REVISTA PRESEI 04.05.2013

• ADEVARUL

• Cât costă un euro? Cursul de schimb, la cel mai redus nivel din 2011

Moneda naţională a continuat să se aprecieze, astfel că Banca Naţională a României (BNR) a publicat un curs de referinţă de 4,3072 lei/euro. Acesta este cel mai redus nivel din decembrie 2011. O rată de schimb mai mică decât cea publicată ieri, s-a înregistrat ultima oară la 29 decembrie 2011, când un euro a costat 4,2980 de lei. Aprecierea cursului de schimb este remarcabilă, în condiţiile crizei din Cipru şi a problemelor de la sucursala Bank of Cyprus, a susţinut guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Totodată, acesta a spus că nu exclude aprecierea monedei în acelaşi timp cu creşterea exporturilor, aşa cum s-a întâmplat la începutul anilor 2000.

• DOCUMENT Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru zona euro. Franţa, în recesiune în 2013

Comisia Europeană (CE) a redus prognoza de creştere economică pentru zona euro, de la -0,3% la -0,4%. Totodată, previziunile Comisiei spun că rata şomajului va creşte, astfel că va ajunge la peste 12% în acest an. Aşa arată raportul previziunilor economice de primăvară întocmit de CE. Potrivit reprezentanţilor CE, Statele membre ale Uniunii ar urma să revină la creştere economică în 2014, cu un Produs Intern Brut în creştere cu 1,2%, o cifră puţin mai mică decât cea prognozată pentru acest an de comisarii europeni în februarie. Experţii de la Bruxelles susţin că redresarea economică a Uniunii depinde în exclusivitate de exporturi, pe fondul datoriilor de stat şi problemelor din sectorul bancar. Dacă cifrele se vor confirma, zona euro va înregistra pentru prima dată doi ani consecutivi de declin al producţiei economice, arată raportul întocmit de Comisia Europeană pentru această primăvară.

• Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică a României pentru anul viitor la 2,2%

Comisia Europeană a modificat prognoza privind creşterea economică a României pentru 2014 de la 2,5%, la 2,2%, anticipând ca factori pozitivi efectul reformelor structurale şi cererea internă, în timp ce evoluţia exporturilor va fi afectată de situaţia externă şi de condiţiile dificile de creditare. Astfel, Executivul european anticipează că Produsul Intern Brut (PIB) va creşte anul viitor cu 2,2%, confirmând totodată prognoza de plus 1,6% pentru 2013, în linie cu aşteptările FMI şi ale Guvernului, potrivit prognozei economice de primăvară, prezentată vineri de Executivul de la Bruxelles. Deficitul de cont curent se va menţine sub 4% din PIB în 2013 şi 2014, la 3,9%, respectiv 3,8%, estimează CE. Creşterea economică ar putea depăşi estimările în cazul unui an agricol peste aşteptări sau unei bune absorbţii a fondurilor UE.Pe de altă parte, PIB-ul ar putea fi influenţat negativ de o încetinire peste aşteptări a creditului intern.

• România, printre cele trei candidate la ieşirea din procedura de deficit excesiv

România, Letonia şi Lituania sunt cele trei candidate evidente la ieşirea din procedura de deficit excesiv, a declarat, vineri, comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, la Bruxelles, cu prilejul prezentării previziunilor economice de primăvară pentru 2013 şi 2014. "Letonia şi România au redus amândouă deficitul sub 3% anul trecut, 2012, şi se menţin sub valoarea de referinţă în previziunile pentru 2013 şi 2014. De aceasta, ambele ţări par a fi ferm pe drumul către o corectare sustenabilă a deficitului lor excesiv şi deci se îndreaptă spre ieşirea din procedura de deficit excesiv", a declarat Olli Rehn în cadrul unei conferinţe de presă. Celor două ţări li s-ar putea alătura şi Lituania, care a avut în 2012 un deficit aproape de valoarea de referinţă de 3%.

• Gazprom şi MOL vor să înfiinţeze o companie mixtă pentru extracţia de petrol din România

Compania petrolieră sârbă NIS, controlată de Gazprom, şi grupul ungar MOL intenţionează să înfiinţeze o companie mixtă în România pentru activităţi upstream, de extracţie de ţiţei, a declarat directorul general al NIS, Kiril Kravchenko. "Suntem în relaţii bune cu ambele companii (OMV şi MOL - n.r.) la nivel de conducere. Îi considerăm în primul rând parteneri: spre exemplu, în România am planificat împreună cu MOL o companie mixtă în sectorul upstream. Totodată, cooperăm şi în sectorul downstream (rafinare şi distribuţie - n.r.). În Serbia, suntem furnizori ai reţelelor lor de staţii de alimentare. În alte ţări, în România şi Bosnia-Herţegovina, cumpărăm de la ei. Deci, în primul rând ne considerăm parteneri. Pe de altă parte, suntem competitori în privinţa reţelelor de benzinării", a afirmat şeful NIS, într-un interviu acordat revistei ungare Figyelo, după ce a fost întrebat cum vede OMV (Austria) şi MOL, drept competitori sau parteneri de afaceri.

