REVISTA PRESEI - 04.10.2010

• ADEVĂRUL

• PNL, grăbit cu moţiunea. Ponta: mai discutăm

Liderul PNL, Crin Antonescu, este de părere că moţiunea de cenzură ar putea fi depusă la sfârşitul săptămânii, împreună cu formula guvernamentală care ar urma să înlocuiască Guvernul Boc. Antonescu a anunţat că va propune o întâlnire cu liderii social-democraţi pentru a discuta despre urgentarea demersului de dărâmare a Guvernului Boc. Liderul liberal a precizat că va solicita azi Biroului Politic al PNL să i se dea mandat pentru a stabili cu PSD ca textul moţiunii să fie redactat în cursul acestei săptămâni. El le-a cerut social-democraţilor şi în urmă cu o săptămână să urgenteze moţiunea, dar răspunsul de atunci al liderului PSD a fost: " Vom discuta când ne vom întâlni".

• Funeriu: Nu vreau să fiu favorizat. Îmi voi echivala diplomele când va funcţiona platforma

Ministrul Educaţiei Daniel Funeriu îşi va echivala diplomele obţinute în străinătate în momentul în care platforma online de recunoaştere şi echivalare a studiilor va deveni funcţională, pentru că nu doreşte să "beneficieze de un tratament de favoare din partea subordonaţilor săi". Ministrul a solicitat Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor (CNRED), direcţia din minister responsabilă de acest aspect, să facă funcţională o platformă online de recunoaştere şi echivalare a studiilor din străinătate.

• Udrea: PDL da startul campaniei electorale

"PDL dă startul campaniei electorale, chiar dacă aceasta începe cu alegerile interne, care strâng echipa, fixează liderii şi priorităţile", a spus Udrea, înaintea alegerilor la care Gheorghe Flutur a fost singurul candidat pentru şefia organizaţiei. După anunţul oficial privind campania, Udrea a deschis şi seria de atacuri înspre tabăra Opoziţiei. "Liderilor PSD şi PNL mai mult de o suspendare nu le poate coace mintea. Ăsta este cântecul lor pe care îl cântă împreună la televiziunile mogulilor. De data asta însă nu mai au pârghiile din 2007", a comentat Udrea.

• Cum pot lua bani de la stat tinerii antreprenori

Ordonanţa de urgenţă prin care întreprinzătorii debutanţi cu vârsta de până la 35 de ani pot primi ajutor nerambursabil de la stat poate fi votată miercuri în Guvern. Un tânăr care-şi deschide o afacere poate primi de la Guvern până la 10.000 de euro, bani care pot reprezenta maximum 30% din valoarea investiţiei. Dacă aveţi până în 35 de ani şi nu aţi mai avut niciodată un SRL sau acţiuni la o companie, Guvernul vă promite un ajutor de până la 10.000 de euro pentru a începe o afacere.

• Mariaj public- privat eşuat din start

După tergiversări, dispute şi controverse, mult aşteptatul parteneriat public-privat a obţinut votul Parlamentului. Mediul de afaceri nu are, însă, niciun motiv de bucurie. Noua lege a parteneriatului public-privat, adoptată la jumătatea lunii septembrie, este la fel de neclară, ba chiar lipsită de fundament juridic şi imposibil de aplicat. Între 2002 şi 2010, doar două proiecte de parteneriat public-privat au ajuns să fie semnate şi doar unul a intrat în faza de execuţie - modernizarea şi operarea aeroportului din Bacău.

• O lege inutilă

Ceea ce a cerut, de fapt, mediul de afaceri a fost o îmbunătăţire a legislaţiei existente, astfel încât proiectele de PPP să se poată derula mai rapid şi mai simplu. Ceea ce a obţinut prin noua lege nu este nimic altceva decât un nou obstacol în calea parteneriatelor public-private, confuzie şi alte tergiversări. "Nu am făcut decât să ne ascundem după deget. Am creat în mod formal un nou instrument de lucru, fără a răspunde problemei de fond. Iar problema era modul în care putem face ca Ordonanţa 34 din 2006 să funcţioneze mai bine în cazul parteneri atelor -public-private", susţine Francisc Peli, partener al casei de avocatură de business PeliFilip.

• Istambul, capitala mondiala a energiei

Reprezentanţi ai mediului economic şi politic din peste 30 de ţări s-au reunit la finele săptămânii trecute la Istanbul, la cea de-a doua ediţie a Black Sea Energy and Economic Forum. Reuniunea a urmărit sporirea dialogului regional privind securitatea energetică, în contextul în care Turcia este liantul dintre consumul mare din Vest şi resursele din Est. Cel mai mare oraş al Europei, Istanbulul, a fost, săptămâna trecută, capitala energetică mondială. Pe parcursul a trei zile, a doua ediţie a Black Sea Energy and Economic Forum a reunit peste 300 de lideri de companii, oameni de afaceri, oficiali guvernamentali şi experţi în domeniul energetic din peste 30 de ţări.

