REVISTA PRESEI 04.06.2012

• ADEVARUL

• Bugetul UE, schiţat la Bucureşti

Reprezentanţii statelor est-europene care formează grupul "Prietenii coeziunii" vor ca UE să menţină sprijinul financiar pentru regiunile sărace. Bucureştiul a găzduit vineri Conferinţa şefilor de guverne din grupul statelor UE beneficiare de mari fonduri europene, unite sub titulatura de "Prietenii coeziunii". Reprezentanţii a 15 state UE, împreună cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au semnat, în cadrul reuniunii de la Bucureşti, "Declaraţia comună" privind alocările bugetare europene pentru 2014-2020. Documentul prevede elaborarea proiectelor de buget pe 7 ani, până în 2020, şi vizează crearea de locuri de muncă şi stimularea creşterii economice, dar şi o mai bună cheltuire a fondurilor europene. Marii contributori la bugetul UE, printre care Marea Britanie, Franţa, Olanda, Suedia şi Germania, vor o reducere a fondurilor alocate politicii de coeziune după 2013.

• Siria, în pragul războiului civil

Violenţele din Siria au atins un nivel inacceptabil, iar şansele izbucnirii unui război total în această ţară cresc de la o zi la alta. Acest avertisment a fost făcut, la Doha, în Qatar, de emisarul special pentru pace al ONU, Kofi Annan, la o întâlnire cu Liga Arabă. Această organizaţie a cerut Naţiunilor Unite fixarea unui calendar strict pentru aplicarea planului de pace, care să prevadă inclusiv o intervenţie militară internaţională împotriva regimului care îşi continuă atrocităţile. Sâmbătă, comunitatea siriană din România a protestat la Bucureşti faţă de crimele regimului Al-Assad, care au cuprins de acum nu numai Siria, ci şi Libanul. Tot ieri, Administraţia Prezidenţială şi Ministerul de Externe au precizat că cele două românce despre care se presupunea că ar fi murit în incidentele armate de la Houla sunt în viaţă şi starea lor de sănătate este foarte bună.

• Criza grecească se extinde şi loveşte Ciprul exact când această ţară se pregăteşte să preia preşedinţia UE

Cipru ar putea fi următorul stat UE care să aibă nevoie de ajutor financiar european pentru ca sectorul său bancar să poată să facă faţă impactului crizei din Grecia, a declarat Panicos Demetriades, guvernatorul Băncii naţionale centrale a Ciprului, pentru Financial Times. Demetriades a recunoscut că deadline-ul de la sfârşitul acestei luni pentru recapitalizarea băncilor europene înseamnă ca Cipru să găsească cel puţin 1,8 miliarde de euro pentru Banca Populară cipriotă, al doilea cel mai mare creditor al ţării, ceea ce face tot mai probabilă varianta în care Ciprul să aibă nevoie de ajutorul UE. Michalis Sarris, presedintele Băncii Populare, a sugerat şi el că ţara are puţine alternative."Este greu să vedem de unde va veni capitalizarea, dacă nu de la Europa", a declarat Sarris pentru FT, menţionând faptul că variantele de împrumut ale Ciprului au fost tot mai puţine în ultimele luni.

• Avertisment fără precedent de la şeful Băncii Mondiale: Europa se îndreaptă spre "o zonă periculoasă". Vom retrăi panica din 2008

Europa se îndreaptă spre "o zonă periculoasă" iar pieţele financiare vor trece din nou prin Marea Panică, înregistrată în 2008, avertizează Robert Zoellick directorul Băncii Mondiale. Robert Zoellick a spus vineri că liderii europeni trebuie să fie pregătiţi să recapitalizeze băncile în eventualitatea ieşirii Greciei din zona euro şi să asigure finanţare Spaniei pentru a preveni colapsul economic al ţării. Potrivit acestuia, şomajul este în creştere în Uniunea Europeană, dar şi în America, iar economii considerate în creştere, precum cea a Braziliei şi Chinei, demonstrează că, de fapt, "au rămas fără combustibil". Totodată, bursa a scăzut la un record minim înregistrat în acest an, iar dolarul a devenit o monedă tot mai puternică. După ce indicele Dow Jones a scăzut cu 200 de puncte la New York, toate câştigurile înregistrate în acest an la bursă au fost pierdute.

