REVISTA PRESEI 05.08.2015

• ADEVARUL

• Primele mârâieli ale PNL către Klaus Iohannis

Relaţia dintre preşedintele Klaus Iohannis şi fostul său partid a căpătat primele bruiaje, după ce liberalii au anunţat că se opun ordonanţei prin care au fost triplate salariile a 48 de demnitari, printre care preşedintele, premierul, şefii celor două Camere, miniştrii şi şefii serviciilor secrete. "Am spus-o în prima secundă, susţinem că nu se poate face diferenţiat mărirea salariilor, odată pentru demnitari şi ulterior pentru restul lumii, ci trebuie, fără discriminare, discutată toată la un loc. Vom susţine respingerea ordonanţei şi discutarea legii salarizării pentru toată lumea", a declarat liderul PNL, Alina Gorghiu. Ordonanţa a intrat în vigoare la 1 august, astfel încât, la începutul lunii septembrie, politicienii de rang înalt ai României vor primi lefuri mărite. Însă majorarea ar putea dispărea după numai o lună. Dacă este respinsă în plenul Parlamentului, ordonanţa îşi încetează efectele imediat.

• Ambuteiajul de la Fântâna Mioriţa, mutat la Arcul de Triumf

Inaugurat cu o întârziere de circa două luni, Pasajul Piaţa Presei Libere, un proiect în valoare de circa 13,6 milioane de euro fără TVA, şi-a dovedit la scurt timp ineficienţa. În timp ce primarul Oprescu susţine că i-a scăpat pe bucureşteni de ambuteiajele din zona Fântânii Mioriţa, şoferii îl contrazic, susţinând că haosul din trafic s-a mutat cu 700 de metri mai în faţă, la ieşirea de pe şoseaua Kiseleff a noului pasaj subteran. Odată cu inaugurarea noului pasaj, cei care vin dinspre Fânta Mioriţa traversează cu uşurinţă pasajul, dar se blochează, din nou, la ieşirea dinspre Bulevardul Kiseleff, în apropierea Arcului de Triumf. Astfel, noua lucrare nu face altceva decât să mute aglomeraţia de la Fântâna Mioriţa la ieşirea din pasaj spre Bulevardul Kiseleff. Reprezentantul Asociaţiei EcoCivica din Bucureşti, Dan Trifu, susţine că aglomeraţia va fi şi mai mare în zona Arcului de Triumf din toamnă, după ce bucureştenii se vor întoarce din vacanţă, întrucât noul pasaj subteran nu face altceva decât să încurajeze traficul rutier spre centrul oraşului.

• Cămin studenţesc sau chirie? Harta costurilor de cazare

În câteva oraşe din România, costurile pentru ocuparea unei camere de cămin echivalează cu chiria pentru un apartament cu două camere. Chiar dacă studenţii din cămin au mai puţine bătăi de cap cu mentenanţa, confortul celor care locuiesc în chirie este incomparabil, arată un studiu ANOSR. O analiză realizată de "Adevărul" arată că locurile la cămin pe care le oferă principalele centre universitare din ţară, cu câteva excepţii, rămân şi în acest an mai ieftine decât chiriile. Totuşi, dacă adăugăm şi factorul confort, balanţa înclină vertiginos spre apartamentele închiriate. Valoarea taxelor de cămin diferă considerabil atât de la un centru universitar la altul, dar cât şi de la un cămin la altul, în funcţie de condiţiile oferite. Astfel, taxele variază în medie de la 100 de lei în Timişoara şi 540 de lei în Sibiu, potrivit studiului ANOSR "Taxele învăţământului gratuit".

• "E o competiţie intre spitalele din Franţa sa aibă rezidenţi romani"

Un nou proiect cu finanţare europeana le da o şansă nesperata studenţilor medicinişti de excepţie. Aceştia primesc o mie de lei pentru trei săptămâni de practica, plus şansa de a vedea cum se face meserie, in spitale de top din Paris sau Barcelona! Programul e menit sa ii ajute pe viitorii doctori sa îşi aleagă din timp si specializarea. Putini dintre medicii din vechea garda au timp, chef si răbdare sa-i înveţe tot ce ştiu pe tineri, mai ales când, peste vara, vin cohorte întregi de studenţi. Din câteva sute de aplicanţi au fost aleşi 150. Pentru ca nu este o practica obişnuita, unde primeşti, pur si simplu, o hârtie semnata, exista câteva mecanisme de stimulare. Studenţii primesc burse de 1000 de lei si, pentru cei mai buni, şansa unor stagii suplimentare de practica la spitale din Paris si Barcelona. I-am întrebat pe supervizori ce contează cel mai mult pentru ei