• CAPITAL

• Spania ar putea intra în acelaşi tip de spirală a morţii care a afectat Argentina

Spania s-ar putea confrunta cu o criză similară celei ce a afectat Argentina în 2001, din cauza incapacităţii sale de a crea locuri de muncă şi de a reduce, eficient, deficitul public, fapt ce o poate transforma într-o "pradă" uşoară pentru speculatori, relatează EFE. Acest avertisment a fost lansat de economistul Joseph Stiglitz, într-o recenzie a cărţii sale "Freefall" (Cădere Liberă), din care "The Sunday Telegraph", a publicat, duminică, un extras. "Spania ar putea intra în acelaşi tip de spirală a morţii care a afectat Argentina acum un deceniu", scrie Stiglitz, care consideră că Spania este victima "regulilor jocului", care o obligă la o reducere a costurilor, ceea ce, "cu siguranţă va conduce la o creştere mai mare a şomajului".

• Cine umflă potul contractelor Schengen

Printre câştigătorii celor mai importante contracte legate de aderarea la spatiul Schengen se numără firmele lui Florin Calinescu, Ion Ţiriac, Călin Ştefan Cătălin Radu (fost acţionar la Politehnica Iaşi) şi Madadi Ali (Rădăcini Motors).

• CURENTUL

• La iRealitatea TV, Nuş - cu o clasă peste Funeriu. Regulile BBC din epoca Tănase dau "roade"

Realitatea lui Tănăse a început să emită în noua "epocă de aur" aceleaşi materiale slabe şi tendenţioase asupra unor membri ai Guvernului. Probabil la sfatul lui Cati Andronescu, în colimator a fost luat actualul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, pe motiv că ar avea numai 11 clase. Sub Nuş, care a reuşit totuşi să termine 12 clase. Marea descoperire a reporterilor Realităţii a fost tråmbiţată pe parcursul unei întregi zile pentru a acredita ideea că Funeriu este un ministru slab, care are poate un nivel de pregătire echivalent unei şcoli profesionale.

• Che Guevara ot PSD

Lui Victor Ponta i-a plăcut tare mult povestea romanţată a lui Che Guevara, motiv pentru care l-a transformat pe revoluţionarul comunist argentinian în simbolul tinerilor pesedişti. Ponta s-a oprit doar la partea de legendă a vieţii lui Che, uitând să le povestească tinerilor pesedişti despre crimele oribile pe care aghiotantul lui Fidel Castro le-a ordonat sau chiar le-a executat cu sânge rece. În loc să le spună bancuri răsuflate aspiranţilor tesedişti, Ponta trebuia să le povestească despre sutele de oameni executaţi în doar şase luni, la ordinele lui Che, în închisoarea Cabana. Singura vină a celor executaţi a fost aceea că nu împărtăşeau idealurile de revoluţie universală propagată de Castro, Che&Co.

• Fără măsură, de Tia Şerbănescu

Dl Năstase l-a avertizat pe dl Băsescu: "Traiane, nici nu ştii cât de mic începi să fii" după care a spus bancul poliţist: "de câţi membri PDL e nevoie pentru a schimba un bec?". A rezultat că ar fi nevoie de vreo şase. Foarte comic. Benny Hill, nu alta. Serios vorbind, şase pedelişti pentru a schimba un bec nu ajung. Ar trebui cel puţin opt pedelişti, şapte pesedişti, trei liberali, doi udemerişti şi un independent. După care am constata că n-au schimbat becul ci l-au furat şi că toţi au o mulţime de becuri - care le filează. Întrebarea nu e, totuşi, de câţi pedelişti e nevoie pentru schimbarea unui bec - ci de câţi are nevoie PSD pentru schimbarea unui Boc. Tot de opt?

• CURIERUL NAŢIONAL

• Evaziunea, un sport naţional

În economia românească fraudarea bugetului de stat a devenit un sport naţional, iar paguba atinge uşor pragul de 15 mld. euro annual. Rădulescu (BNR): Există slăbiciuni majore pe întregul lanţ de colectare, controalele ajung numai la cei fraieri. Pîrvu (CNIPMMR): Controalele autorităţilor merg pe principiul "lasă-l mă pe ăla, că-i de-al meu". Taxele date pe bandă rulantă de Guvern în ultimii ani, dar şi controalele făcute numai pe hârtie de autorităţile competente au făcut ca evaziunea fiscală să ajungă la cote alarmante. Consultanţii fiscali au susţinut în nenumărate rânduri că măsurile luate pe genunchi vor creşte economia subterană. Gabriel Biriş, managing partner la Biriş-Goran, evalua evaziunea fiscală din România în luna iunie la circa 15 miliarde de euro, o sumă apropiată de împrumutul României cu Fondul Monetar Internaţional.

