REVISTA PRESEI 05.06.2014

• ADEVARUL

• Parlamentul votează săptămâna viitoare o nouă conducere la BNR

Noii membri ai Consiliului de Administraţie vor fi audiaţi şi votaţi săptămâna viitoare în plenul reunite, însă nu vor fi schimbări semnificative faţă de componenţa actuală a conducerii. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale, are asigurat încă un mandate, dacă îşi depune CV-ul. CA al BNR este format din nouă membri, respectiv un guvernator, un prim-viceguvernator, doi viceguvernatori şi cinci membri. Mandatul Consiliului de Administraţie este de 5 ani. PSD ar urma să desemneze patru din cei nouă membri ai noului Consiliu de Administraţie al BNR, în timp ce PNL, PDL, UDMR şi PC vor desemna, fiecare, câte un singur membru. Astfel, PSD îi va desemna în noul CA al BNR pe actualii membri Florin Georgescu (primviceguvernator), Marin Dinu şi Nicolae Dănilă, în timp ce UDMR o va susţine pe Agnes Nagy, au declarat surse politice. Al nouălea membru al boardului, respectiv guvernatorul, nu va fi desemnat de nicio formaţiune, astfel încât Mugur Isărescu, în cazul în care îşi va depune CV-ul pentru un nou mandat, va fi susţinut de toate partidele politice parlamentare.

• Gazprom a rezervat în totalitate importurile de gaze naturale pe conducta Arad-Szeged

Gigantul rus Gazprom a rezervat toată capacitatea de import a gazelor naturale pe conducta Arad-Szeged, pe tot parcursul anului 2014, a anunţat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor. "Gazprom a rezervat toţi cei 60.000 de metri cubi orari, şi a blocat astfel orice import din vest al României", a afirmat Iancu. În acest mod, România este din nou captivă la mâna ruşilor, celelalte surse de import fiind conductele de la Medieşu Aurit şi Isaccea- Negru Vodă. Conducta Arad-Szeged este importantă în perspectiva siguranţei alimentării dacă Gazprom va tăia zilele următoare livrările de gaze pentru Ucraina, în contextul anexării Crimeei de către Rusia şi a confruntărilor armate din estul ţării între forţele militare ale Kievului şi separatiştii pro-ruşi.

• BCR a pierdut un nou proces pe clauze abuzive

Tribunalul Botoşani a decis ca un client al Băncii Comerciale Române (BCR) să nu mai plătească dobânda la credit, după ce instanţa a găsit clauze abuzive în contractul de împrumut, scrie Economica.net. Problema o constituie modul în care BCR a specificat în contract că se calculează dobânda. Mai exact, aceasta provine din "dobânda de referinţă variabilă", care se afişează la sediile băncii, plus o marjă de 1-2%. Numai că dobânda de referinţă este nedefinită, iar mai multe instanţe au identificat-o cu Eurobor. Cum Euribor a tot scăzut în ultimii ani, ca urmare a politicilor Băncii Centrale Europene (BCE), atunci şi rata ar fi trebuit să scadă. Alte instanţe au eliminat total dobânda, deoarece legislaţia privind clauzele abuzive menţionează că o astfel de clauză, odată descoperită, se elimină, nu se înlocuieşte. Acum, Viorica Marina, din Sighetu Marmaţiei, a câştigat în faţa BCR, după ce a dat în judecată banca încă din 2009.

• Cine este protejata directorului APIA, şefa "din umbră" de la Suceava, creierul din spatele fraudelor uriaşe cu subvenţii agricole din fonduri europene

