REVISTA PRESEI 05.09.2011

• ADEVARUL

• ,,Regina" asigurărilor, salariu de 29.000 euro/lună

Şefa Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Angela Toncescu şi-a acordat un salariu de 21,7 ori mai mare decât al preşedintelui ţării, surclasându-i şi pe preşedinţii SUA şi Comisiei Europene. Angela Toncescu continuă să îşi ascundă veniturile salariale şi faptul că, deşi e şefa Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, este şi manager într-o firmă de asigurări. Angela Toncescu (58 de ani), este unul dintre cel mai bine plătiţi angajaţi din România, ocupând funcţia de conducere a unei instituţii finanţate masiv de companiile de asigurare, prin taxele plătite de acestea. Încă din 2006, de când a fost învestită în această poziţie de Parlament, la propunerea şi cu susţinerea PNL, Toncescu îşi ascunde veniturile sub sintagma ilegală "conform fişei fiscale".

• BAC-ul loazelor de toamnă

Rezultatele din cea de-a doua sesiuni a examenului de maturitate arată că 4 din 5 candidaţi au picat. Un singur judeţ a avut peste 50%, Mehedinţi - 52,97%. Cel mai mic procent a fost obţinut în Constanţa - 11%. Procentul de promovabilitate la examenul de Bacalaureat din sesiunea de toamnă confirmă nivelul scăzut de pregătire din vară, când mai puţin de jumătate din candidaţi au reuşit să obţină medii de trecere (în vară, după contestaţii, rata de promovare abia a urcat la 45,72%, de la 44% iniţial). Dintre cei 47.314 prezenţi la Bac-ul de toamnă, 37.865 au picat din nou examenul.

• Apar noi "băieţi deştepţi", cei din energia nucleară

Ministerul Economiei analizează posibilitatea de a le acorda investitorilor din proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cenavodă energie ieftină produsă de Nuclearelectrica. Ordinul prin care producătorii de electricitate sunt obligaţi să vândă energia pe bursă va trebui modificat, pentru a putea fi încheiate noi contracte directe. Proiectul reactoarelor 3 şi 4, cea mai mare investiţie din istoria României - estimată la patru miliarde de euro - se trezeşte la viaţă, după ce a intrat în hibernare la începutul acestui an.

• "Adevărul" vinde zilnic la chioşc 31.694 de exemplare

Ziarul "Adevărul" a vândut la tarabă, în perioada aprilie-iunie a acestui an, cu 11.487 de exemplare mai mult decât "Jurnalul Naţional", cu 21.266 decât EVZ şi cu 27.035 decât România liberă. Biroul Român de Audit al Tirajelor a publicat cifrele de vânzări aferente perioadei aprilie-iunie 2011. Criza care a cuprins presa scrisă în ultimii ani a mai lăsat în România doar patru publicaţii quality: "Adevărul", "Jurnalul Naţional", "România liberă" şi "Evenimentul zilei. Conform datelor publicate de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT), "România liberă" a vândut, în medie, în intervalul aprilie-iunie 2011, 40.817 exemplare pe ediţie, în contextul în care a consemnat la misteriosul capitol "vânzări în bloc" (vânzări angro către anumiţi clienţi) un număr de 7.347 de exemplare. La această secţiune celelalte ziare au avut vânzări zero.

• Marile câştiguri pentru stat de la Roşia Montană vor veni abia peste cinci ani

România va ajunge la venituri directe şi indirecte mai mari de 50% din totalul banilor rulaţi prin exploatarea auriferă din Apuseni (după standardele Băncii Mondiale) doar după ce producţia va atinge punctul maxim. În primele luni de la demararea lucrărilor, câştigurile părţii române vor veni numai din taxele aferente activităţilor economice. Dividendele şi redevenţele se vor adăuga doar odată cu profitul, respectiv după extragerea, prelucrarea şi vânzarea aurului - cel mai devreme în anul 2016.

• Şeful Băncii Mondiale: Economia lumii a intrat într-o nouă zonă periculoasă

Economia globală îşi face intrarea într-o nouă zonă periculoasă, cu o creştere lentă, însoţită de slăbirea încrederii investitorilor, susţine preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, citat de Reuters. Zoellick a cerut Europei şi Statelor Unite să-şi rezolve problemele legate de datoria de stat şi a subliniat că preţurile ridicate ale alimentelor şi volatilitatea de pe bursele de mărfuri ameninţă cea mai vulnerabilă pătură a populaţiei planetei. "Criza financiară din Europa a devenit o criză a datoriilor de stat, cu implicaţii serioase pentru Uniunea Monetară, bănci şi competitivitatea unor ţări. Ţara mea, Statele Unite, trebuie să abordeze problema datoriei, cheltuielilor, reformei fiscale pentru a consolida creşterae în sectorul privat, dar şi politica comercială stagnantă", a arătat şeful Băncii Mondiale.

• Rusia şi Ucraina se bat pe gaze. Cine pierde?