• Legea 31, modificată la a patra încercare

Fuziunea societăţilor care vor forma Electra şi Hidroenergetica se va realiza chiar dacă asta înseamnă dublarea preţului energiei. Firmele cu o cifră de afaceri anuală mai mare de 10 mil. lei vor anunţa în M.O. că şi-au depus situaţiile financiare. Deja împovărate de taxe şi impozite, societăţile comerciale vor fi nevoite să ducă în spate şi împrumuturile contractate de firmele cu care vor fuziona, fără a avea drept de opoziţie. Şi acest lucru se va reflecta, evident, în preţul produsului finit, ceea ce constrânge consumul. După ce a fost respinsă de trei ori de către premierul Emil Boc, Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, care stabileşte, printre altele, că împrumuturile contractate de societăţile cu pierderi care iau parte la fuziune sunt suportate, în cote părţi, şi de cele care au profit.

• Cum se calculează impozitul pe câştigurile de capital?

De la 1 iulie 2010 orice profit obţinut la Bursă este impozitat cu 16%. Fie că au profit sau pierdere, investitorii depun trimestrial o declaraţie şi virează până pe 25 a lunii următoare încheierii trimestrului un impozit anticipat. Până la 30 iunie 2010, legislaţia fiscală aferentă pieţei de capital făcea distincţie între investiţiile speculative (deţineri mai mici de 365 de zile) care erau impozitate cu 16% şi investiţiile de portofoliu (deţineri mai mari de 365 de zile) care erau impozitate cu o cotă de impunere de doar 1%. Noile modificări aduse Codului Fiscal nu mai fac diferenţă în ceea ce priveşte perioadă de deţinere a participaţiilor, orice profit obţinut la Bursă după data de 1 iulie 2010 fiind impozitat cu 16%. O bătaie de cap în plus pentru cei care tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti sau SIBEX.

• Chiriţoiu: Băncile ar putea bloca refinanţările pentru a intimida clienţii

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, are încredere că Ordonanţa 50 va debloca piaţa creditelor şi va da drumul unui val de refinanţări. Însă, spune acesta, există riscul ca unele bănci să blocheze refinanţările propriilor clienţi pentru a-i intimida. Chiriţoiu spune că băncile au aplicat în mare parte OUG 50, iar în ceea ce priveşte punctele de mare interes pentru clienţi, cum sunt modul de calcul al noilor dobânzi şi includerea comisioanelor devenite ilegale în comisionul de administrare, acesta crede că este vorba de o interpretare greşită a băncilor. Acesta aşteaptă să vadă şi o apropiere a costurilor între creditele vechi şi cele noi.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Studenţii încep cursurile cu vechile probleme. Plus una nouă

La vechile probleme ale sistemului se adaugă una "fierbinte": supărate pe tăierile salariale de 25%, multe dintre cadrele universitare se gândesc serios să-şi schimbe locul de muncă. În fiecare octombrie, începutul facultăţii aduce în discuţie vechile probleme legate de lipsa locurilor de cazare, subfinanţare, adaptarea curriculei la standardele europene ale sistemului Bologna, taxele mărite şi proteste. La acestea se adaugă demotivarea tinerilor angajaţi din sistem, ale căror venituri au scăzut la 600-800 de lei pe lună, după cum avertizează liderii câtorva facultăţi. Aceştia cred că, dacă situaţia se prelungeşte, aceştia vor începe să-şi caute alte locuri de muncă.

• Dascălii ocupă Piaţa Victoriei

Aproape 10.000 de profesori vor protesta mâine, de Ziua Educaţiei. Sindicatele pregătesc un miting general.Între 8.000 şi 10.000 de sindicalişti din Educaţie, afiliaţi la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), protestează mâine în faţa Palatului Victoria, între orele 11.00 şi 12.30, nemulţumiţi de starea învăţământului românesc. Ziua Educaţiei va fi marcată apoi de un marş pe Calea Victoriei, până la sediile ministerelor Muncii şi Educaţiei, unde profesorii vor depune memorii cu revendicările personalului din învăţământ, a declarat ieri preşedintele FSLI, Aurel Cornea.

• Proiect: scutire-surpriză de contribuţii sociale

Persoanele fizice autorizate care au şi carte de muncă sunt scutite de plata contribuţiilor sociale, conform noii legi a pensiilor.