Relaţia "apropiată" dintre directorul general al APIA, Dorel Benu, şi directorul adjunct de la Suceava, Delia Moldoveanu, binecunoscută în instituţie, a fost sesizată şi în documentele DNA. Femeia care conducea "din umbră" APIA Suceava întreţinea bunăvoinţa şefilor din Bucureşti şi cu şpăgi cumpărate din banii angajaţilor instituţiei. Delia Moldoveanu, directorul executiv adjunct al APIA Suceava, este de fapt cea care conduce întreaga instituţie, susţin procurorii DNA. Numită în funcţie cu sprijinul PDL, în 2010, Delia Moldoveanu şi-a păstrat postul şi sub noua guvernare, datorită sprijinului pe care îl are la Bucureşti, asta deşi director executiv al instituţiei a fost numit, în 2012, un activist PSD Suceava, Eugen Mogoş. Într-un document din dosar, obţinut de Adevărul, procurorii DNA susţin că Delia Moldoveanu "conduce în fapt APIA Suceava" şi ea "este persoana care gestionează din umbră activitatea de acordare ilegală de subvenţii din fonduri europene". Totul s-ar fi făcut cu ştiinţa şi acordul conducerii centrale a instituţiei, femeia "beneficiind de un puternic sprijin de la centru".

• UNPR, cheia actualei guvernări

PSD tocmai negociază cu PPDD pentru a-şi întări şi mai mult majoritatea parlamentară, după ce liberalii au ieşit de la guvernare. În acest moment, Guvernul Ponta este suţinut în Parlament de voturile PSD-PC-UDMR. Însă partidul care contează cu adevărat în această ecuaţia politică este UNPR, partid înghiţit, momentan, de PSD. Parlamentarii din formaţiunea vicepremierului Gabriel Oprea nu formează un grup separat în Parlament, ci activează în grupul PSD. Mult mai important este însă numărul lor. Progresiştii au ajuns să numere acum nu mai puţin de 40 de parlamentari (26 de deputaţi şi 14 senatori), cifră care poate schimba majoritatea în Parlament şi, în consecinţă, poate trânti oricând guvernul. Principiul oficial al politicii UNPR poate fi rezumat astfel: "asigurarea interesului naţional". Iar dacă liderii UNPR vor decide că "interesul naţional" este ieşirea de la guvernare şi "asigurarea altei stabilităţi politice", despre actuala putere se va vorbi la trecut.

• Vladimir Putin, greu de izolat

Chiar dacă nu va participa, joi, la summitul G7, preşedintele rus Vladimir Putin va fi, vineri, în centrul evenimentelor dedicate comemorării a 70 de ani de la marea debarcare din Normandia. Şi asta în pofida faptului că occidentalii au declarat în repetate rânduri că vor să "izoleze" Rusia diplomatic şi economic din cauza "anexării" Crimeei şi "destabilizării" estului Ucrainei, relatează AFP. Programat iniţial la Soci, summit-ul G8 (grupul statelor puternic industializate, plus Rusia), redevenit G7 după excludere Rusiei, se va desfăşura, joi, la Bruxelles, dar preşedintele rus Vladimir Putin este lăsat la uşă. Excluderea liderului de la Kremlin s-a dorit a fi cea mai vizibilă acţiune de pedepsire a Rusiei pentru anexarea Crimei. Dar Vladimir Putin nu a putut fi lăsat pe dinafară la celebrarea Debarcării în Normandia. Mai mult, preşedintele Franţei, François Hollande, l-a invitat în Franţa pe liderul de la Kremlin cu o zi înainte şi va organiza în onoarea oaspetelui său un dineu la Elysée. În ciuda presiunilor SUA de a anula cina, Hollande a rămas pe poziţii.

• Geoană: Sunt pe lista foarte scurtă de prezidenţiabili PSD

Mircea Geoană a confirmat, miercuri, că numele său figurează pe lista "foarte scurtă" de potenţiali candidaţi PSD la prezidenţiale. Geoană mai susţine că trebuie discutat cu Victor Ponta despre intenţia declarată a acestuia de a rămâne premier. La scurt timp, premierul a confirmat că Geoană se numără printre prezidenţiabilii PSD. Întrebat dacă ia în calcul ca la Congresul PSD din septembrie să supună acestui for intenţia sa de a candida la prezidenţiale, Geoană a precizat că nu s-a decis încă. "Vom decide la timpul potrivit şi vom alege cu înţelepciune, conform Statutului, care e cea mai bună formulă", a spus senatorul, precizând că numele lui se află pe lista scurtă cu eventuali candidaţi PSD. Preşedintele PSD; Victor Ponta, a comentat,ieri, succint, declaraţiile lui Mircea Geoană. "Corect, se află pe lista scurtă, dar vom decide la Congresul din septembirie cine va fi candidat ", a spus Ponta.