• Monti, Hollande, Merkel şi Rajoy vor discuta la Roma despre criza din zona euro

Summitul între preşedintele Consiliului italian, Mario Monti, preşedintele francez, François Hollande, cancelarul german, Angela Merkel, şi şeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy, va avea loc la 22 iunie la Roma. Anunţul a fost făcut vineri de guvernul italian, relevă AFP. Acest summit în format de patru, consacrat în special crizei din zona euro şi în cadrul căruia Mario Monti doreşte să aibă un rol de mediator între Paris şi Berlin, va fi organizat cu o săptămână înainte de summitul semestrial al UE prevăzut în perioada 28-29 iunie, notează Agerpres. Summitul va avea loc după al doilea tur al alegerilor legislative din Franţa şi după alegerile parlamentare anticipate din Grecia, de la 17 iunie.

• Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu: "Proiectul Roşia Montană va demara până la sfârşitul anului"

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat, vineri, la Roşia Montană că este convins că proiectul privat privind exploatarea aurului va demara până la sfârşitul anului 2012. Ministrul a spus că decizia va fi luată doar după ce compania Roşia Montană Gold Corporation va garanta din toate punctele de vedere, inclusiv cel financiar, că investiţia este sigură. "Sunt convins că acest proiect va demara până la sfârşitul anului. Decizia o vom lua împreună cu doamna ministru Rovana Plumb, care are autoritatea de a elibera avizul de mediu. Mineritul va continua în toată ţara, dar vrem ca resursele să fie exploatate eficient şi să nu le vindem pe bani puţini, să păgubim statul roman şi populaţia. Ne-am propus ca până la sfârşitul anului să luam o decizie politică, atât în privinţa începutului mineritului la Roşia Montană cât şi la Cupru Min Abrud", a spus Daniel Chiţoiu.

• 500 de miliarde de euro pentru salvarea monedei unice. Activarea fondului, într-o lună

Uniunea Europeană vrea ca fondul permanent de 500 de miliarde de euro pentru ajutarea statelor cu probleme din zona euro (Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism - ESM) să devină operaţional la 9 iulie, a declarat un oficial european citat de Bloomberg. Parlamentele celor 17 state membre trebuie să ratifice ESM înainte ca acesta să intre în vigoare pentru a contracara criza datoriilor din zona euro. Până ce ESM va primi 90% din capitalul promis, oficialii europeni trebuie să folosească în continuare Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (European Financial Stability Facility - EFSF), care mai are dintr-un total de 440 de miliarde de euro circa 240 de miliarde de euro. Nemţii fac cărţile. Data la care noul fond va intra în vigoare depinde de evoluţia aprobării în Germania, unde parlamentul ar putea vota cel mai târziu în prima săptămână din iulie.

• Mişu Negriţoiu: Euro ar putea ajunge la 5 lei

Şeful ING Bank România consideră că deprecierea monedei naţionale din această perioadă este speculativă, spre deosebire de 2008, când era legitimă. În ultima lună, moneda naţională a marcat record după record, leul depreciindu-se abrupt în raport cu euro. Principalii determinanţi ai acestui fenomen au fost schimbările din zona euro, modificările din Guvern, dar şi speculaţiile de pe pieţele valutare. În următoarea perioadă, cursul de schimb s-ar putea îndrepta uşor spre nivelul de 5 lei/euro, indiferent dacă Grecia iese sau nu din zona euro, iar presiunile pe euro şi monedele din regiune vor continua în următorii ani, a spus unul dintre cei mai vechi bancheri din România, Mişu Negriţoiu, directorul ING Bank România, la Pro TV, în cadrul emisiunii "După 20 de ani".

• CAPITAL

• BOMBA CU CEAS: Băncile sunt forţate să cumpere datoria guvernelor

Reglementatorii americani şi europeni, care aplică reglementările legale în vigoare şi supraveghează respectarea acestora, forţează băncile să cumpere datoriile propriilor guverne - o mişcare care ar putea adânci criza datoriilor, spun analiştii Citigroup. Reglementatorii permit băncilor să evite contabilizarea datoriilor propriilor ţări faţă de cerinţele de capital impuse de normele Basel şi relaxează alte reguli pentru a crea o piaţă stabilă pentru obligaţiunile guvernamentale, se arată în studiu. Chiar dacă aceste mişcări ajută guvernele să se îndatoreze tot mai mult, strategia ar putea conduce la o explozie în cele din urmă, dacă guvernele nu vor mai avea capacitatea să achite obligaţiunile, lăsând băncile cu datorii toxice de miliarde de euro, spune strategul Citigroup, Hans Lorenzen.