• Cozi infernale în vămile cu Republica Moldova pentru un "plin" în ţara vecină

Posesori de autovehicule români, în special din judeţele Iaşi şi Vaslui, se aliniază în ultima perioadă la cozi kilometrice formate la punctele de trecere ale frontierei cu Republica Moldova de la Sculeni sau Albiţa. "Declicul" poftei românilor de a trece graniţa cu Basarabia a fost hotărârea Guvernul Republicii Moldova din data de 16 iunie 2015, potrivit căreia cetăţenii Uniunii Europene nu mai sunt obligaţi să prezinte în punctele vamale de la graniţa cu Basarabia paşapoarte sau cărţi de identitate biometrice, ci pot trece graniţa doar în baza cărţilor de identitate simple. Potrivit Poliţiei de Frontieră Iaşi, în prima lună de la eliminarea paşaportului s-a înregistrat o creştere de 40.000 de persoane care au trecut prin vămile cu Republica Moldova, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Un litru de benzină 95 costă în Republica Moldova 3,87 de lei, faţă de 5,8 lei in România. Diferenţa e mare şi la motorină: un litru în Basarabia este taxat cu 3,41 de lei, comparativ cu 5,26 lei în benzinăriile româneşti.

• Ucigaşul Rîmaru are un frate cu mult tupeu

Ion Rîmaru, considerat cel mai mare criminal în serie al României, a fost executat de statul comunist în 1971, pentru patru omoruri, şase tentative de omor, cinci violuri, o tentativă de viol şi mai multe tâlhării. Pentru că statul nu a predat rudelor cadavrul şi nici nu a dezvăluit unde este înhumat, fratele criminalului în serie îşi caută, după 44 de ani, dreptatea în Justiţie şi cere despăgubiri de 200.000 de euro. "Documente privind osemintele fratelui meu sunt de negăsit în arhivele statului. Nu există mormânt, nu există nimic. Unde e cadavrul? Să mi-l dea şi mie acasă că vreau să-l înmormântez creştineşte. În curte vreau să-l îngrop, să-mi fie aproape", sunt argumentele de o coerenţă îndoielnică ale lui Telu Rîmaru. Gestul siderează societatea civilă la 44 de ani de la crimele care au îngrozit România. De altfel, puţini sunt cei înduplecaţi de oful reclamantului care are în septembrie primul termen în procesul cu statul român.

• Idei de afaceri: Cum să faci bani din miere chiar şi când n-ai mulţi stupi

99% dintre cei care achiziţionează miere de pe piaţa românească sunt, la rândul lor, apicultori. Altfel nu ai cum să ştii tot ce înseamnă o miere de calitate sau care sunt costurile reale ale producţiei de miere. Strict doar pe achiziţie de miere, afacerea este bună pentru apicultorii care au relaţii comerciale şi o reţea de clienţi. Sunt mulţi alţi stupari aflaţi la început şi care pur şi simplu nu ştiu unde să vândă producţia. "Mulţi aleg creşterea albinelor ca hobby sau ca venit suplimentar şi dacă muncesc pe lângă şi altceva, atunci nu au timp să meargă în târguri sau pieţe să vândă. Este, pe lângă profit şi o formă de ajutor pentru apicultori. Investiţia este în propria linie de îmbuteliere şi în sumele cu care se achită mierea, aşa că îţi trebuie un buget de start", ne-au explicat apicultorii care vând şi mierea altor stupari. Marile reţele de magazine nu pun preţ de puritatea mierii şi se uită mai mult să fie ieftină.

• Planul lui Vladimir Putin pentru neutralizarea Statului Islamic

La Doha, capitala emiratului Qatar, s-au întâlnit şefii diplomaţiilor SUA, Rusiei şi Arabiei Saudite, John Kerry, Serghei Lavrov şi Adel al-Jubeir unde au discutat despre crearea unei largi coaliţii internaţionale pentru neutralizarea Statului Islamic . Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a detaliat, în premieră, luni, planul preşedintelui Vladimir Putin pentru neutralizarea jihadiştilor grupării Statul Islamic în Siria şi Irak, plan bazat pe crearea unei coaliţii largi internaţionale cu participarea armatelor siriană şi irakiană, a combatanţilor kurzi şi a ţărilor din regiune, relatează marţi cotidianul Kommersant, citat de agenţiile de presă ruse. Potrivit observatorilor, prin noua sa iniţiativă împotriva Statului Islamic, Rusia vrea să împiedice o posibilă implicare directă a SUA în războiul civil sirian şi debarcarea de la putere a liderului sirian Bashar al-Assad, dar planul Moscovei pare să nu fi fost agreat nici de SUA şi nici de unele monarhii din Golf, precum Arabia Saudită.