• CURENTUL

• Zgonea o întoarce ca la Ploieşti: nu a respins ideea de Parchet

Marioneta lui Hrebenciuc din capul Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, se joacă din nou cu o serie de termen juridici care pe fond nu schimbă ideea că actuala majoritate parlamentară din România nu îşi doreşte un Parchet European. Parlamentarii se ascund între ei de rigorile legii, iar protejarea prezumtivilor infractori la costum din Parlament a devenit un fel de sport naţional transpartinic, în special în era USL şi după. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, precizează că acest for legislativ "a susţinut tot timpul înfiinţarea Parchetului European", iar avizul motivat dat în octombrie 2013, legat de respectarea principiului subsidiarităţii de către propunerea CE, "nu contrazice cu nimic acest lucru". "Camera Deputaţilor susţine iniţiativa Comisiei Europene privind înfiinţarea unui Parchet European. Avizul motivat transmis la data de 28 octombrie 2013, în urma dezbaterilor din cadrul Comisiei pentru afaceri europene, a fost înaintat ca urmare a constatării unor prevederi care nu sunt conforme cu principiul subsidiarităţii.

• CURIERUL NATIONAL

• ASF nu vrea să dea de urma acţiunilor furate

Autoritatea refuză propunerea Asociaţiei Investitorilor de a înlesni o expertiză a unei mari companii de audit pentru a se vedea unde sunt banii şi acţiunile furate în Afacerea Harinvest. Acest audit trebuia făcut încă de la început chiar de ASF, iar concluziile să fi fost remise procurorilor de la DIICOT, spune o victimă a jafului de la casa de brokeraj. Păgubiţii strigă: "Banii noştri sunt la BCR!", iar avocatul Mariei Voinea spune că traderul nu şi-a însuşit nimic. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), conform legii instituţia care reprezintă interesele investitorilor, pare a fi abdicat de la una din sarcinile sale principale care este recuperarea prejudiciului atunci când în urma unor nereguli sau fraude apar pagube. În Afacerea Harinvest, unde au fost furturi de acţiuni din conturile clienţilor individuali de aproximativ 17 milioane lei, supraveghetorul pieţei respinge solicitările de a se iniţia o expertiză complexă care să lămurească unde se află activele furate.

• "Electorata" se va aplica persoanelor cu salarii sub 2.000 de lei

Schema fiscală pentru restructurarea creditelor, denumită de presă "Electorata", va fi aplicată doar pentru persoanele cu venituri din activităţi dependente sub 2.000 de lei pe lună, iar deducerea din venitul lunar impozabil va fi de 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015. Ministerul Finanţelor Publice a publicat spre dezbatere publică forma actului normativ, acesta fiind analizat într-o primă lectură în şedinţa de Guvern de ieri. "Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor pentru persoanele fizice care desfăşoară o activitate dependentă şi care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, în sensul acordării unei deduceri speciale lunare pentru credite restructurate ce va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile.

• Alegeri prezidenţiale în Siria, într-o ambianţă "suprarealistă"

Sirienii au fost chemaţi marţi la urne, pe fondul unor puternice bombardamente şi explozii, pentru a alege noul preşedinte al ţării. Un scrutin prezidenţial extrem de controversat ce a vizat menţinerea la putere a lui Bachar al-Assad, într-o ţară răvăşită de mai bine de trei ani de un război ce pare a nu se mai termina. Surâzător, alături de soţia sa Asma, preşedintele sirian şi-a votat marţi propria realegere, la un birou electoral din Damasc. În timp ce opinia publică - nu doar opoziţia din Siria - îl califică drept "criminal", Assad a avut tupeul de a-şi face fotografii în mijlocul unui grup de tineri, chipurile pentru a arăta că este "aproape de popor". Prezenţa sa la vot, împreună cu soţia, a fost una din rarele sale apariţii în public de la declanşarea conflictului din această ţară, în martie 2011. Bilanţul: 162.000 morţi şi circa 9 milioane de cetăţeni, civili nevinovaţi, nevoiţi să părăsească Siria pentru a se refugia în teritorii învecinate sau a se lansa în "călătorii" periculoase, riscante, către Europa.