• Riscul corralito

În Spania se află unele dintre cele mai vulnerabile bănci europene. Cuvântul corralito n-are nevoie de traducere pentru spanioli. Ei ştiu că înseamnă îngheţarea parţială a conturilor bancare, măsură luată în Argentina, acum un deceniu, pentru a face faţă ieşirilor masive de bani din sistem. Asta îl face atât de cumplit. O asemenea poveste n-ar trebui să se întâmple într-o ţară solventă, aşa cum este Spania. Dar cum spectrul ieşirii din zona euro a Greciei bântuie Europa, băncile spaniole au un motiv serios de îngrijorare. Iar autorităţile ţării au fost nevoite să nege public riscul unui corralito. Nervii sunt întinşi la limită. Acţiunile Bankia, o bancă parţial naţionalizată, au variat enorm după ştirile, mai târziu infirmate, cum că oamenii s-ar fi înghesuit să-şi scoată banii depuşi la cea de-a patra mare bancă locală.

• Băncile greceşti reuşesc să oprească scurgerea depozitelor, dar nu şi creşterea neperformantelor

Băncile cu capital grecesc în România au reuşit să stopeze migraţia depozitelor proprii, dar creşterea înregistrată în primul trimestru este insignifiantă faţă de pierderile de anul trecut. În plus, rata creditelor neperformante a continuat să crească. Rezultatele financiare pe primul trimestru din 2012 ale celor patru bănci cu capital grecesc prezente în România au fost prezentate la sfârşitul săptămânii trecute. Depozitele totale ale Alpha Bank, Bancpost, Banca Romaneasca si Piraeus Bank, au crescut în primul trimestru cu 14 milioane euro comparativ cu finele anului trecut, până la un nivel de 4,675 miliarde euro, dupa ce în 2011 acestea au pierdut peste 900 milioane euro din depozite. Acest lucru a fost posibil datorită dobânzilor mult mai mari decât piaţa practicate de respectivele bănci în această perioadă a anului.

• CURENTUL

• Ponta nu renunţă la suprataxarea bugetarilor

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, la Bookfest, că nu profesorii universitari fac obiectul posibilei suprataxări, ci aceia care lucrează în companiile şi societăţile de stat ale căror venituri sunt nejustificabile. "În continuare, consider că veniturile uriaşe - şi nu folosesc termenul de nesimţite că îi aparţine domnului Boc - , din punctul meu de vedere, sunt absolut nejustificate, ale celor care lucrează în societăţi şi companii de stat, nu mă las şi acelea trebuie să revină la o limită rezonabilă", a spus Ponta. El a susţinut că deşi nu-i păsuieşte pe profesorii universitari, care au venituri de peste 4.500 de lei, nu aceştia sunt obiectul suprataxării. El a mai spus că aceia care lucrează la stat şi au venituri ridicate ar trebui să plece la privat.

• Blaga: Antonescu nu va mai fi candidatul USL la prezidentiale

Presedintele Senatului, democrat-liberalul Vasile Blaga, sustine ca liderul liberal Crin Antonescu nu va mai fi candidatul USL la alegerile prezidentiale din 2014. "Asta este PDL, partidul care, la timpul lui, cand era pe cai mari, cum crede Ponta ca e astazi. Asta este partidul pe care Antonescu, nerabdator, vrea sa il distruga in 2012. Va avea tot atat succes cat Nastase", a declarat Blaga. Democrat-liberalul a vorbit si despre devansarea alegerilor parlamentare din 2012, propusa de USL. "Eu il inteleg (pe Antonescu - n. red.), pana la toamna mai e mult, de aia vor sa vina cu alegeri in octombrie, dar vor fi in noiembrie, cand trebuie. Dar pana in 2014 este si mai mult si stie domnul Antonescu ca nu va mai fi nici macar candidat la presedintie, nu presedinte al Romaniei in 2014.

• CURIERUL NATIONAL

• Are loc acum adevăratul "atac speculativ"?