• România ar putea deveni independentă energetic în cel mult zece ani, susţine Victor Ponta

Premierul Victor Ponta susţine că România ar putea deveni independentă energetic în cel mult zece ani, în urma exploatării resurselor de gaze şi de ţiţei din Marea Neagră, precizând că Petrom va investi peste 300 de milioane de euro pentru realizarea de noi sonde. Ponta a mai spus că prin investiţiile Petrom, dar şi ale altor companii, zona Mării Negre devine "acel rezervor energetic de care România are foarte mare nevoie". Premierul a precizat că Guvernul va oferi "tot sprijinul" pentru aceste investiţii. El a susţinut că în cel mult zece ani "Marea Neagră va putea acoperi integral necesităţile industriei şi populaţiei româneşti şi va face din România într-adevăr un jucător important pe această piaţă".

• Investitorii imobiliari au adus 120 de milioane euro la subsidiarele din România în primele trei luni

Investitorii imobiliari străini au adus în primele trei luni peste 120 de milioane de euro la capitalul firmelor pe care le deţin în România. Suma investită este de aproape de opt ori mai mare faţă de cele 16 milioane de euro alocaţi anul trecut, arată Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Cea mai mare subscriere a fost realizată de realizată la firma Tower Center, înregistrată în Cipru, care a adus 33,4 milioane de euro la capitalul firmei din România. Firma deţine imobilul de biroruri cu acelaşi nume din Piaţa Victoriei. Sumele subscrise sunt în majoritate doar de ordinul câtorva milioane de euro, iar firmele sunt în mare parte vehicule de investiţii înregistrate în Cipru sau Olanda, dar şi în Spania şi Luxemburg. Astfel, printre firmele care au beneficiat de sume suplimentare din partea investitorilor se numără Goldale Real Estate, cu o infuzie de 24,8 milioane de euro, Masterage Imobiliare, al cărei capital a fost majorat cu 21,8 milioane de euro (ambele firme sunt deţinute de grupul spaniol Riofisa şi de omul de afaceri Ion Ţiriac) şi CEIF Industrial Epsilon, cu 5,6 milioane de euro de la fondul australian de investiţii Valad.

• România, condusă de la mare. După Traian Băsescu, Victor Ponta a venit şi el pe litoral. Demnitarii îşi petrec ca turişti Sărbătorile de Paşti la Neptun

Litoralul a fost ales de conducerea ţării pentru petrecerea minivacanţei de 1 Mai şi a weekend-ului de Paşti. Şeful statului se află la Neptun de marţi seara, fiind cazat ca de obicei la vila prezidenţială din cartierul de protocol. A doua zi, premierul Victor Ponta a ajuns şi el la Neptun, unde va rămâne până luni. Dacă preşedintele Băsescu s-a retras în intimitatea reşedinţei de la Neptun, primul-ministru Ponta a avut vineri, 3 mai, program oficial de lucru. El a participat la inaugurarea punctului de intervenţie aeromedicală SMURD de la Constanţa şi a vizitat o platformă Petromar din largul Mării Negre. Ponta a ţinut să liniştească românii - atât pe cei care se întrebau dacă s-a întâlnit cu Băsescu la mare, cât şi pe cei care se tem pentru soarta mititeilor că ar putea fi interzişi de Uniunea Europeană pentru conţinutul de aditivi alimentari (carbonaţi de sodiu, conservanţi şi antioxidanţi).

• EVENIMENTUL ZILEI

• Vezi câte milioane de euro au cheltuit românii de 1 Mai

Românii au cheltuit 19 milioane (4,3 milioane de euro) de lei pentru servicii turistice de 1 Mai, cu 9% mai mult decât anul trecut. În toate zonele turistice din ţară au înnoptat aproximativ 100.000 de persoane, faţă de 79.000 anul trecut. Doar pentru prima parte a minivacanţei de 1 Mai şi Paşte, zilele libere şi tarifele mai mici comparativ cu perioada similară din 2012 au condus la o creştere a numărului total de turişti de 1 Mai în România cu 26% faţă de anul trecut, potrivit reprezentanţilor Federaţiei Naţionale din Turismul Românesc. Aceştia au cheltuit peste 19 milioane lei doar pentru servicii turistice, cu 9% mai mult decât anul trecut. Cu ocazia sărbătorilor Pascale, urmează un al doilea flux de turişti care vor petrece această sărbătoare alături de cei care se află deja în minivacanţă.