Sarabanda modificărilor legislative la contribuţiile sociale datorate de persoanele care au venituri din activităţi independente pare fără sfârşit. După ce, în ultimele trei luni, guvernul a făcut modificări peste modificări pentru a-i "captura" în mrejele sistemului pe toţi cei care au venituri profesionale, noua lege a pensiilor anulează obligaţia de plată a contribuţiilor sociale pentru persoane fizice autorizate (PFA) care sunt, totodată, salariate, scrie revista "Capital". În mod surprinzător, noua lege acordă scutire pentru PFA care au şi carte de muncă, deşi în legislaţia aprobată de guvern în vară se precizează că toţi cei care au, pe lângă venituri de natură salarială, şi "venituri de natură profesională

• Cum îţi alegi fondul privat de pensii

Mai mulţi indicatori pot fi luaţi în considerare când e ales administratorul. Niciunul nu arată însă rezultatul. Aparent, contribuţiile virate la fondurile de pensii private cu cele mai mari randamente vor asigura cea mai consistentă pensie la bătrâneţe. În realitate, însă, plata contribuţiilor la un fond cu un randament mai mare nu garantează mereu acumularea celei mai mari sume. Specialiştii afirmă că un indicator mult mai bun este cel care arată sumele acumulate în cont. Însă, nici unul din aceşti doi indicatori şi nici alţii nu pot spune finalul poveştii: cât va fi pensia încasată lună de lună.

• FINANCIARUL

• Mugur Isărescu: Mediul economic are nevoie de stabilitate şi predictibilitate fiscală

Guvernatorul BNR spune că o creştere a impozitelor nu va ajuta la revenirea economiei. Mugur Isărescu, consideră că actuala poziţie fiscală este suficientă, iar mediul economic are nevoie de stabilitate şi predictibilitate fiscală. În opinia sa, au fost adoptate chiar prea multe măsuri de acest gen. Şeful băncii centrale afirmă că, dincolo de durerile sociale, reacţia economiei la majorarea TVA a fost, cel putin până în prezent, relativ pozitivă şi până acum nu s-au înregistrat efecte de runda a doua.

Mediul economic are nevoie de stabilitate şi predictibilitate fiscală, a afir­mat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în emisiunea "Săptămâna Financiară", difuzată sâmbătă seară, de Antena 3.

• FMI recidivează: una spune în studii, alta impune ţărilor pe care le-a împrumutat

Fondul susţine, într-o nouă analiză, că austeritatea afectează creşterea economică, dar pledează pentru reduceri de cheltuieli. Fondul Monetar Internaţional cere ţărilor cărora le acordă împrumuturi să diminueze deficitul bugetar, prin reduceri de cheltuieli sau prin majorări de taxe. Tot FMI susţine că măsurile de austeritate afectează creşterea economică şi urcă şomajul şi totuşi pledează pentru reduceri de cheltuieli. România nu s-a oprit doar la diminuarea salariilor, a majorat şi taxele şi impozitele.

"Utilizând un nou set de date, am ajuns la concluzia că, după doi ani, o reducere de 1% din PIB a deficitului bugetar tinde să taie 0,5 puncte procentuale din creşterea economică şi să urce rata şomajului cu o treime de punct procentual", se arată într-o analiză a FMI.

• Cum împarte "democratic" guvernul banii în ţară: încasările din TVA ajung la primarii "portocalii"

Chiar şi în judeţele în care cei mai mulţi primari sunt de la PSD şi PNL, banii merg tot către aleşii PDL HG a fost adoptată la câteva zile după ce colegii din teritoriu i-au atras atenţia lui Emil Boc că Executivul nu le acordă fonduri suficiente de la buget. Cabinetul Boc a aprobat o nouă hotărâre de guvern cu dedicaţie pentru aleşii locali portocalii. În data de 20 septembrie, guvernul a alocat 310 milioane de lei pentru finanţarea mai multor proiecte de infrastructură din mediul rural, dar şi pentru construirea de baze sportive. Banii provin din sume defalcate din TVA, iar beneficiare sunt peste 1.500 de localităţi.

• Costurile creditării în lei cresc pentru populaţie

Dobânzile pentru companii au fost mai mici cu 1,11% în august, însă valoarea împrumuturilor a scăzut. Sistemul bancar a majorat dobânzile la creditele noi în moneda naţională pentru populaţie la 12,41%, excepţie făcând împrumuturile pentru lo­cu­inţe. Pentru agenţii economici costurile s-au redus în august la 10,92%, cel mai mic nivel din septembrie 2007. Cu toate acestea, firmele s-au îndatorat mai puţin la bănci decât în iulie. Băncile au crescut în august dobânzile pentru creditele noi în lei acordate populaţiei. Potrivit datelor date publicităţii de Banca Naţională a României, românii au putut contracta împrumuturi la o dobândă de 12,41%, în comparaţie cu 12,11% în iulie.