• Cum s-au fraudat subvenţiile din agricultură

Procurorii anticorupţie susţin că mai mulţi medici veterinari din cadrul ANSVSA în complicitate cu veterinari concesionari au înfiinţat exploataţii fictive de creştere a animalelor. Printre beneficiarii subvenţiilor s-ar număra şi câteva parohii şi mânăstiri din judeţul Suceava, deşi acestea nu se ocupau cu agricultura sau zootehnia. În perioada 2012 - 2013 s-au depus 246 dosare de acordare a sprijinului financiar.

• Bodea: UDMR încearcă un şmen - angajarea a mii de bugetari maghiari

Senatorul PNL de Bihor Cristian Bodea afirmă că premierul Victor Ponta a consimţit la două proiecte legislative iniţiate de parlamentarii UDMR prin care se urmăreşte angajarea a "mii sau zeci de mii de bugetari de etnie maghiară în toată ţara". "Am primit la Comisia pentru combaterea abuzurilor, prevenirea corupţiei şi petiţii două proiecte de lege, ambele primind de la noi aviz şi raport negativ, care nu au puncte de vedere de la Guvern, pentru că Victor Ponta s-a făcut că nu vede aceste proiecte şi, ca să nu supere UDMR, a aruncat pisica la Parlament, ambele proiecte fiind iniţiate de UDMR şi doar pentru minoritatea maghiară. Prin aceste proiecte de lege, UDMR, în complicitate cu Ponta, încearcă un şmen pentru angajarea a mii sau zeci de mii de etnici maghiari în toată ţara, în toate instituţiile din România. Este un cadou pe care Victor Ponta vrea să-l facă UDMR, pentru că interesul PSD este să le facă pe plac partenerilor de guvernare", a declarat Cristian Bodea, într-o conferinţă de presă susţinută la Oradea.

• Activitatea Comisiei "Nana" a încetat

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis că activitatea Comisiei de anchetă "Nana" a încetat în momentul în care s-a deschis o procedură judiciară în acest caz, preşedintele comisiei, Bogdan Ciucă, precizând că documentele acesteia sunt puse la dispoziţia organelor în drept. Deputaţii jurişti au luat această decizie în unanimitate, invocând articolul 74 din Regulamentul Camerei, care precizează că se constată că o comisie parlamentară de anchetă încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la fapte sau activităţi care constituie obiectul ei. În această situaţie, Biroul Permanent anunţă organele de urmărire penală, care pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul respectiv, au apreciat membrii comisiei.

• Fostul patron al Rodipet, chemat la Curtea de Apel pentru a fi audiat în dosarul Honduras

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, care judecă apelul formulat de procurorii de la Crimă Organizată faţă de decizia de achitare a inculpaţilor acuzaţi de trafic de persoane în dosarul Honduras, au decis marţi să-l cheme la audieri pe fostul patron al Rodipet (actualul Network Press Concept) - Hassan Awdi, următorul termen fiind stabilit pentru data de 2 septembrie. În acest dosar, Tribunalul Bucureşti a respins, la data de 8 mai 2013, cererile de despăgubire pretinse de foşti angajaţi ai Rodipet, aduşi din Honduras de fostul patron, dispunând achitarea "inculpaţilor Awdi Hassan şi Sweis Alex Iskander Nicola pentru infracţiunea de trafic de persoane în scopul exploatării la muncă".

• EVENIMENTUL ZILEI

• Barometrul mitei de la Cluj. Zilele în care a luat şpagă Horea Uioreanu!

Procurorii DNA au probat zece cazuri în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean a luat şpagă. Cei mai mulţi bani provin de la afaceristul "gratulat" cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, a luat mită de cel puţin zece ori şi nicio sumă nu era mai mică de 5.000 de lei. "Evenimentul zilei" vă dezvăluie zilele în care fostul şef de judeţ a primit cei 139.000 de lei, calculaţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie ca fiind venituri ilicite. Astfel, prima oară, Horea Uioreanu a încasat 40.000 de lei în luna aprilie 2013, luna intrării în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 28/2013 care punea bazele Programului naţional de dezvoltare locală. Şpaga a fost dată chiar înaintea intrării în vigoare normelor metodologice, consfinţite abia pe 9 mai, prin Ordinul nr. 1851/2013, semnat de ministrul Dezvoltării Rurale, Liviu Dragnea.

