrăzneţ, dar reprezintă doar o frază dintr-o comunicare geopolitică mult mai amplă între Moscova şi restul lumii, comentează agenţia de analiză STRATFOR. Rusia are un spectru larg de obiective în Siria şi alte zone din Orientul Mijlociu, iar pentru atingerea lor, bombardarea altor grupări rebele este inevitabilă. Sprijinirea regimului preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, este un element al acestei strategii. Unul dintre motivele pentru care Rusia îl susţine pe al-Assad şi îşi foloseşte forţele aeriene pentru a suprima activităţile rebelilor împotriva forţelor regimului este pregătirea scenei pentru negocieri, apreciază STRATFOR.

• Cum au blocat PNL şi PSD votul prin corespondenţă

PSD şi PNL se acuză reciproc de faptul că nu doresc introducerea votului prin corespondenţă când, de fapt, niciunul, nici altul, nu-şi dau nici cel mai mic interes pentru ca românii să poată vota de la distanţă la alegerile de anul viitor. Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, a anunţat că parlamentarii PNL intră începând de luni în grevă japoneză pentru a protesta faţă de tergiversarea adoptării legii privind votul prin corespondenţă. Anunţul Alinei Gorghiu vine la numai câteva zilei de la demisia liberalului Mihai Voicu din funcţia de preşedinte al Comisiei de Cod Electoral, for responsabil cu eleborarea legislaţiei electorale. Odată cu demisia lui Voicu activitatea Comisiei a fost suspendată pentru că doar preşedintele poate convoca şedinţele, fiind vorba de o Comisie specială, şi nu de una permanentă, care are un program fix. Social-democraţii spun că demisia lui Voicu arată, de fapt, că PNL este partidul care nu doreşte introducerea votului prin corespondenţă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Acuzaţiile fostului partener politic al şefului PSD. "Liviu Dragnea a sifonat peste un miliard de euro"

Un fost apropiat al lui Liviu Dragnea, preşedintele interimar al PSD, a dezvăluit faptul că ascensiunea liderului politic s-ar baza pe o privatizare ilegală. Teodor Niţulescu, fost primar de Alexandria şi prefect de Teleorman, a făcut o serie de acuzaţii la adresa lui Liviu Dragnea, cei doi fiind colegi de partid până în 2007. Teodor Niţulescu: Eu am plecat în 2007 din PSD, la primul referendum de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. De foarte multă vreme eu spun public la Teleorman ce înseamnă acest om, Liviu Nicolae Dragnea, ce înseamnă politica pe care o duce acolo, ce înseamnă manipularea incredibilă a instituţiilor statului, a întregii comunităţi, setea lui avidă de putere şi goana după bani neţărmurită. Eu cred că până în momentul de faţă Dragnea, să vorbim în jargon, a sifonat peste 1 miliard de euro în firma Tel Drum.

• Director Skanska: Bucureştiul, steaua în ascensiune a imobiliarelor din regiune

Lichiditatea segmentului de birouri al pieţei imobiliare din Bucureşti, calculată ca pondere a volumului investit în clădiri în valoarea capitalizată a stocului modern de birouri din oraş, este de circa 4%, aproape de nivelul de 6% specific pieţei germane, conform unui studiu realizat în colaborare de Colliers International, JLL şi Skanska. "Bucureştiul este o stea în ascensiune. Există deja 2-3 clădiri de birouri în curs de tranzacţionare cu investitori germani. Plus sunt investitorii austrieci şi alţi investitori internaţionali. Această piaţă este în creştere şi randamentele investiţionale sunt foarte atractive. Au ajuns la 7,5% în coborâre faţă de nivelul de 8% de anul trecut", a declarat Adrian Karczewicz, transaction director în cadrul Skanska Commercial Development Europe. Compania suedeză a vândut în această vară prima clădire dezvoltată în România. Globalworth, compania de investiţii imobiliare a omului de afaceri grec Ioannis Papalekas, a plătit 42 mil. euro pentru imobilul din Bucureşti şi se pregăteşte să achiziţioneze şi următoarele două clădiri construite de Skanska în cadrul aceluiaşi proiect.

• Cine este cel mai bogat monarh din Europa

Hans-Adam II, Prinţ de Liechtenstein, conduce micul principat situate între Austria si Elveţia începând din noiembrie 1989. El este cel mai bogat monarh din Europa şi unul dintre cei mai avuţi şefi de stat din lume. Prinţul Hans-Adam deţine grupul bancar LGT şi are o avere de familie în valoare de 7,6 miliarde de dolari. Peste jumătate din această sumă, 4 miliarde de dolari, reprezintă averea sa personală. Conducătorul principatului Liechtenstein deţine de asemenea o important colecţie de artă, din care mare parte este expusă în cadrul Liecfhtenstein Museum din Viena. LGT Group este un grup bancar privat care aparţine Casei de Liechtenstein. LGT, Liechtenstein Global Trust, este cea mai mare afacere de familie din Europa şi este deţinută în totalitate de către Fundaţia Printul de Liechtenstein. LGT are sediul în Vaduz, capitala principatului Liechtenstein şi are aproximativ 1950 de angajati în peste 20 de birouri din intreaga lume: Asia, Europa, Orientul Mijlociu, America de Nord şi America de Sud.