• Nota de plată a reunificării Germaniei: aproximativ 1.400 mld. euro

Publicatia "Welt am Sonntag" scria că pentru reîntregirea ţării germanii au plătit, începând din 1992, un impozit de solidaritate de 187 mld. Euro. Au trecut 20 de ani de la sem­narea actului oficial de reunificare a Germaniei. La 9 noiembrie se vor împlini 21 de ani de la căderea, în 1989, a Zidului Berlinului, eveniment care a schimbat harta şi evoluţia economică a Europei. Marea provocare a fuziunii celor două părţi ale ţării a vizat redresarea economiei est-germane şi ridicarea ei la nivelul economiei vest-germane, fără alterarea stării de sănătate a acesteia din urmă, un pariu considerat reuşit de 84% dintre germani.

• Câştigători şi plătitori

Vestul a plătit, la rândul său, un preţ ridicat al reunificării. Concentrându-se pe restructurarea regiunilor estice, Germania şi-a văzut excedentele comerciale diminuate, economia revenind la supapa ei tradiţională: exportul. Mai mult, numeroasele şi costisitoarele transferuri spre Est, destinate reorganizării economiei acestei zone, au antrenat un salt enorm al datoriei Germaniei şi o destabilizare a politicilor bugetare. În total, landurile din Vest au vărsat peste 1.400 mld. euro drept ajutor pentru Est. Iar "Pactul de solidaritate", care implică transferuri de impozite între Vest şi Est, se încheie în 2019. Dar, după spectaculoasa cădere din perioada de stabilizare, economia germană a început să-şi revină la mijlocul anilor 2000.

• Războiul Rompetrol: statul atacă cu convenţia de emisiune, kazahii se apără cu ordonanţa

Începe cel mai mare proces corporativ din istoria României. Războiul dintre statul român şi kazahii care controlează grupul Rompetrol ajunge în instanţă, după ce premierul Emil Boc a anunţat că Ministerul Finanţelor şi ANAF au primit deja mandat să atace hotărârile Adunării Generale de la finele lunii trecute, prin care acţionarii Rompetrol Rafinare (RRC) au aprobat conversia în acţiuni a obligaţiunilor nerăscumpărate. Statul român mizează, în conflictul cu grupul Rompetrol, că instanţa de judecată va ţine cont de prevederile convenţiei de emisiune încheiate în 2003 între Ministerul Finanţelor şi Rompetrol Rafinare (RRC), potrivit căreia compania are posibilitatea de a opta fie pentru răscumpărarea totală a obligaţiunilor înainte de scadenţă, fie pentru conversia totală a obligaţiunilor în acţiuni.

• GÂNDUL

• Cât mai valorează casa ta. Harta preţurilor din marile oraşe

O radiografie a preţurilor locuinţelor vechi din Bucureşti surprinde scăderi semnificative şi faţă de sfârşitul lui 2009. Pretenţiile proprietarilor s-au ajustat, în medie, cu 7-10% în primele nouă luni ale anului. Rămân totuşi discrepanţe majore între diferitele zone ale Capitalei. Dacă un apartament central din zona Dorobanţi este scos la vânzare cu circa 95.000 de euro, unul similar, dar din Drumul Taberei, pe Compozitorilor, este evaluat de proprietari la numai 49.000 de euro, conform site-urilor de anunţuri imobiliare. În cazul unui cartier semicentral, precum Dristorul, care beneficiază şi de avantajul apropierii metroului, proprietarii ar vrea să vândă un imobil cu două camere cu 61.000 de euro.

• Marko Bela: Cum va apărea o soluţie mai bună de guvernare mă voi pune pe gânduri

Vicepremierul Marko Bela, preşedintele UDMR, mărturiseşte la Interviurile gândul că a ajuns la concluzia că partidul său face parte dintr-o coaliţie lipsită de disciplină şi rigoare. "Eu cred că se vede foarte bine acest lucru, în Parlament în primul rând, sunt mereu probleme cu votul, absenţe de foarte multe ori, se văd aceste lucruri mai ales în PDL, mai puţin în UDMR, chiar dacă sunt şi la unii oameni de la noi", a declarat, pentru gândul, Marko Bela. Preşedintele UDMR nu exclude participarea la o altă coaliţie de guvernare.

• Cum îl atacă Crin Antonescu pe guvernatorul BNR Mugur Isărescu

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, duminică, la ProTV, în emisiunea "După 20 de ani", că nu ar susţine candidatura guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, la Preşedinţia României. Crin Antonescu a fost solicitat să comenteze afirmaţiile recente ale guvernatorului BNR referitoare la insuficienţa intenţiilor bune şi la capcana populismului din discursul public. "Afirmaţiile ex catedra ale guvernatorului sunt greu de comentat sau de infirmat.Au o generalitate stri-vitoare", Crin Antonescu a mai precizat că intenţiile bune de care vorbea gu-vernatorul sunt absolut necesare dar că, din păcate, acestea nu există la ni-velul guvernării din România.