• "Bubele" lui Klaus Iohannis. Care sunt punctele TARI şi punctele SLABE ale prezidenţiabilului PNL

Klaus Iohannis este credidat drept un candidat redutabil în cursa alegerilor prezidenţiale din toamnă, însă analiştii politici vorbesc şi despre punctele slabe ale liberalului. Lipsa capacităţii de a comunica, de a "trece de sticlă", care l-ar dezavantaja clar într-o confruntare cu Victor Ponta, dar şi a experienţei politice la centru sunt câteva dintre dezavantajele trecute în contul prezidenţiabilului PNL. În plus, liberalul are în spate o serie de scandaluri, în care acesta a fost implicat ca primar al Sibiului. Un atu al lui Klaus Iohannis este considerată apartenenţa sa la etnia germană, consideră analistul politic Alexandru Radu.

• A început lupta pentru banii europeni!

Atât fermierii, cât şi persoanele fizice interesate să dezvolte o afacere agricolă au intrat în competiţia pentru primele 150 de milioane de euro ce vor fi acordate agriculturii în prima sesiune de finanţare. Dana Ghineţ, Manager Partener al firmei de consultanţă Acces Project Investments, spune că "există mulţi doritori, aşteptarea a fost lungă, iar fiecare fermier vrea să ia cât mai mult" şi că există toate premisele ca "absorbţia acestor bani să fie destul de rapidă şi ca banii să nu ajungă pentru toţi ce interesaţi". Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 poate fi privit ca o adevărată oportunitate pentru atenuarea punctelor slabe şi încurajarea punctelor tari ale domeniului agricol, progresul realizat prin PNDR 2007-2013 fiind considerat un adevărat avantaj nu numai de către fermieri.

• Bashar al-Assad, reales preşedinte al Siriei cu 88,7% din voturi

Bashar al-Assad a fost reales preşedinte al Siriei cu 88,7% din voturi, a anunţat miercuri preşedintele parlamentului, Mohammad al-Laham, asigurându-şi un al treilea mandat în ciuda războiului civil din ţară, relatează AFP şi Reuters. Peste 15 milioane de sirieni au fost chemaţi la urne pentru acest scrutin organizat în zonele controlate de regim şi denunţat ca o "parodie a democraţiei" de către opoziţie şi ţările occidentale. Ceilalţi doi candidaţi, Hassan al-Nouri şi Maher al-Hajjar, puţin cunoscuţi electoratului, au obţinut 4,3% şi 3,2% din voturi. Preşedintele sirian Assad, la putere din 2000, este angajat de trei ani într-un război sângeros împotriva rebelilor care doresc îndepărtarea lui de la putere. Războiul din Siria s-a soldat cu peste 150.000 de morţi şi peste nouă milioane de refugiaţi.

• JURNALUL NATIONAL

• Barack Obama, la Varşovia: "Nu veţi fi niciodată singuri! România nu va fi niciodată singură!"

Preşedintele american Barack Obama a declarat, ieri, într-un discurs susţinut la Varşovia, că SUA nu îşi vor abandona niciodată aliaţii, avioanele NATO de deasupra Balticii şi forţele de pe solul polonez fiind dovezi ale angajamentului asumat de americani. "Polonia nu va fi niciodată singură. Estonia nu va fi niciodată singură. Letonia nu va fi niciodată singură. Lituania nu va fi niciodată singură. România nu va fi niciodată singură. În calitate de aliaţi, avem o datorie solemnă - un tratat cu caracter obligatoriu - de a ne apăra integritatea teritorială. Şi o vom face", a spus Obama.