• BANCHERUL

• Mugur Isărescu, bătrânul - înţelept al tarii, schimba politica BNR

In comunicatul BNR din 4 august, cuvintele macroeconomice si politica fiscala apar de 11 ori, la fel ca inflaţia si dobânda, ceea ce spune ceva. Si anume ca guvernatorul Mugur Isărescu a devenit un guvernator - jucător care a decis sa preia si rolul de înţelept al tarii, iar BNR îşi asuma explicit si responsabilitatea pentru stabilitatea macroeconomica, deşi nu este in mandatul sau. "Este necesar ca pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi aplicat în perioada următoare să nu pericliteze stabilitatea macroeconomică, care este un activ public deosebit de important şi de care depinde percepţia favorabilă a României", se arata in comunicatul BNR din 4 august 2015. Isărescu, după cum mărturisea recent, simte ca atât el, cat si generaţia lui de economişti, ajunşi la o anumita vârsta si cu un anumit grad de înţelepciune, au o responsabilitate pentru asigurarea viitorului tarii, după toate cate s-au întâmplat mai ales in anii după aderarea tarii la UE si criza din 2008.

• FMI se alătură criticilor Codului Fiscal

Presiunea asupra Parlamentului si Guvernului de a schimba noul Cod Fiscal este in creştere, după ce reprezentanţii FMI in Romania au publicat un comentariu in care subliniază ca fondul nu este împotriva reducerilor de taxe, însă acestea trebuie făcute gradual si in paralel cu alte masuri, precum o mai buna colectare a impozitelor si stimularea investiţiilor, nu a consumului, care creste deja suficient. Opinia FMI este identica cu cele exprimate iniţial de Consiliul Fiscal iar ulterior de Comisia Europeana si de BNR, poziţii care l-au determinat pe preşedintele României, Klaus Iohannis, sa retrimită la Parlament spre reexaminare proiectul Codului Fiscal, motivând ca reducerile masive de taxe prevăzute in acesta, in special diminuarea cotei de TVA de la 24% la 19%, ar afecta macrostabilitatea tarii.

• CURENTUL

• Oprescu refuză benzile speciale pentru RATB

Viceprimarul Capitalei Cornel Pieptea îi cere primarului general să pună pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CGMB proiectul de hotărâre privind benzile unice dedicate transportului în comun, care, în opinia sa, ar conduce la reducerea costurilor RATB prin creşterea vitezei de deplasare a vehiculelor şi la sporirea numărului de bucureşteni care le folosesc. "Bucureştenii trebuie să meargă cu plăcere atât în vehiculele RATB, cât şi în traficul din Capitală, motiv pentru care, în numele consilierilor generali ai PNL, îi solicit lui Sorin Oprescu să pună proiectul de hotărâre privind benzile unice dedicate transportului în comun pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului General al Municipiului Bucureşti", a precizat marţi Pieptea, într-un comunicat. Potrivit viceprimarului, proiectul este o inţiativă a consilierilor PNL şi prevede înfiinţarea de benzi unice dedicate mijloacelor de transport RATB pe 37 de artere din Capitală.

• Secetă - de Tia Şerbănescu

Secetă mare. În Capitală n-a mai rămas picior de lider: Ponta e la Miami Beach (încercând să devină din inculpat, bici), Iohannis e la Neptun şi chiar şi Dragnea ar fi plecat în Brazilia, acolo unde petrecea de obicei cu Mazăre. Ce-i drept şi preşedintele şi premierul trimit din când în când salutări unor cunoştinţe. Iohannis i-a felicitat pe studenţi iar Ponta pe noul premier moldovean Valeriu Streleţ. Băi, streliţilor, le-ar fi zis Marin Preda, ia să vedem pe ce vă bazaţi. Copreşedinţii PNL, Gorghiu şi Blaga, ca şi premierul de la umbră, Predoiu, au rămas pe poziţii pregătindu-se pentru admiterea la guvernare în septembrie. Fostul preşedinte Băsescu, aflat într-un scurt moment de reculegere la mormântul PMP, e convins că "toamna politică ne prinde cu PSD în opoziţie şi cu UNPR în alianţă cu PNL". Nu se ştie dacă ne prinde bine. Ce mi-e secera şi ciocanul, ce mi-e seceta şi ciolanul. Dl Băsescu e convins şi că "noul Cod Fiscal va fi votat şi promulgat" la sfârşitul lui august. Un august în flăcări - aşezat sub augusta supraveghere a dlui Isărescu, şeful Comitetului Macroprudenţial. A fost băiat de comitet întotdeauna.