• Bancherii cresc dobânzile cerute populaţiei şi le scad pentru firme

Băncile au redus în august dobânzile cerute firmelor pentru creditele nou acordate, însă au scumpit împrumuturile în lei date populaţiei. Strategia bancherilor, aşa cum reiese din dobânzile practicate, este de a credita firmele şi de a încetini şi mai mult acordarea împrumuturilor către persoanele fizice. În cazul noilor împrumuturi în lei acordate firmelor dobânda medie a scăzut în august cu 1,1 puncte procentuale faţă de iulie, până la 10,92%, ajungând la cel mai mic nivel din ultimii trei ani. Când vine vorba despre creditarea populaţiei însă, respectiv de creditele de consum în lei, bancherii au urcat dobânzile anuale efective (care includ pe lângă dobânzi şi costul comisioanelor), în doar patru luni, din mai până în august, de la 17,2% pe an la 19,27%, conform datelor BNR.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Gustul amar al mărului românesc

Un reporter al Jurnalului Naţional a lucrat o săptămână, incognito, ca zilier la cules de mere în livezile Staţiunii de Cercetatre şi Dezvoltare pentru Pomicultură din Fălticeni. I s-a făcut o copie de pe buletin şi i s-a pus în braţe o găleată, cu indicaţia severă să aiba grijă de ea şi în somn, ca soldatul de puşcă: acestea au fost toate formalităţile pentru a deveni zilier. Fără să ştie cineva că este ziarist. Un sfert de oră mai târziu, începea, buimac, o săptămână de lucru la cules mere în livezile din jurul Fălticeniului. Un oraş plin de şomeri, unde, însă, proprietarii de livezi nu găsesc mână de lucru la cules.

• Anastase, campioana cererilor de suspendare

Roberta Anastase este singurul preşedinte al Camerei Deputaţilor care a ajuns la performanţa de a aduna patru plângeri disciplinare la Comisia juridică şi de disciplină a acestei Camere, depuse de propriii colegi de deputăţie. Anastase s-a ales cu câte o reclamaţie după fiecare vot sau şedinţă controversate: după ce a suspendat şedinţa de plen la citirea raportului comisiei de anchetă a activităţii Elenei Udrea, după ce a refuzat să semneze numirea lui Valer Dorneanu ca judecător la Curtea Constituţională, repetând abuziv votul, după ce l-a băgat pe UNPR-istul Eugen Nicolicea în Comisia de regulament şi, ultima dintre reclamaţii, după ce a adoptat fraudulos Legea pensiilor.

• Vanghelie este în pană de inspiraţie

Tăcerea lui Vanghelie a survenit după Congresul PSD care l-a ales pe duşmanul său, Victor Ponta, în funcţia de preşedinte şi, probabil printr-o coincidenţă, după arestarea prietenului său, senatorul Cătălin Voicu. S-a zvonit în partid că Ponta ar vrea să îi ia funcţia de la organizaţia de Bucureşti şi apoi că Vanghelie îşi pregăteşte candidatura la Primăria Capitalei, dar Ponta nu ar fi de acord cu acest lucru. Acum două săptămâni a anunţat într-un interviu că se află în convalescenţă după o operaţie la mână, cauzată de apariţia unei aluniţe nesănătoase.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• "Visul PSD nu este suspendarea lui Traian Băsescu"Interviu cu Miron Mitrea, senator PSD

Senatorul PSD Miron Mitrea este convins că Traian Băsescu "poate sta liniştit până în 2014" dacă nu-şi ridică în cap clasa politică, fiindcă "ţinta PSD nu este suspendarea preşedin­telui", ci doar schimbarea Guvernului. Miron Mitrea crede de altfel că Legea pensiilor va fi declarată neconstituţională, astfel încât Traian Băsescu să nu fie pus într-o situaţie complicată, iar opoziţia să nu aibă motive să înceapă procedura de suspendare. Pe de altă parte, senatorul PSD atrage atenţia, referindu-se la Dan Voiculescu, că relaţiile cu mogulii nu-i fac bine partidului.

• Aliaţii PSD în lupta cu Băsescu de Dan Cristian Turturica

PSD speră să obţină o reîntoarcere triumfală la putere promiţând cu frenezie reinstaurarea statului paternalist, conservarea unei administraţii îmbuibate cu posturi călduţe şi salarii grase (chiar dacă economia privată nu le poate susţine), dar şi recompense pentru toţi cei ce luptă alături de ei. Deloc amuzant este faptul că şansele PSD de a se reîntoarce la putere cresc cu fiecare zi în care criza muşcă din speranţele românilor. Judecând după cum îşi orchestrează acum "come-back-ul", o dată cu ei se vor reîntoarce şi politicile populiste care ne-au împiedicat să construim în anii "90 un capitalism sănătos, să capitalizăm creşterea economică dintre 2000 şi 2007 şi să ieşim rapid din criză.