Mişu Negriţoiu: Deprecierea leului e în principal speculativă, în 2008 ieşirile de capital erau legitime. "Eu cred că leul se poate îndrepta uşor către 5 unităţi pe euro". România va amâna adoptarea euro, dar nu trebuie să renunţe la obiectiv, spune directorul ING Bank. "Nu avem o problemă internă care să ducă la deprecierea leului. Acum deprecierea vine aproape exclusiv din problemele zonei euro şi din presiunea speculativă. Este o situaţie diferită decât cea din 2008-2009, când deprecierea a fost mai degrabă sub presiunea repoziţionării investiţiilor străine şi a ieşirilor de lichidităţi de pe piaţa locală. Atunci, pentru că toţi s-au repoziţionat internaţional, au fost ieşiri de capital legitime. Investiţii care au fost în România şi care au plecat şi care vroiau să-şi vândă banii. Astăzi nu este, azi nu avem ieşiri de capital din România pentru că nici capital pe termen scurt nu prea mai este.

• Discurs incendiar: Soros o atacă dur pe Merkel

Miliardarul George Soros o acuză pe Angela Merkel că a adus criza în zona euro. De asemenea, acesta a dat vina şi pe Banca Centrală Europeană, instrumentul financiar la care au apelat toate ţările din zona euro. Cunoscutul miliardar George Soros, poreclit şi "Omul care a învins banca Angliei" în urma profitului de aproape 2 miliarde, pe care l-a obţinut mizând împotriva lirei sterline în 1992, a ţinut să critice dur comportamentul liderilor politici, pe care îi acuză de declanşarea crizei din zona euro. Astfel, Soros a atacat-o direct într-un discurs incendiar ţinut în Italia, pe cancelarul german Angela Merkel, acuzând-o că a adus criza în Europa, transmite Business Insider. Soros a declarat că Merkel a greşit când a cerut ţărilor europene să nu acţioneze ca un întreg, ci fiecare stat să încerce să se redreseze din punct de vedere financiar, să-şi ia fiecare propriile măsuri de austeritate.

• Chiţoiu spune că opt poli de creştere economică vor fi dezvoltaţi în România

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a anunţat, sâmbătă, la Timişoara, că în România vor fi dezvoltaţi opt poli de creştere economică, dintre care doi la Timişoara, pentru atragerea de investitori atât români, cât şi străini, informează Mediafax. "Vom lansa opt poli de creştere economică în România, deja doi poli au fost lansaţi la Iaşi şi în Cluj-Napoca, iar în Timişoara vom lansa un pol de cercetare ştiinţifică şi de asemenea un pol de creştere pe zona agriculturii şi dezvoltării alimentare", a spus Chiţoiu. . "Ne interesează să aducem investitori şi să creăm un microclimat pentru dezvoltarea economiei în următorii ani. Timişoara este un centru universitar, aveţi resursele umane şi profesionale. Ne interesează să aducem firme româneşti şi străine să investească în cercetare. Statul vine cu facilităţi fiscale pentru cei care investesc şi autorităţile locale vor pune la dispoziţia acestor microcomunităţi de afaceri logistica necesară", a explicat ministrul.

• Irlandezii au dat un vot pragmatic Pactului bugetar european

Bruxelles-ul a respirat uşurat: irlandezii au aprobat, la referendumul de joia trecută, cu o majoritate confortabilă de 60,3 la sută, Pactul bugetar european. Un vot negativ - susţin cei mai mulţi analişti economici europeni - ar fi fost un "foarte prost" semnal pentru Europa, extrem de îngrijorată în acest moment de situaţia din Spania. Irlandezii, sublinia "L'Expansion", au votat în favoarea pactului bugetar pentru a evita o situaţie haotică în Uniunea Europeană. Însuşi premierul irlandez Enda Kenny declara sâmbătă că irlandezii au dat dovadă de "realism şi pragmatism", dând un vot "clar" favorabil Pactului bugetar european pentru a se permite instalarea stabilităţii de care are nevoie ţara lor pentru a putea crea locuri de muncă, dând astfel dovadă "de realism şi pragmatism".

• EVENIMENTUL ZILEI

• Sever Voinescu (PDL): "USL ne spune < dacă ne înţelegem şi mergem mucles, dă-o-ncolo de Constituţie >"

Invitat la "Interviurile 2+1", Sever Voinescu, purtătorul de cuvânt al PDL, spune că Viorel Hrebenciuc vorbeşte prin gura lui Victor Ponta despre organizarea alegerilor parlamentare mai devreme, în luna octombrie. Dincolo de faptul că propunerea este neconstituţională, Voinescu apreciază că declanşarea procedurilor de devansare a scrutinului este sinucigaşă pentru actualul premier.