• CURIERUL NATIONAL

• Atenţie la asigurările de viaţă anexate creditelor

Familiile românilor care, la încheierea poliţelor de asigurare (băgate pe gât de bănci odată cu acordarea creditelor), nu şi-au menţionat problemele reale de sănătate riscă să nu fie despăgubite în caz de deces al asiguratului. ASF le-a cerut consumatorilor să fie atenţi în privinţa costurilor primelor de asigurare şi a factorilor care influenţează mărimea acestor costuri. Trebuie citite cu atenţie şi condiţiile în care consumatorii pot renunţa la contractul de asigurare, înaintea producerii riscului asigurat.

• Audi, BMW şi Daimler s-au aliat ca să cumpere divizia de hărţi HERE de la Nokia

Audi AG, BMW Group şi Daimler AG au ajuns la un acord cu Nokia Corporation prin care cele trei companii să achiziţioneze divizia de hărţi şi servicii de localizare HERE. Achiziţia are ca scop asigurarea unei disponibilităţi pe termen lung a produselor şi serviciilor HERE ca platformă deschisă, independentă şi creatoare de valoare pentru hărţile in-cloud şi pentru alte servicii de mobilitate disponibile tuturor clienţilor din industria auto şi din alte do­me­nii. Fiecare dintre cei trei par­teneri va deţine o cotă egală din HERE; niciunul nu va căuta să achiziţioneze o cotă majoritară. Supusă aprobării autorităţilor antitrust relevante, tranzacţia urmează a se finaliza în primul trimestru 2016. HERE pune bazele pentru viitoarea generaţie de mobilitate şi servicii bazate pe localizare. Pentru industria auto, aceasta reprezintă baza pentru noi sisteme de asistenţă şi, în cele din urmă, pentru condusul complet autonom.

• Când vine Fiscul în control

ANAF poate controla o firmă doar dacă aceasta corespunde criteriilor impuse de un articol din Codul de Procedură Fiscală. De luna aceasta, potrivit modificărilor aduse Codului de Procedură Fiscală, şi alte instituţii în afară de ANAF pot cere declanşarea unei acţiuni de inspecţie fiscală la o firmă sau alta, dar numai în urma unei analize de risc. Dar cum se stabileşte riscul unei firme? Din date preluate de la Fiscul doljean în urmă cu ceva vreme şi prezentate în GdS, a reieşit că o firmă intră în categoria de risc în cazul în care nu îşi depune câteva luni la rând declaraţiile periodice obligatorii. De asemenea, dacă anu­mite firme depun în mod repetat foarte multe declaraţii rectificative prin care modifică nivelul impozitelor de plată şi/sau al TVA de plată, atunci creşte riscul de a fi controlate de către Fisc.

• Puerto Rico, în default după ce a plătit doar 628.000 dolari dintr-o datorie de 58 de milioane

Puerto Rico a intrat în default pentru prima dată în istoria sa, după ce a plătit doar 628.000 de dolari dintr-o datorie în valoare de 58 de milioane către Corporaţia Finanţelor Publice scadentă luni. "Este o decizie care reflectă îngrijorări serioase cu privire la lichiditatea commonwealthului raportat la obligaţiile faţă de creditorii noştri şi, la fel de important, obligaţiile faţă de poporul din Puerto Rico", a declarat Melba Acosta Febo, preşedintele Băncii pentru Dezvoltare a Guvernului portorican, citat de CNN. Insula se confruntă pentru prima oară în istorie cu defaultul, având o uluitoare datorie totală de 70 de miliarde de dolari, iar economia ei este în recesiune. Locuitorii insulei părăsesc în masă teritoriul, căutând de muncă în ţările învecinate.

• EVENIMENTUL ZILEI

• EVZ face dezvăluiri care dau peste cap "Dosarul Mineriadei" din 13-15 iunie 1990

Mineriada din 13-15 iunie 1990 reprezintă evenimentele care au avut loc în perioada 13-15 iunie 1990 în Bucureşti, când forţele de ordine, susţinute de mineri, au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii şi a populaţiei civile. A fost considerată cea mai sângeroasă, cea mai brutală ca stil şi anvergură dintre toate acţiunile minerilor. În iunie 1990, opinia publica internaţională a fost şocată de evenimentele petrecute la Bucureşti, la scurt timp după evenimentele din decembrie 1989, atunci când România scăpase de regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu. Posturile de televiziune şi marile cotidiene din toată lumea au transmis ştiri şi reportaje despre violenţele petrecute în capitala României. Departamentul de Stat al SUA transmitea, atunci, că "acţiunile autorizate de preşedintele Iliescu şi guvernul său au lovit in inima democraţiei române".