• Zeci de oameni din Vrancea au rămas pe drumuri din cauza alunecărilor de teren

Zeci de oameni din Vrancea au rămas pe drumuri, după ce alunecările de teren le-au distrus case. Drumul naţional 2N a fost distrus pe o lungime de câteva sute de metri. Sinistraţii au fost mutaţi provizoriu în module. Stau şi câte şapte într-un modul, fără apă curentă şi fără grup sanitar. Pământul a luat-o la vale pe valea Râmnicului Sărat după ploile din ultimele luni, distrugând case şi drumuri.14 case au fost complet distruse. O parte din zidul de protectie, din beton, a ajuns în albia râului pe care l-a obturat în mare parte, cealaltă jumătate fiind îngropată. Primăria i-a mutat provizoriu pe oameni în module şi la şcoală. Peste câteva luni însă vor fi nevoiţi să se mute din nou pentru că în module nu există sursă de încălzire.

• Reducerea CAS nu va aduce noi taxe

În România, în prezent, cota cumulată de CAS plătită de angajator este de 45% pentru fiecare angajat. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) în baza unui pachet sustenabil de măsuri care să permită această decizie reprezintă obiectivul principal al Executivului în negocierile purtate cu delegaţia Comisiei Europene, a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, a declarat ieri, în şedinţa de guvern, premierul Victor Ponta. "Obiectivul nostru principal în aceste negocieri - şi vă rog pe toţi să sprijiniţi efortul făcut de Ministerul de Finanţe şi de Buget - este să facem această măsură sustenabilă. Să poată să fie aplicată nu doar în acest an, ci în toţii ani care urmează", a spus premierul. Mai mult, Ponta a declarat că reducerea CAS nu impune introducerea de noi taxe. "Nu se impun alte taxe. Evident că cei de la Comisia Europeană, în special, mai puţin cei de la FMI, ne-au cerut să ne încadrăm în tratatul fiscal care priveşte limitele de deficit. Cum o facem? Astea sunt lucrurile pe care le discutăm în această perioadă", a precizat premierul.

• NATIONAL

• 100 de milioane de euro, pretul tradarii "baronilor" in favoarea autonomiei maghiare!

Serviciile secrete romanesti sunt in stare de alerta maxima, dupa ce una dintre structuri ar fi reusit monitorizarea unei vizite secrete pe care premierul Ungariei ar fi facut-o recent la Satu Mare. Incursiunea pe teritoriul Romaniei a durat doar doua ore, Viktor Orban intalnindu-se in taina cu unii lideri ai UDMR si PSD. Iar rezultatul acestei intrevederi purtate in conditii conspirative maxime a dinamitat pur si simplu, in doar cateva zile, intreaga scena politica din zona de nord-vest a tarii. Unde, in ultima vreme, functiona perfect, cel putin din punct de vedere al combinatiilor de milioane de euro din bani publici si europeni, o noua grupare transpartinica. Formata din liderul PSD Satu Mare, Mircea Govor, "taticul" acestuia de la centru, nimeni altul decat vicepremierul Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean, Adrian Stef si cumnatul acestuia, liberalul "inrosit" Ovidiu Silaghi.

• Maior si Ungureanu, mai prezidentiabili decat Ponta

Conform unui studiu efectuat de IRES (Institut coordonat de Vasile Dancu), George Maior, Traian Basescu si Razvan Ungureanu sunt numai buni de sefi de stat, spre deosebire de Victor Ponta. "Am facut, dupa o metoda pe care o folosesc americanii, o metoda de profiling politic.", si-a explicat Vasile Dancu demersul. Indiferent de motivatie, cert este ca rezultatele cercetarii sociologice efectuate de IRES ii sunt nefavorabile liderului PSD Victor Ponta, care s-a clasat dupa Maior si Ungureanu la mai toate categoriile testate: curaj, ambitie, disciplina, adaptabilitate, dominatie, sobrietate, sociabilitate. Doar in materie de prudenta a reusit Ponta sa intre in topul primilor trei, in locul mai aventurosului Ungureanu. In rest, fara alte exceptii, primele trei locuri sunt ocupate de Maior, Basescu si Ungureanu, actualul sef al SRI adjudecandu-si primul loc atunci cand a fost vorba despre disciplina, prudenta, sobrietate si locul secund (dupa Traian Basescu) atunci cand au fost analizate restul trasaturilor de personalitate, respectiv curajul, ambitia, adaptabilitatea, dominatia si sociabilitatea.

• PUTEREA

• Culmea! PSD bagă poporul în Guvern. De ce să mai meargă românul la vot?