• A început debarcarea chinezească în Europa

Cu bani de dat cu împrumut într-o mână şi mărfuri de vânzare în cealaltă, premierul Chinei a început un turneu în Europa. China susţine stabilitatea euro şi nu-şi va reduce investiţiile în obligaţiuni emise de statele europene, a declarat, duminică, premierul chinez, Wen Jiabao, în timpul unei vizite la Atena, transmite Reuters. "China e pregătită, de mână cu UE, ca pasageri în aceeaşi barcă, să întărească cooperarea pentru a lupta contra crizei financiare", a spus el. Premierul chinez a afirmat că Grecia începe să-şi revină din criza severă provocată de supraîndatorarea statului şi a anunţat că guvernul de la Beijing este dispus să cumpere din nou instrumente financiare ale statului elen, după ce acesta va relua emisiunile. "Avem toată încrederea în Grecia", a declarat Jibao.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Cum va arăta fiscalitatea în 2011?

Chiar dacă partidele promit relaxare fiscală, contribuabilii vor plăti anul viitor aceeaşi cotă unică, acelaşi TVA, însă vor achita mai multe contribuţii sociale. Toamna se numără, în cazul României, programele anti-cri­ză. Cele mai importante elemente, dat fiind nivelul ex­trem de ridicat al deficitului bugetar, nu sunt programele de in­vestiţii, subvenţiile şi de­ducti­bilităţile, ci fiscalitatea. Cu atât mai mult cu cât, ca şi în ca­zul politicilor monetare, şi în cel al politicilor fiscale, me­diul de afaceri reacţio­nea­ză cu anticipaţie la modifi­că­ri­le de taxe şi impozite. Iar cum Codul Fiscal din România s-a modificat de 60 de ori în ul­timii ani, şi mediul de afa­ce­ri a reacţionat şi reacţio­nea­­ză pe măsură: adică imprevizibil.

• Afacerile "regilor", pe valurile crizei

Şi oamenii de afaceri supranumiţi "regi" în anumite domenii au avut probleme cu creditorii sau cu Fiscul. Criza i-a afectat şi pe oamenii de afaceri cu notorietate, ca­re deţin supremaţia pe a­nu­mite domenii. Aşa-zişii "regi" autoh­­toni ai unor produse sau domenii au fost şi ei obligaţi să se replieze, dar dificultăţile financiare nu i-au făcut să piar­­dă "coroana". Su­­praîndatoraţi, unii dintre aceştia re­cunosc acum că se tre­zesc dimi­nea­­ţa cu gândul la creditele luate. Al­ţii însă şi-au făcut rezerve şi prosperă. Culiţă Tărâţă, regele cerealelor, a "cules" un profit de zece ori mai mic în 2009. În schimb, deşi consumul a că­zut, Vasile Armean - regele în­ghe­ţatei - a avut un plus de 20%, iar anul acesta se menţine la acelaşi nivel.

• De ce a bătut preţul aurului 11 recorduri istorice în 14 zile?

Marile bănci centrale ale lumii au găsit o nouă metodă de a injecta bani în băncile cu bilanţuri "toxice", profitând chiar de neîncrederea pieţelor în valute. Preţul aurului a ajuns săptămâna trecută la 1.317,3 dolari/uncie, a­tin­­gând al unsprezecelea maxim isto­ric în doar 14 şedinţe de tranzacţio­na­re. Semnalul de creştere accelera­tă a fost dat de Federal Reserve (Fed) - banca centrală a Statelor Uni­te -, care a sugerat că e pre­gătită să in­jecteze noi lichidităţi pentru sus­ţi­ne­rea economiei. De asemenea, preţul argintului a urcat la maximul ultimilor 30 de ani, 22 de dolari/un­cie, iar platina şi paladiul au crescut la cele mai înalte cote de pe parcursul ultimelor patru, respectiv cinci luni.

• "Listarea Fondului Proprietatea, un Plan Marshall pentru bursa românească". Interviu cu Claudiu Cercel, director general adjunct BRD-Groupe Société Générale

În interviul acordat "Săptămânii Financiare", directorul general adjunct BRD-Groupe Société Générale susţine că finalizarea preluării de către Franklin Templeton a managementului Fondului Proprietatea este "ca un Plan Marshall pentru piaţa de capital locală şi pentru imaginea economico-financiară a României". Listările acestui vehicul la bursa locală şi ulterior la cea londoneză vor crea "o extraordinară vizibilitate pentru această ţară şi vor deschide calea pentru intrarea dorită de atât de mult timp în lumea bună a pieţelor de capital", conchide Claudiu Cercel.