• Rusia face un apel internaţional pentru combaterea actelor teroriste comise de ISIS

Rusia solicită cooperare pe plan internaţional pentru combaterea actelor teroriste comise de Statul Islamic. Autorităţile ruse sunt îngrijorate din cauza creşterii influenţei exercitate de ISIS la nivel mondial, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, conform Reuters. "Este binecunoscut faptul că Rusia şi-a exprimat îngrijorările la cel mai înalt nivel posibil despre creşterea influenţei aşa-numitei organizaţii Stat Islamic şi despre extinderea teritorială a acesteia în Siria şi în Irak", a subliniat Peskov. "Avem această îngrijorare şi vrem să lansăm un apel tuturor de a coopera în această chestiune", a adăugat Peskov.

• Turcia în prima linie pe fronturi multiple: PKK, Stat Islamic, şiiţi, turismul terorist - de Iulian Chifu

Turcia este unul dintre cei mai importanţi şi mai loiali aliaţi din NATO de mai bine de 63 de ani. Are a doua armată ca mărime din NATO şi nu a avut niciodată probleme cu procentul de alocări din PIB pentru a susţine propria armată. Protejează frontiera Alianţei din Orientul Mijlociu şi cu URSS, de pe vremea când singura legătură contiguă cu Alianţa era asigurată de Grecia, un stat cu care are un număr mare de rivalităţi, problema de frontieră şi a delimitării teritoriale, la care mai adăugăm tema Ciprului, toate datând de decenii. Turcia a solicitat săptămâna trecută o reuniune a liderilor la nivel de miniştri de Externe ai statelor membre ale NATO. Mai apoi am avut şi la Bucureşti o reuniune extraordinară a CSAT. Succesiunea indică însă fără dubiu că există o legătură şi că discuţia şi solicitările la nivelul NATO au avut nevoie de această reuniune la cel mai înalt nivel al structurii de securitate a României pentru a valida o decizie şi formulă de implicare.

• Terenurile agricole se scumpesc pe măsură ce străinii cumpără tot mai mult

Terenurile agricole continuă să fie căutate în ciuda faptului că, de la începutul anului 2012, acestea s-au scumpit cu aproximativ 50%, înregistrând cea mai spectaculoasă apreciere dintre toate sectoarele pieţei imobiliare, potrivit unei analize realizate de compania de evaluare Darian. Cele mai scumpe terenuri agricole se găsesc în Muntenia, zona Câmpiei Române, unde pe piaţa secundară, pe care se tranzacţionează loturi cu suprafeţe între 50 ha şi 1.500 ha, preţurile variază între 3.300 şi 4.500 euro/ha pentru terenurile intabulate, iar pe piaţa primară, segment reprezentat de parcelele între 1 ha şi 10 ha, se vând la preţuri cuprinse între 1.900 şi 2.400 euro/ha pentru loturile neintabulate (doar cu titlu de proprietate). În zona Câmpiei de Vest, pe piaţa primară se tranzacţionează terenuri neintabulate la preţuri de 2.300 - 2.800 euro/ha, iar pe piaţa secundară loturi intabulate la preţuri de 3.800 - 5.000 euro/ha.

• Rusia pune ţinta pe zona arctică

Rusia a revendicat în mod oficial, marţi, la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), peste un milion de kilometri pătraţi în Arctica şi a afirmat că anii de cercetare ştiinţifică îi oferă dreptul de exploatare a unor mari resurse naturale situate în Oceanul Arctic. Rusia a depus cererea la Comisia ONU însărcinată cu trasarea graniţelor platoului continental, iar Moscova subliniază că, în conformitate cu cercetările sale ştiinţifice, ar trebui să-şi extindă suveranitatea asupra a 1,2 milioane de kilometri pătraţi suplimentari în Arctica. ONU a cerut Moscovei, după o primă revendicare în acest sens depusă în 2001, să aducă mai multe dovezi în sprijinul cererii sale, conform Agerpres. Această revendicare include şi Polul Nord, iar Rusia ar putea avea acces la circa 4, 9 miliarde de tone de hidrocarburi, potrivit estimărilor guvernului de la Moscova. Rusia, SUA, Canada, Danemarca şi Norvegia îşi dispută de zeci de ani controlul asupra resurselor din Arctica.