• Crucea Roşie: Refugiaţii NU sunt pregătiţi pentru IARNA aprigă din Balcani

Migranţii vulnerabili şi refugiaţii care vin în Balcanii de Vest sunt confruntaţi cu riscul unor ploi puternice şi al vremii reci, mulţi dintre ei nefiind pregătiţi pentru condiţiile dure de iarnă, a avertizat vineri Crucea Roşie. Numărul călătoriilor pe mare spre Grecia a scăzut în această săptămâna din cauza faptului că vremea rece şi vânturile mai puternice fac traseul mai periculos, deşi acesta ar putea creşte din nou dacă condiţiile meteorologice se vor ameliora, a precizat vineri Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi, relatează Reuters, citat de Agerpres. Temperaturile medii din lunile de iarnă în regiune scad frecvent sub temperatura de îngheţ, prezentând riscuri de sănătate pentru persoane care au călătorit deja mii de kilometri, de multe ori fără acces la hrană sau necesităţi de bază. "Sosirea iernii va împinge până la limită capacitatea oamenilor de a se adapta", a declarat Simon Missiri, director pentru Europa al Federaţiei Internaţionale a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, citat într-un comunicat.

• Dărâmarea zidului Parlamentului, misiune imposibilă

Încă din 2009, în ciuda unui consens aparent între politicieni, arhitecţi şi societatea civilă, gardul care împrejmuieşte Parlamentul nu a putut fi dărâmat. De mai mulţi ani, politicienii au pus gând rău gardului de trei kilometri care înconjoară Palatul Parlamentului, dar niciodată nu au mers până la capăt ca să îl şi dărâme, chiar dacă societatea civilă s-a raliat demersului lor. Proiectat din vremea comunismului, gardul Parlamentului a fost finalizat de Adrian Năstase. Potrivit estimărilor din 2010, demolarea zidului ar fi costat 27 de milioane de lei, bani pe care parlamentarii au pretins că nu îi au. Al doilea motiv al refuzului de a dărâma această construcţie a fost cel al fundaţiei adânci de 70 de centimetri. In acest proiect este nevoie de un parteneriat cu Primăria Generală, fiind necesare şi alte lucrări conexe, precum lărgirea bulevardului dintre Palatul Parlamentului şi parcul Izvor.

• JURNALUL NATIONAL

• Curtea Supremă confirmă redeschiderea urmăririi penale faţă de procurorul Lucian Papici

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au admis vineri cererea Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale faţă de procurorul Lucian Papici. Primul dosar, instrumentat de DIICOT Timişoara, a fost redeschis pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de minori. Presa a relatat că în acest dosar au fost efectuate cercetări privind traficul de persoane şi viza o reţea de proxenetism care opera într-un bar din Timişoara, deţinut de un văr al lui Lucian Papici, şi în care este implicată şi Fazakas Roxana, denumită "Barbie de România". Surse judiciare au declarat pentru AGERPRES că, în al doilea dosar, instrumentat de DIICOT Hunedoara, procurorii au trimis în judecată 43 de persoane, acuzate că au folosit softuri de interceptare pentru telefoanele mobile, în care erau implicaţi magistraţi, avocaţi şi oameni de afaceri.

• Veşti bune pentru beneficiarii programului Prima Casă

Beneficiarii programului 'Prima Casă' îşi pot cumpăra o locuinţă mai scumpă, cu suprafaţa utilă mai mare, prin intermediul aceluiaşi program, dar numai în condiţiile în care imobilul achiziţionat iniţial este înstrăinat prin vânzare-cumpărare cel mai târziu până la data încheierii noului contract, potrivit unor modificări ale Programului Prima Casă adoptate printr-un Ordin al Ministerului Finanţelor Publice /MFP/ publicat recent în Monitorul Oficial. Potrivit unui comunicat al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii /FNGCIMM/, plata garanţiei acordate în cadrul programului se va efectua în maximum 90 de zile de la formularea cererii de plată şi nu în maximum 90 de zile de restanţă, ca până acum. De asemenea, a fost detaliată modalitatea în care finanţatorii pot renunţa la cererile de plată, precum şi posibilitatea repunerii beneficiarului în drepturile şi obligaţiile aferente contractelor de credit şi de garantare, după ce plata garanţiei a fost efectuată.

• Peste 82% din locuinţe nu sunt asigurate, deşi poliţa este obligatorie

Puţin peste 1,5 milioane de imobile au poliţe de asigurare la cutremur sau inundaţii din cele 8,5 milioane de locuinţe din România. Adică aproape 18%. Deşi este obligatoriu încheierea unei asigurări minimale, PAD, românii nu sunt dispuşi să dea bani pentru aşa ceva. Realitatea e că multe firme de asigurări nu ar avea de unde să achite daunele în cazul unui cutremur major, similar celui din 1997. Un seism devastator ar ar produce pagube de peste 11,8 miliarde de lei, echivalentul a 2,6 miliarde euro, bani pe care asiguratorii ar trebui să-i plătească celor care au poliţe, bani pe care nu-i au. Testele de stres făcute de Autoritatea de Supraveghere Finnaciară (ASF) pe 13 mari companii arată că în cazul unui seism major, o singură firmă,ar putea să-şi onoreze obligaţiile către asiguraţi, restul nu au suficienţi bani. Nici măcar Polul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) care oferă poliţele obligatorii nu are suficiente fonduri, îi lipsesc 400 de milioane de euro pentru a face faţă cu bine despăgubirilor pe care trebuie să le achite în caz de cutremur.