• ZIARUL FINANCIAR

• A deprecia sau a nu deprecia cursul, întrebarea strategică pentru economia românească

Pe 4 octombrie 2004, cursul leu-euro era 4,12. Azi este 4,26 lei/euro, cu 3% mai mare. Între timp inflaţia a fost 42% Cât de sustenabil este acest curs şi cât costă economia susţinerea lui? Dar cât ar costa o depreciere abruptă? Intensificarea încleştării la nivel mondial pentru protecţia economiilor şi sprijinirea exporturilor prin deprecierea monedelor din ultimele săptămâni aduce în prim-plan şi în România problema cursului de schimb. Intensificarea încleştării la nivel mondial pentru protecţia economiilor şi sprijinirea exporturilor prin deprecierea monedelor din ultimele săptămâni aduce în prim-plan şi în România problema cursului de schimb. Tot mai mulţi oameni de afaceri şi analişti afirmă că economia se sufocă în lipsa unei deprecieri a leului şi se întreabă cât ne mai permitem să menţinem un curs de puţin peste 4 lei un euro, aproape de nivelurile din 2004, deşi între timp inflaţia acumulată a fost de 42%.

• Kazahii vor acum acţiunile statului la Petromidia

Oficialii grupului kazah KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, ar putea veni la Bucureşti să negocieze cu Guvernul răscumpărarea acţiunilor pe care statul le-a primit la sfârşitul săptămânii trecute în contul obligaţiunilor de 517 mil. euro de la Petromidia. Kazahii au susţinut până acum că nu au bani să răscumpere în totalitate obligaţiunile în valoare de 571 milioane de euro, care au expirat la 30 septembrie, iar disponibilitatea lor de a cumpăra acţiunile ar putea arăta că doresc să transforme o datorie fixă într-un pachet de acţiuni a cărui valoare se poate negocia în funcţie de rezultatele companiei şi de contextul de piaţă.

• FMI: România are nevoie de 38 mld. euro la anul

FMI, principalul finanţator al României, estimează necesarul de bani al ţării pe 2011 la 38 mld. euro, în creştere cu circa 700.000 de euro faţă de 2010, dar cu aproape11 mld. euro mai puţin decât vârful din 2009. Aproape 19 mld. euro vor fi necesare pentru acoperirea datoriilor pe termen scurt scadente, din care 9,6 mld. euro în contul băncilor şi numai 3,9 mld. euro în contul statului. La acestea se vor adăuga datorii pe termen mediu şi lung de 10,8 mld. euro care ajung la maturitate anul viitor. Pe acest segment, companiile vor avea cel mai mult de plătit/refinanţat, adică 5,2 mld. euro, urmate de bănci cu 4,7 mld. euro, în timp ce statul va avea nevoie de 0,9 mld. euro. Pe lângă toate acestea, FMI estimează un necesar de finanţare a deficitului de cont curent de aproape 7 mld.

• Banii de la FMI şi UE umflă rezerva valutară la 32,6 mld. euro în septembrie

Rezerva valutară administrată de BNR a urcat în septembrie la un nivel record de aproape 32,6 miliarde euro, cu un miliard mai mult decât la sfârşitul lui august, după ce FMI şi Comisia Europeană au eliberat două tranşe în valoare totală de două miliarde de euro în cadrul acordurilor de împrumut încheiate cu România.

• Plătim de trei ori mai puţin pentru gazele ruseşti pe fondul crizei. Mai scade factura cu Arad-Szeged?

Scăderea consumului de gaze pe fondul crizei a adus în 2009 o economie la factură datorată ruşilor de la Gazprom de peste 1,5 mld. dolari, România achitând cea mai mică notă de plată către gigantul rus din ultimii cinci ani. Intrarea Arad - Szeged în funcţiune ar putea aduce noi economii. În 2008, valoarea facturii pe care firmele din România a virat-o în conturile celor doi intermediari care aduc pe piaţa locală gaze ruseşti a fost de 2,27 miliarde de dolari. Scăderea consumului de gaze pe fondul crizei şi prăbuşirea preţului la petrol au făcut ca în 2009, "nota de plată" către Gazprom să ajungă însă numai la 677 de milioane de dolari, de peste trei ori mai mică.

• Dubaiul nu mai aruncă cu bani pe proiecte extravagante, ci construieşte doar ce are nevoie

Cunoscut pentru extravaganţa proiectelor imobiliare de miliarde de dolari, Dubaiul a fost nevoit să îşi tempereze extinderea după ce la sfârşitul anului trecut un dezvoltator deţinut de stat a fost nevoit să îşi restructureze datoriile. Acum se construieşte doar strictul necesar. În Dubai, muncitorii lucrează la foc con­tinuu, dar nu cum o făceau în urmă cu doi ani, ci numai la câteva noi proiecte finan­ţate de guvern. Un aeroport de două ori mai mare decât Heathrow din Londra, autostrăzi care se înmulţesc văzând cu ochii şi un sistem de mijloace subterane de transport care va fi pus la punct foarte curând, aşteaptă forfota de oameni pe care conducerea emiratului o preconizează de îndată ce economiile lumii îşi vor reveni după criza economică, scrie The New York Times.