• Căldură UCIGĂTOARE în Iran şi record în istoria Terrei

Iranienii se confruntă, de câteva zile, cu un val de căldură neobişnuit, iar într-o localitate au fost înregistrate 73 de grade Celsius, conform ziarului italian La Repubblica. Dacă cifra înregistrată în localitatea Bandar Mahshahr, situată pe litoralul Golfului Persic, va fi confirmată de specialiştii internaţionali, această temperatură va fi cea mai ridicată dintre cele măsurate oficial vreodată pe Terra, transmite Mediafax. În ultimele zile, temperaturile au atins frecvent 70 de grade Celsius în sud-vestul Iranului. Totodată, în Irak, temperaturile au atins în ultimele zile 50 de grade Celsius, iar autorităţile au fost nevoite să decreteze patru zile libere.

• Corneliu Vadim Tudor a făcut plângere împotriva lui Traian Băsescu în cazul răpirii jurnaliştilor în Irak

Corneliu Vadim Tudor a făcut plângere împotriva fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, şi susţine că acesta ar fi primit 5 milioane de lei de la generalul Florian Coldea şi că răpirea jurnaliştilor în Irak a fost o cacealma. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rămas în pronunţare, informează B1 TV. Corneliu Vadim Tudor îl acuză pe Traian Băsescu, dar şi pe Vasile Blaga, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român, mai precis 4 milioane de dolari, meniţi eliberării celor trei jurnalişti români răpiţi în 2005. Curtea Supremă va decide joi dacă acest dosar va fi redeschis.

• JURNALUL NATIONAL

• Guvernul e tot mai singur în susţinerea noului Cod Fiscal

Executivul a rămas aproape singur în lupta pentru susţinerea măsurilor de relaxare cuprinse în Codul Fiscal. Sindicaliştii, analiştii economici, guvernatorul BNR, cu toţii spun că măsurile de relaxare costă prea mult bugetul şi trebuie aplicate eşalonat. Patronatele sunt mai rezervate. Ultima lovitură pentru Ponta a venit de la FMI, care, după câteva luni de critici neasumate public, a decis să iasă cu o poziţie clară printr-o scrisoare deschisă. Din document reiese că instituţia internaţională nu este de acord cu măsurile de relaxare care ar periclita realizările României. Principala explicaţie este că aceste relaxări nu se fac dintr-o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor sau dintr-o eficien-tizare a cheltuielilor publice, ci din noi împrumuturi care vor conduce la o creştere a datoriei publice. "Datoria publică este acum de aproape două ori şi jumătate mai mare decât înainte de criză", se spune în scrisoarea FMI. Aceasta a ajuns la 257,9 miliarde de lei. Problemele sunt legate şi de modul în care este finanţată.

• Paradox: depozitele la bănci care te sărăcesc

Cine vrea să-şi ţină banii la bancă, doar o lună, pentru siguranţă, trebuie să fie foarte atent la comisioanele pe care le practică instituţiile de credit. Are toate şansele să plece acasă cu mai puţini bani decât a depus dacă nu-şi retrage banii fix în ziua scadentă, cu programare prealabilă. Nu contează că este în spital sau în concediu. Facilitatea nu este valabilă la toate instituţiile bancare. Băncile nu mai sunt interesate să atragă bani de la populaţie pe perioade scurte, de 1-3 luni, şi au lăsat atât de jos dobânzile, încât acestea nu acoperă comisioanele, nici măcar pentru sumele de 10.000-20.000 de lei. În acest moment, dobânzile variază între 2,35% - 0,10% pe an pentru depozitele la o lună cu capitalizare. Cea mai mare bonificaţie, 2,35% pe an, este oferită de TBI Bank, o sucursală a TBI Bank EAD Sofia, ale cărei depozite sunt garantate de fondul de garantare din ţara- mamă, Bulgaria, în limita a 100.000 de euro.

• NATIONAL

• Serviciile maghiare de spionaj atacă Transilvania cu ţigări de contrabanda!

Structurile româneşti de contraspionaj monitorizează cu maxima seriozitate o puternica reţea de contrabanda cu ţigări, ale cărei iţe duc acolo unde te-ai fi aşteptat mai puţin: la serviciile secrete maghiare! Janos Lazar este considerat "stăpânul serviciilor" din Ungaria. Care, sub stricta sa coordonare si mai ales ştiindu-se ca are mana libera in acest sens de la însuşi premierul Viktor Orban, cunosc o revitalizare fără precedent. Iar activitatea spionilor maghiari este puternic aţâţată si de declaraţiile, dar si de acţiunile concrete ale şefului Comunităţii Naţionale de Informaţii, care susţine sus si tare, cu orice prilej public care se iveşte, ca serviciile secrete ale Budapestei trebuie sa-si întărească prezenta pe teritoriul tarilor vecine. Mai mult, la propunerea aceluiaşi Janos Lazar, premierul Orban a aprobat alocarea unor sume uriaşe de bani pentru mărirea semnificativa a salariilor preoţilor maghiari care îşi desfăşoară activitatea in străinătate.