• Noile vedete ale politicii, stele fără strălucire

Deşi noi figuri au început să capete celebritate mediatică, recolta din actualul ciclu politic e mai degrabă dezamăgitoare calitativ. 1. Remus Cernea sau când bunele intenţii nu ajung. Deputatul are iniţiative de natură să şocheze. Uneori chiar şi pe colegii din USL. Legalizarea parteneriatelor civile între persoane de acelaşi sex sau solicitarea ca Biserica să nu mai primească bani de la stat sunt ideile care l-au adus recent în atenţia presei. 2 Cristiana Anghel. Probabil cel mai mediatizat nou politician, fosta învăţătoare grevistă ajunsă senator PC. 3. Cătălina Ştefănescu, vedetă fără voie. La numai 23 de ani, cel mai tânăr parlamentar învaţă ABC-ul politicii direct de pe băncile Camerei Deputaţilor. 4. "De luni până vineri sunt politician, iar de vineri până duminică sunt muzician", se descrie pentru ziarul Ring Mihai Sturzu, solist Hi-Q şi deputat PSD.

• După ce a fost vizitat de PREŞEDINTELE SUA, militarul român rănit în Afganistan primeşte un scaun cu rotile

Militarul român Florinel Enache, rănit în Afganistan, exact acum un an, va primi un fotoliu rulant pentru a se putea deplasa. Internat la Centrul Naţional Medical Militar "Walter Reed", din Bethesda, Maryland, Statele Unite ale Americii (SUA), el a fost vizitat de preşedintele SUA, Barack Obama şi de Prima Doamnă, la începutul lunii martie. Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a aprobat ,vineri, alocarea a 31.000 de dolari pentru achiziţionarea unui fotoliu rulant pentru plutonierul adjutant principal Florinel Enache. Suma a fost alocată din bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

• Sărbătoare la răcoare. TOP 10 politicieni care petrec Paştele la închisoare

Pentru unii friptură de miel şi cozonac, pentru alţii zeamă de fasole. Pe unii oameni politici, Paştele îi găseşte anul acesta în arest, fie acesta preventiv sau ca urmare a unei condamnări definitive. 1. Cătălin Voicu, fost senator PSD, a ajuns după gratii chiar înainte de Paşte. Voicu este condamnat la 7 ani de închisoare pentru fapte de corupţie. 2. Fostul baron de Gorj Nicolae Mischie condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi luare de mită. 3. Fostul ministru liberal al Agriculturii Decebal Traian Remeş a fost condamnat în februarie 2013 la trei ani de închisoare pentru trafic de influenţă, în ceea ce a devenit cunoscut drept dosarul "Caltaboşul".

• JURNALUL NATIONAL

• Şocant! O româncă a fost uitată 4 luni într-o închisoare din Germania

Scandal de proporţii în justiţia din Germania. O femeie din România a fost uitată timp de 4 luni într-o închisoare din Frankfurt. Arestată pentru furt, ea ar fi trebuit să fie eliberată la începutul lunii ianuarie 2013, însă autorităţile germane şi-au adus aminte de ea doar în ultimele zile ale lunii aprilie. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Justiţiei a declarat joi că este o situaţie "extrem de supărătoare." Nici măcar femeia nu şi-a dat seama de eroare. Probabil din cauza necunoaşterii limbii germane nu a înţeles perioada pe care urma să o petreacă după gratii", scrie Frankfurter Rundschau. Conform comunicatului dat de Ministerul Justiţiei, ea a fost eliberată în cursul zilei de luni, 29 aprilie.

• Criză, criză, dar pentru cine? Germania A ECONOMISIT zeci de miliarde de euro de-a lungul crizei EURO

De-a lungul întregii crize economice, liderii nord-europeni au declarat în repetate rânduri că nu vor permite ca banii de la contribuabili să finanţeze alte state, scrie Reuters. Cu toate acestea, după trei ani şi jumătate de criză, timp în care au fost implementate pachete de salvare în valoare cumulată de peste 400 de miliarde de euro, contribuabilii nord-europeni nu au pierdut niciun cent. Mai mult, Guvernele din Germania, Finlanda, Austria, Olanda şi Franta au economisit zeci de miliarde de euro datorită scăderii puternice a propriilor costuri de împrumut. Totuşi, profitul de pe urma crizei nu a împiedicat să se instaleze în rândul votanţilor IMAGINEA de cetăţeni ai Europei de Nord care lucrează din greu şi îşi pun banii în joc pentru a salva Europa de Sud.

• Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi adusă în România sâmbătă seară

Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi adusă în România sâmbătă, 4 mai, de o delegaţie a Patriarhiei Române condusă de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor Varsanufie Prahoveanul, care urmează să sosească pe Aeroportul "Henri Coandă" în jurul orei 19,00. Protoieriile din Arhiepiscopia Bucureştilor şi alte eparhii ale Patriarhiei Române din sudul ţării sunt invitate să trimită delegaţi la Aeroportul Internaţional Henri Coandă - salonul oficial în seara zilei de 4 mai, în jurul orei 19,00, pentru a primi Lumina Sfântă de la Ierusalim şi a o oferi preoţilor şi credincioşilor. De la aeroport, Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi dusă cu trei avioane de mici dimensiuni la Suceava, Satu Mare - cu escală la Cluj-Napoca - şi Timişoara pentru clerul şi credincioşii ortodocşi din nordul ţării.