• Mubarak dezbină Egiptul

Manifestanţii au protestat sâmbătă în Piaţa Tahrir din Cairo, dar şi în alte oraşe, iar în urma ciocnirilor cu poliţia 100 de persoane au fost rănite. Hosni Mubarak (84 de ani) şi ministrul de Interne Habib El Adly au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă, dar o serie de foşti oficiali de rang înalt au scăpat basma curată. Protestatarii au strigat "Jos cu dictatura militară" şi au susţinut că verdictul este ilegitim. Fostul preşedinte egiptean între anii 1981 şi 2011 este considerat vinovat pentru uciderea a 805 manifestanţi, în timpul revoltelor din 2011, dar oficialii din Ministerul de Interne au fost achitaţi pentru complicitate la crimă. Ex-liderul a fost transportat imediat la o închisoare din sudul capitalei, urmând să fie mutat în spitalul penitenciarului. Mubarak a refuzat, cu ochii în lacrimi, să coboare din elicopter, pentru a merge la închisoare, au povestit martorii.

• Auschwitz-ul de la Baia Mare. 2.000 de romi mutaţi în Uzina Morţii de primarul Cherecheş "Chimicul"

Scandal de proporţii la Baia Mare, unde, în ultima săptămâna de campanie, primarul USL Cătălin Cherecheş a mutat romii de la marginea oraşului în fostul laborator chimic al Cuprom. Vrând să demonstreze tuturor că îşi ţine promisiunea electorală de a lichida zona Craica, o zonă populată de aproximativ 2.000 de romi, primarul a decis să mute peste noapte primele familii. După ce i-a ameninţat că, dacă nu se mută bagă buldozerele peste ei şi rade colonia, primarul a trecut la acţiune. Sprijinit de Poliţia Locală şi ameninţând la tot pasul cu "mascaţii şi Jandarmeria", Cherecheş i-a îmbarcat pe romi în campioane fără copertină şi i-a transportat (pe o ploaie torenţială) în blocul în care a funcţionat ani în şir laboratorul chimic al celebrei uzine Phoenix, numită şi "uzina morţii".

• Cozmin Guşă: "Administratorul judiciar al Petromservice este urmărit penal". Vîntu nu e străin de jocurile din culise

Într-un interviu pentru "Evenimentul zilei", Cozmin Guşă vorbeşte despre finanţările cercetate penal de la Insomar, cum a fost arestat Vîntu exact în ziua în care trebuia să se facă tranzacţia PSV Company şi despre investiţiile neverosimile de la OTV.

• Bancheri şi oameni de afaceri turci, ani grei de închisoare pentru falimentarea Băncii Turco - Române

Autorităţile din România urmează să ceară extrădarea bancherilor turci găsiţi vinovaţi de căderea BTR. După un deceniu de judecată, Curtea de Apel Bucureşti a dat pedepse grele în dosarul căderii Băncii Turco - Române (BTR). Omul de afaceri, Cortuk Kamuran a primit o pedeapsă de 13 ani de închisoare, Murat Koncavar - unul din administratorii BTR - a primit o pedeapsă de 11 ani de închisoare, Figen Yakinkaya Cetin - fosta vicepreşedintă a Consiliului de Administratie al BTR a primit o pedeapsă de 7 ani de închsioare, Levent Huseyin Yurukoglu - fost preşedinte al BTR- 11 ani de închisoare, iar Cristian Dumitrescu - fost vicepreşedinte al BTR - trebuie să execute şapte ani de închisoare.

• JURNALUL NATIONAL

• Dispărutul Codruţ Marta, strivit sub averi uriaşe. Cercul de intese în care lucra "casieria" lui Blejnar adună proprietăţi şi conturi de milioane de euro

Jurnalul Naţional v-a prezentat săptămâna trecută reţeaua de interese ţesută în timp şi consolidată prin căsătorii, cumetrii, năşii, amantlâcuri, reţea care-l are ca punct central pe Codruţ Marta, fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar. Acest cerc de interese a reuşit să adune proprietăţi şi conturi impresionante aşa cum reiese din analiza declaraţiilor de avere depuse chiar de cei care deţin funcţii publice.