• Elena Udrea, îmbrăţişări si pupaturi cu Dorin Cocos la instanţa suprema

Foştii soţi Cocos s-au reîntâlnit pe holurile instanţei supreme si si-au dat frâu liber sentimentelor. S-au îmbrăţişat si s-au pupat ca doi vechi si buni amici, uitând pentru moment de problemele comune cu legea. Prezentă la Curtea Suprema pentru o noua cerere de ridicare a controlului judiciar in dosarul "Gala Bute", Elena Udrea a avut o surpriza de proporţii când a dat nas in nas cu fosta sa familie, respectiv Dorin Cocos si fiul acestuia, Alin. Relaxată si zâmbitoare, blonda i-a îmbrăţişat si pupat pe amândoi, schimbând câteva cuvinte. Întrebată ce a vorbit cu fostul ei soţ, Udrea a spus ca i-a urat acestuia "La mulţi ani", întrucât recent a fost ziua de naştere a acestuia si a precizat ca are aceleaşi sentimente fata de oamenii dragi din trecutul ei.

• PUTEREA

• Furturi estivale. Peste 500 de hoţi operează zilele acestea pe litoral

O medie de 230.000 de turişti pe weekend se înregistrează în acest sezon estival şi, după cum uşor se putea anticipa, hoţii se simt "ca la ei acasă" în aglomeraţie. Poliţiştii estimează că numărul borfaşilor specializaţi în furturi de sezon a depăşit cifra 500. Pe lângă bagajele de pe plaje, corturi, camere de hotel, sunt vizate maşinile uşor de spart prin parcări, benzinării şi chiar pe autostradă. Grupaţi în bande de 3-4, hoţii pândesc printre maşini, dispun chiar şi de maşini proprii sau tot furate, în general cu numere de Bulgaria, Anglia sau Spania. Ei urmăresc maşinile din care au coborât toţi pasagerii. Atunci, trag maşina lor lângă cea vizată, fie într-o parte, fie în spatele ei, ca să o mascheze, şi, în timp ce doi poziţionaţi ceva mai departe, fac puţin scandal sau urlă în gura mare ca să atragă atenţia, unul sparge un geam sau profită de geamul lăsat jos de pasageri şi ia ce apucă. După care maşina cu numere străine demarează în trombă.

• Negocieri între Atena şi finanţatorii internaţionali: Grecii se vor pensiona abia la 67 de ani

Discuţiile purtate de oficialii greci cu partenerii internaţionali vor aduce schimbări importante. Una dintre cele mai solicitate măsuri este creşterea vârstei de pensionare. Este de aşteptat ca şi regimul de prepensionare, imposibil de menţinut în condiţiile economice ale ţării, să fie abandonat de guvernanţii greci. Autorităţile de la Atena au convenit cu creditorii externi ai statului grec ca viitoarea reformă a pensiilor, care va include o majorare la 67 de ani a vârstei de pensionare, să afecteze doar persoanele care au ieşit din câmpul muncii începând cu sfârşitul lunii iunie. Un funcţionar de rang înalt din guvernul grec a explicat că reforma este pregătită pentru octombrie şi va fi strâns legată de celelalte hotărâri care vor reglementa piaţa muncii. George Katrougalos, ministrul Muncii, a precizat că Grecia va defini şi adopta "practici mai bune, pe baza modelului social european" şi va reveni la politicile de dereglementare instituite de guvernele precedente.

• ROMANIA LIBERA

• Cât ne costă seceta de anul acesta

Ca de fiecare dată când precipitaţiile lipsesc într-un an, se readuce în discuţie problema lipsei sistemelor de irigaţii din România. Specialiştii spun că, în acest moment, doar 30% din cele 700.000 de hectare dotate cu sisteme de udare sunt şi irigate efectiv. Foarte puţin, pentru necesităţile unei ţări cu 9 milioane de hectare de teren agricol. Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, apreciază pierderile din cauza secetei, care s-ar ridica la două miliarde de euro. Se aşteaptă ca şi Ministerul Agriculturii să tragă linie, să se vadă, oficial, cât de mari sunt pagubele. Pe lângă porumb, cel mai afectat, mai sunt şi culturile de floarea-soarelui, rapiţă şi soia. De aici şi pericolul ca preţul la produsele alimentare să crească. Mai puţin pesimist pe acest subiect se arată liderul Federaţiei Sindicatelor din Agricultură, Dragoş Frumosu. Explicaţia sa merge pe ideea că tonul preţurilor agricole nu se dă la Bucureşti, existând o bursă europeană.