După lupte seculare care au durat... doi ani, Dan Diaconescu ajunge la guvernare alături de ciocoii pe care i-a bălăcărit cu mare pasiune, pe unde a apucat, despre care a spus tot timpul că distrug România. Marele său rival Victor Ponta, care l-a bătut rău în alegerile parlamentare, când au candidat împreună într-un colegiu din Gorj, peste câteva zile îi va fi partener de coaliţie. Şi Diaconescu a mai fost înfrânt categoric tot de un social-democrat, fie el şi proaspăt fugar de la PNL, la alegerile locale parţiale din Satu Mare, unde a candidat pentru un post de deputat rămas liber. Singurul care s-a pronunţat împotriva acestei alianţe a fost deputatul PP-DD Daniel Fenechiu.

• Disidenţii din PDL: Boc nu îl susţine pe Predoiu, Macovei se luptă cu penalii din PNL

Deşi toţi liderii din PDL şi-au unit forţele pentru fuziunea cu PNL, Emil Boc şi Monica Macovei au dat semne că se opun proiectului cu liberalii. Astfel, fostul premier Emil Boc a spus că îl susţine pe Klaus Iohannis la prezidenţiale, ceea ce înseamnă că nu îl susţine pe candidatul PDL, Cătălin Predoiu, cel care i-a fost şi subordonat în toate Guvernele pe care le-a condus. Mai mult, acesta a spus că nu este de acord cu fuziunea prin absorbţie, spunând că este oportună una prin comasare. O altă lovitură vine de la Monica Macovei, care a ridicat problema susţinerii penalilor de către PNL, motivând că senatorii liberali au votat împotriva arestării senatorului PSD Marius Isăila.

• PIB-ul României, tras înainte de industrie şi servicii

nstitutul Naţional de Statistică (INS) a reconfirmat miercuri datele semnal transmise în urmă cu două săptămâni, anunţând că Produsul Intern Brut serie brută estimat pentru trimestrul I 2014 a fost de 127,62 miliarde lei preţuri curente, în creştere - în termeni reali - cu 3,8% faţă de trimestrul I 2013. Creşterea PIB din primul trimestru comparativ cu perioada similară din 2013, de 3,8%, a fost susţinută în principal de industrie, cu o contribuţie de 2,6 puncte, urmată de impozitele nete, cu 0,8% şi comerţ, cu 0,6%. Potrivit INS, la creşterea PIB, în trimestrul I 2014 faţă de trimestrul I 2013, au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia construcţiilor, activităţilor de intermediere financiară şi asigurări şi a activităţilor profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport care, împreună, au avut o contribuţie negativă (-0,4%).

• ROMANIA LIBERA

• Mizele şi mizeriile alegerilor de la BNR

O grabă neaşteptată l-a cuprins pe Victor Ponta, premier şi preşedinte al PSD - partid ce controlează majoritatea parlamentară - cu privire la alegerea unui nou consiliu de administraţie la Banca Naţională (BNR). Acesta a declarat luni că alegerile pentru noul Consiliu de Administraţie al BNR vor avea loc în această lună, chiar dacă mandatele membrilor CA expiră abia în septembrie şi că PSD îl va susţine pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat. Declaraţia este o reafirmare a sprijinului pentru Isărescu, exprimat de Victor Ponta încă din aprilie. Atunci, premierul spunea că Mugur Isărescu nu se numără printre variantele de preşedinte al României, întrucât îşi doreşte un nou mandat la conducerea BNR. Cât despre guvernator, acesta afirma, la sfârşitul anului trecut, că nu-şi doreşte funcţia de şef de stat, iar cu privire la preşedinţia Băncii Centrale se mai gândeşte. BNR a fost şi obiectul unui episod al războiului Băsescu-Ponta, în contextul electo-ratei. Şeful statului acuza atunci că premierul îşi doreşte subordonarea tuturor instituţiilor.

• Christine Lagarde, asul din mâneca Angelei Merkel?