• Sechestru pe averile făcute din devalizare. Autorităţile fac controale la 60 de companii din subordinea Economiei

Averile făcute prin devalizarea companiilor de stat vor fi puse sub sechestru pentru recuperarea pierderilor pricinuite, a declarat Daniel Chiţoiu, ministrul Economiei. El a precizat că în vizor sunt acele unităţi care au arierate. "Primele măsuri pe care le iau în perioada următoare constau în schimbarea tuturor conducerilor care au fost numite politic acolo şi mai ales la companiile care înregistrează şi pierderi. Am început evaluarea şi am încheiat un parteneriat cu Ministerul Finanţelor Publice; am comunicat un număr de 60 de companii şi de societăţi din coordonarea Ministerului Economiei şi subsidiarii acestuia şi au fost programate în control financiar privind modul de administrare a patrămoniului public şi privat al statului", a afirmat ministrul.

• Tarabele ambulante MIC.RO ale lui Patriciu, scoase la vânzare. Cât costă una

Administratorul judiciar al societăţii Mic.ro Retail a definitivat evaluarea magazinelor mobile. Sinteza raportului de evaluare a magazinelor mobile deţinute de Mic.ro Retail SRL, societatea prin care omul de afaceri Dinu Patriciu a deschis magazinele MIC.RO fixe şi mobile, arată că vor fi scoase la vânzare 235 de unităţi mobile. RVA, administratorul judiciar, a depus raportul de evaluare integral la dosarul cauzei în data de 1 iunie 2012 şi a convocat comitetul creditorilor pentru aprobarea vânzării acestor active. Preţul pentru o dubă transformată în magazin mobil, dotat şi utilat, este de peste 30.000 de euro.

• NATIONAL

• Garri Kasparov a trecut de la sah la Bilderberg

Cea mai notabila figura a invitatilor la intrunirea Bilderberg 2012 este maestrul de sah Garri Kasparov. De cand s-a retras din competitiile de sah, in 2005, Kasparov a devenit cel mai acerb oponent al lui Vladimir Putin. A infiintat Frontul Civil Unit si a devenit lider al coalitiei impotriva lui Putin, organizata in "Cealalta Rusia". A organizat numeroase proteste impotriva lui Putin si a fost arestat de multe ori. Presa fidela Kremlinului a aratat ca Garri Kasparov a fost punctat de elita globalista inca din 1991, cand i s-a acordat distinctia "Purtator de torta", de catre Century for Security Policy, o organizatie din care fac parte greii globalizarii: Cheney, Wolfowitz, Rumsfeld, Gingrich si Caspar Weinberger.

• Bilderberg alege pentru SUA: Mitt Romney - presedinte, Mitch Daniels - vicepresedinte

In 2008, candidatii democrati Barack Obama si Hillary Clinton au fost chemati la o intalnire secreta cu unii dintre membrii Grupului Bilderberg, care, in acel an, s-au intrunit tot la Hotelul Marriott din Chantilly, Virginia. Cand au iesit de la discutii, cartile erau aranjate: Obama-presedinte, Joe Biden-vicepresedinte, Hillary- secretar de stat. De la intrunirea de anul trecut a Grupului Bilderberg s-a aflat ca Obama nu mai e favorit pentru inca un mandat, elita lumii preferandu-l pe Mitt Romney. Abia saptamana trecuta s-a adeverit aceasta "previziune", Mitt Romney fiind nominalizat din partea Republicanilor.

• PUTEREA

• Băncile occidentale "îşi trag" miliarde de euro din comerţul cu cocaină din Columbia

Consumatorii drogurilor din SUA şi Europa ajută economiile din ţarile dezvoltate să se îmbogăţească din profituri, susţine un studiu realizat de doi economişti de la Universitatea din Anzi din Bogota. Cercetarea vine la iniţiativa guvernului columbian de revizuire a politicii globale privind drogurile şi de focalizare asupra spălării banilor de către mari bănci din SUA şi Europa, informează cotidianul britanic The Guardian. "Societatea columbiană nu a avut aproape niciun avantaj economic de pe urma traficului de droguri, în timp ce profituri uriaşe sunt obţinute de reţelele criminale de distribuţie din ţările consumatoare şi reciclate de către bănci care operează fără a fi împiedicate cu nimic de restricţii similare celor la care este supus sistemul bancar al Columbiei".