• 19 zile, atât au muncit parlamentarii în 2015

Senatorii şi deputaţii au lucrat doar 316 ore, în total, în prima sesiune parlamentară din acest an, echivalentul a 39 de zile la un program de 8 ore. Separat, membrii Parlamentului au adunat şi mai puţin timp dedicat scopului pentru care au fost votaţi. Senatorii au fost mai "harnici" decât colegii lor deputaţi; deşi au lucrat în mai puţine şedinţe de plen, au strâns mai multe ore de dezbateri. Astfel, senatorii au acumulat aproape 157 de ore de activitate (19 zile de muncă), în timp ce deputaţii au lucrat doar 142 de ore în plen (mai puţin de 18 zile de muncă). O parte a acestui timp a fost petrecut de parlamentari pentru declaraţii politice şi adresarea de întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. În aceste condiţii, au lăsat restante peste 700 de proiecte şi iniţiative legislative, potrivit datelor de pe site-ul Camerei Deputaţilor şi al Senatului, analizate de Mediafax.

• ZIARUL FINANCIAR

• Preţurile alimentelor încep să crească. Laptele, carnea şi băuturile răcoritoare au preţuri mai mari cu 5% până la 30% faţă de iunie

Preţurile alimentelor au început să crească faţă de acum două luni, atunci când măsura reducerii de TVA la alimente de la 24% la 9% a intrat în vigoare, astfel că în unele reţele de magazine sunt produse care au preţuri majorate chiar şi cu 30%, arată Indexul Alimentar al ZF, care a luat în calcul un coş cu 21 de produse din trei magazine online. Indexul ZF nu are pretenţia de a fi un indicator statistic, este o cercetare simplă realizată lunar cu mijloace jurnalistice şi are la bază doar informaţii disponibile pe site-urile magazinelor care vând şi online. Indexul nu ia în considerare promoţiile sau fluctuaţiile de preţ pentru anumite alimente. Cele mai vizibile creşteri le-au consemnat în perioada 8 iunie - 4 august laptele, carnea de pui, salamul şi apa minerală. Astfel, de exemplu preţul unui litru de lapte Zuzu (1,5% grăsime) a crescut cu 14,7% faţă de 8 iunie, până la 3,98 lei în cadrul magazinului Carrefour Online.

• Isărescu rămâne optimist privind atenuarea relaxării fiscale, dar BNR revizuieşte prognoza de inflaţie

Menţinerea dobânzii-cheie la minimul istoric de 1,75% poate fi percepută ca o înăsprire a politicii monetare, în condiţiile în care inflaţia a coborât în teritoriul negativ, ajungând la -1,6% în iunie. Practic, rata reală a dobânzii a crescut la 3,35%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, s-a declarat optimist în privinţa revizuirii pachetului fiscal şi a militat din nou pentru un dozaj adecvat al măsurilor de relaxare fiscală, avertizând, totodată, că "Macrostabilitatea e precum sănătatea. Îţi dai seama cât de importantă este atunci când o pierzi. Tratamentele sunt dureroase". Banca centrală a revizuit "substanţial" prognoza de inflaţie, tocmai ca urmare a înglobării impactului anticipat al măsurilor fiscale adoptate recent de Parlament, aflate în prezent în procedură de reexaminare, inflaţia fiind aşteptată să rămână în teritoriul negativ încă trei trimestre.

• Plăţile restante ale statului către firmele private rămân la un nivel ridicat, în timp ce bugetul este pe excedent

Plăţile restante ale statului către companiile private au ajuns la jumătatea anului la 262 mil. lei, nivel dublu faţă de cel înregistrat la sfârşitul anului trecut, în condiţiile în care bugetul a fost în primele şase luni pe excedent. Faţă de nivelul din luna martie 2015, restanţele totale au scăzut, totuşi, cu circa 19%. Restanţele de peste 90 de zile s-au apropiat în iunie de nivelul de la finele anului trecut, ajungând la 83,4 mil. lei, după ce în primul trimestru urcaseră la 160 mil. lei. Majoritatea plăţilor restante, de 248 mil. lei, figurează la bugetele locale, acestea reprezentând aproape 95% din stocul de arierate. Arieratele aferente bugetului de stat erau la sfârşitul lunii iunie de aproape 14 mil. lei, nivel mai mult decât dublu comparativ cu cel de la finele anului 2014. În primul semestru s-a înregistrat un excedent de 4,2 mld. lei (0,6% din PIB), obţinut în principal din tăierea cheltuielilor programate, în special a investiţiilor.