Cancelarul german, Angela Merkel, l-a întrebat pe omologul său francez, François Hollande, dacă este pregătit să o propună pe Christine Lagarde, director general al FMI, ca preşedinte al Comisiei Europene, potrivit unor surse citate de Reuters. Europenii sunt divizaţi în ce priveşte înlocuitorul lui Jose Manuel Barroso în fruntea CE. La Viena, reprezentanţi ai partidelor europene de extremă-dreapta - Frontul Naţional francez (FN), FPO austriac şi partidul bulgar Ataka - s-au întâlnit cu ultranaţionaliştii ruşi. Angela Merkel, cel mai puternic şef politic din Europa, ar dori ca actualul director general al FMI, Christine La­garde, să preia funcţia lui Jose Manuel Barroso la preşedinţia Comisiei Europene, o mişcare politică foarte subtilă, pentru a pune toată lumea de acord, dar şi pentru a întări propria influenţă, arată unele publicaţii europene citând surse franceze.

• ZIARUL FINANCIAR

• Fermierii strâng 8,3 mil. tone de grâu în iulie, cea mai mare recoltă din ultimii 27 de ani

Productivitatea medie va fi de 3,9 tone/hectar, în creştere cu 13% faţă de sezonul trecut, de asemenea un record istoric. România îşi va consolida a cincea poziţie în topul celor mai mari producă­tori de grâu din Uniunea Europeană şi va reduce cu o pătrime distanţa faţă de Polonia, ocupanta locului patru, arată un raport făcut public la sfârşitul lunii mai de traderul Toepfer, liderul local al comer­ţu­lui cu cereale şi seminţe oleaginoase. "Semnele sunt încurajatoare, dar nu trebuie să tragem concluzii până nu se recoltează cel puţin 25% din producţie. Fermierii care nu au investit în protecţia plantelor, în tehnologie, în tratamente vor avea pierderi din punctul de vedere al calităţii pentru că au fost atacuri ale dăunătorilor", spune Adrian Porumboiu, proprietarul grupului Racova din Vaslui, care va strânge grâu de pe 27.000 de hectare în această vară. Prognozele de recoltă sunt făcute periodic prin intermediul aşa-numitelor "crop tours", analize în teren a densităţi, dimensiunii şi stării plantelor sau a umidităţii solului, dar şi cu ajutorul analizelor pe baza datelor furnizate de sateliţi.

• Managerii de fonduri: Cu indicii bursieri stăm bine, lichiditatea este problema

Administratorii de fonduri mutuale spun că introducerea noului indice bursier BET Plus de la 23 iunie prin înlocuirea indicelui BET-C al întregii pieţe va avea un impact limitat în piaţă, pentru că în continuare numărul companiilor lichide şi deci investibile este relativ redus. În prezent, bursa are şapte indici, fiecare dintre aceştia redând evoluţia celor mai lichide com­panii, a companiilor din sectorul financiar sau a celor din sectorul energetic. Indicii bursieri sunt urmăriţi în principal de investitorii instituţionali care îşi construiesc portofoliile în funcţie de structura acestor referinţe.

• Bancherii au tăiat joburi şi unităţi, dar au ţinut la salarii

Industria bancară iese din criză cu o reţea teritorială restrânsă cu 1.150 de sucursale (18%) faţă de vârful din 2008 şi cu 13.500 angajaţi mai puţini (aproape 20% faţă de acelaşi punct de maxim istoric), însă cu toate acestea nu reuşeşte să reintre pe un trend solid de refacere a rentabilităţii. Criza a trecut, însă măsurile de reducere a birocraţiei şi de simplificare a operaţiunilor pentru reducerea costurilor şi încurajarea atragerii de noi clienţi au rămas timide şi aplicate neuniform între bănci. Birourile bancherilor sunt tot încărcate de formulare şi nenumărate copii după cărţile de identitate ale clienţilor, iar procesarea solicitărilor durează. În acelaşi timp, nicio bancă nu se arată suficient de curajoasă încât să meargă la BNR cu norme de creditare mai prietenoase spre aprobare pentru a readuce clienţii în sucursale. Băncile au libertatea să-şi recalibreze normele în interiorul cadrului general stabilit de BNR, însă reticenţa la asumarea de riscuri rămâne maximă. Şi dacă o parte din costurile de operare au fost reduse prin concedieri, salariul mediu net pe bancă a rezistat în criză, atingând în aprilie un vârf de 4.628 de lei.