• Rezervele internaţionale ale României au scăzut cu 798 de milioane euro

Rezervele internaţionale ale României au scăzut cu 798 milioane euro, 2,11 la sută, de la 38,526 miliarde euro, la 30 aprilie, la 37,728 miliarde euro, la 31 mai, a anunţat, vineri, Banca Naţională. La 31 mai 2012, rezervele valutare se situau la nivelul de 33,519 miliarde euro, faţă de 34,336 miliarde euro, la 30 aprilie. La 31 mai 2011, rezervele de valută erau de 32,70 miliarde euro. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, neschimbată faţă de 31 mai 2011, dar în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia a crescut, într-un an, cu 18,30 la sută, până la 4,20 miliarde euro, de la 3,55 miliarde euro, la 31 mai 2011.

• ROMANIA LIBERA

• Un judecător mondial de vinuri la Bucureşti. Brett Crittenden caută licori autentice în România

Aşa cum există pe lumea asta căutători de aur, de epave, de comori, de legende, tot la fel de bine sunt şi căutători de vinuri. Un astfel de om a venit la Bucureşti, pe numele său Brett Crittenden. Cunoscut în toată lumea ca "judecător de vinuri". Face meseria asta de 40 de ani. Australian de origine, Brett vrea să caute şi în ţara noastră "artişti", cum le spune el, în arta vinului. Căutătorul de vinuri merge în toată lumea şi vrea să afle pe unde au mai apărut producători autentici. Nu fabrici, nu combinate de vinificaţie. Sunt "mirosiţi" acei împătimiţi care nu fac cantităţi mari de lichid bahic. Mulţi dintre aceşti producători au plantaţii reduse de viţă-de-vie, de cinci sau zece hectare. Vinurile lor sunt cunoscute mai mult pe plan local şi tocmai de aceea trebuie să te duci acolo, să guşti din vinul lor.

• Medaliile României, în mâinile corupţilor şi torţionarilor. Cum au ajuns personaje controversate să fie decorate de preşedinţi

Senatorul PSD Cătălin Voicu, pe care instanţa l-a condamnat vineri la cinci ani de închisoare pentru corupţie, a fost decorat de două ori de fostul preşedinte Ion Iliescu. De-a lungul timpului, printre cei decoraţi de foştii şefi de stat s-au strecurat şi alte persoane controversate: Mihai Necolaicuc, judecat pentru devalizarea CFR, falsificatorul Valentin Hurduc sau torţionarul Vasile Ciolpan. Senatorul PSD Cătălin Voicu a fost decorat în două rânduri de preşedintele Ion Iliescu, cu Virtutea Militară în grad de Comandor şi Virtutea Militară în grad de Cavaler.

• NASA: Coliziunea dintre galaxiile Calea Lactee şi Andromeda este inevitabilă

O coliziune cataclismică între galaxia noastră, Calea Lactee, şi galaxia Andromeda este inevitabilă, însă ea se va produce abia peste patru miliarde de ani, potrivit previziunilor făcute publice joi de Agenţia spaţială americană (NASA), informează AFP, potrivit Mediafax. "Modelul nostru corespunde statistic unei coliziuni frontale între galaxia Andromeda şi Calea Lactee", a explicat Roeland van der Marel, un astrofizician de la Space Telescope Science Institute (STScI) din Baltimore.

• TRAGEDIE. Fiica lui Eugen DIJMĂRESCU, găsită MOARTĂ într-un hotel din Japonia

Alina Dijmarescu, fiica fostului ministru Eugen Dijmărescu, a fost găsită moartă într-o cameră de hotel din insula Okinawa, Japonia. Cauza decesului a fost un atac de cord survenit, se pare, în urma activităţii profesionale extrem de intense depuse de tânăra femeie în ultimii ani. Alina Dijmărescu, fiica fostului vice-premier, ministru de finanţe, senator, ambasador şi viceguvernator al BNR Eugen Dijmărescu, unul dintre cei mai titraţi tehnocraţi post-decembrişti, se stabilise în Japonia încă din perioada cînd tatăl ei activa ca ambasador în Ţara Soarelui Răsare, potrivit inpolitics.ro. În 1999, când Dijmărescu a revenit în ţară, fiica sa a ales să rămînă în patria samurailor, în Tokyo. Manager de succes, deţinătoare a două slujbe în acelaşi timp, vorbitoare fluentă de japoneză, franceză şi engleză, Alina, care ar fi împlinit anul acesta, pe 14 octombrie, 37 de ani, a lucrat pentru branduri prestigioase precum Lehman Brothers, GMAC, AtHome Inc., Minato-ku city government (Tokyo), NTT-ME ori ShopJapan.

• ZIARUL FINANCIAR

Indexul imobiliar al ZF: preţul mediu la trei camere a revenit la 78.000 de euro, după două luni de creştere

Apartamentele vechi cu trei camere din Bucureşti au pierdut în mai ce "câştigaseră" în martie şi aprilie, revenind pe scădere. Preţurile medii solicitate pentru apartamentele vechi cu trei camere din Bu­cureşti au scăzut în luna mai cu 0,5%, ajungând la 78.000 de euro, după două luni cu uşoare creşteri, potrivit Indexului imobiliar realizat de ZF în colaborare cu firma de con­sultanţă imobiliară Coldwell Banker. În piaţa rezidenţială există în prezent o uşoară activitate datorată probabil ultimelor luni ale programului guvernamental Prima casă, al cărui plafon de credite garantate de stat ar putea fi epuizat până la sfârşitul acestui an. Cu toate acestea, Prima casă nu poate susţine întreaga piaţă rezidenţială, în condiţiile în care creditarea ipotecară în afara programului rămâne foarte scăzută.

• Băncile greceşti au reuşit să-şi mărească soldul depozitelor cu 37 mil. euro în T1

Conform ultimelor date disponibile, de la sfârşitul lunii martie, depozitele la băncile elene erau de 4,7 miliarde de euro. Cele mai mari patru bănci locale cu acţionariat elen - Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească - aveau la sfârşitul lunii martie depozite de peste 4,7 mld. euro, în creştere cu echivalentul a 37 mil. euro faţă de decembrie, pe seama acordării de dobânzi peste media pieţei. Creşterea depozitelor vine în contextul în care cele patru bănci pierduseră pe parcursul anului trecut depozite de peste 1 mld. euro după ce imaginea le fusese afectată de criza din Grecia. Tensiunile legate de problemele statului elen au reizbucnit însă în ultimele săptămâni, ceea ce s-ar putea reflecta în noi pierderi de depozite.

• Tancuri de 1 mld. $ made in România pentru Columbia

Romarm, cel mai important furnizor local de tehnică de apărare, controlat de Ministerul Economiei, negociază cu statul columbian un contract în valoare de peste un miliard de dolari, care se va întinde pe mai mulţi ani, a declarat la finalul săptămânii trecute, pentru gândul, şeful companiei, Vasile Marius Crişan. Potrivit lui Crişan, acesta ar fi cel mai mare contract încheiat vreodată în industria românească de apărare. Potrivit datelor preliminare furnizate de Ministerul Economiei, afacerile Romarm au fost anul trecut de 99,8 mil. lei (23,7 mil. euro), un nivel similar cu cel raportat de companie în 2010. Potrivit unor surse guvernamentale, o rundă de negocieri cu reprezentanţii părţii columbiene s-a desfăşurat recent în prezenţa ministrului economiei Daniel Chiţoiu. Contactaţi de gândul, reprezentanţii Ministerului Economiei au precizat că instituţia are în derulare mai multe acţiuni de promovare a produselor militare locale.

• Cât câştigă companiile petroliere din România din preţul la pompă al unui litru de motorină. Topul statelor din UE în funcţie de marja care le revine benzinarilor

În România, din preţul de la pompă al unui litru de motorină, 21,1 eurocenţi se duc în buzunarele benzinarilor, reiese din cele mai recente date ale Uniunii Europene. Spre comparaţie, în Polonia marja care le revine companiilor petroliere este de 18,9 eurocenţi, iar în Ungaria este de 20,7 eurocenţi. Practic, din preţul unui litru de motorină, după plata taxelor şi accizele, petroliştilor din România le revine 16%, al doilea cel mai mare procent din regiune, după cel consemnat în Bulgaria, unde marja benzinarilor este de 18,7% din preţul de la pompă. Pe de altă parte, în Cehia, Polonia sau Ungaria, procentul care le revine companiilor petroliere este ceva mai redus, de 14,8%, 14,5% respectiv 14,4%. În topul statelor cu cele mai mari marje pentru benzinari se află Franţa, unde procentul care le revine companiilor petroliere pentru fiecare litru de motorină comercializat este de 21,5% din preţul final, respectiv 33,4 eurocenţi. La polul opus se află Estonia, unde marja reprezintă 11,1% din preţul de la pompă al motorinei.