Oficialii ruşi şi ucraineni îşi aruncă vorbe extrem de dure pe tema livrărilor de gaze. Kievul cere preţuri mai mici, iar Gazprom vrea să preia conductele din Ucraina. Scandalul dintre Moscova şi Kiev pe tema gazelor a devenit mult mai aprins decât în ianuarie 2009, când europenii au rămas fără gazele ruseşti trei săptămâni. Când doi se ceartă, al treilea ar trebui să câştige, însă piaţa europeană a gazelor contrazice acest proverb. Când Rusia şi Ucraina se ceartă pe tema gazelor, Europa începe să tremure şi la propriu şi la figurat.

• SUA ameninţă Elveţia cu instanţa dacă nu dezvăluie secretele bancare ale americanilor

Procurorul general adjunct al SUA, James Cole, a transmis o scrisoare autorităţilor de la Berna, prin care cere detalii despre conturile americanilor în băncile elveţiene. Dacă nu primeşte aceste date până marţea viitoare, SUA va acţiona în justiţie zece instituţii de credit din Elveţia, relatează Reuters. Oficialul american solicită prezentarea detaliată a "unui număr semnificativ de conturi", scrie publicaţia SonntagsZeitung, notând că autorităţile SUA sunt pregătite să cadă la înţelegere cu Elveţia. Un reprezentant al departamentului elveţian pentru afaceri financiare internaţionale a declarat că Elveţia este în dialog cu autorităţile americane, refuzând să comenteze pe tema scrisorii primite de peste Ocean..

• Roubini: Economiile dezvoltate sunt într-o situaţie mai proastă decât în 2008. Există şanse de 60% să reintrăm în recesiune

Economiile statelor dezvoltate sunt blocate într-o pasă de creştere lentă şi au nevoie de măsuri de stimulare fiscală şi mai puţină austeritate pentru a-şi reveni, spune Nouriel Roubini, reputatul economist care a prezis criza mondială care încă dă bătăi de cap marilor puteri. Prezent la un forum al economiştilor, în apropierea oraşului italian Milano, Nouriel Roubini avertizează că marile economii sunt pândite de o nouă etapă a crizei, iar asta, inevitabil, ar urma să tragă în jos şi economiile aflate în curs de dezvoltare. "Suntem într-o situaţie mai proastă decât cea din 2008. De data aceasta, ne connfruntăm cu austeritate fiscală şi bănci care sunt precaute", a declarat Roubini, citat de CNBC.

• Băsescu: "Găsiţi-vă o Margaret Thatcher!"

Unii democrat-liberali au identificat-o deja: Elena Udrea. Şanse au şi Roberta Anastase sau Sulfina Barbu, după cum spune deputatul Silviu Prigoană. Alţi lideri PDL au văzut în spatele recomandării un bărbat sau chiar o echipă de conducere cu "mână forte". "Găsiţi-vă o Margaret Thatcher şi aveţi lider!", i-a îmboldit preşedintele Traian Băsescu pe democrat-liberali, reuniţi la Şcoala de vară a tineretului PDL de la Eforie Nord. Întrebat ce model de politician recomandă pentru juniorii PDL, şeful statului a vorbit mai întâi despre fostul preşedinte american Ronald Reagan, "un om cu viziune, cu un mod de adresare simplu, direct şi extrem de concret" pentru ca, ulterior, să rostească pe un ton de revelaţie numele "Doamnei de Fier".

• CURENTUL

• Mafia spaţiilor comerciale de pe Aeroportul Otopeni a fost oficializată

Jaf cu parafă de la stăpânire descoperit de ANAF. Stăpânii companiei care deţine aeroportul Otopeni au finalizat anul trecut operaţiunea de predare, la cheie, a monopolului spaţiilor comerciale către două dintre firmele de casă, Alpha Rocas (fosta Abela Rocas) şi Millenium Pro Design SRL. Anunţată deja în presa din mai 2010, deci cu o jumătate de an mai devreme, drept o operaţiune prin care mafia de pe aeroport se pregăteşte să deturneze câteva sute de milioane de euro, afacerea s-a dovedit a fi reală. Cu sprijinul directorilor Companiei, dar şi al protectorilor din Ministerul Transporturilor, patronii Alpha Rocas ajunseseră să controleze deja, încă din 2007, aproximativ 90% din spaţiile pentru Food&Drinks din aeroport.

• Lăzăroiu: Deficitul la fondul de pensii este uriaş, de 14-15 miliarde de lei

Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, le-a spus, sâmbătă, tinerilor pedelişti că deficitul la fondul de pensii este de aproape 15 miliarde de lei şi că pentru a avea o economie atractivă este nevoie de investiţii. "Dacă noi înşine, ca economie, vom deveni atractivi pentru investitorii din afară, numai în felul acesta putem să creăm alte locuri de muncă, alte locuri de muncă înseamnă venituri mai mari la buget, înseamnă un deficit mai mic la fondul de pensii, deficitul la fondul de pensii este uriaş, sunt 14, aproape 15 miliarde de lei", a spus Lăzăroiu.

• Radu Duda - de la Gigi, amantul Mizei, la "le mari de la princesse"

Deşi nu a dorit să comenteze la cald declaraţiile preşedintelui Băsescu, cel care a spus recent că Regele Mihai a fost slugă la ruşi prin actul de trădare de la 23 august 1944, Casa Regală nu a vrut să rămånă datoare şi l-a scos la înaintare pe prinţul consort Radu Duda să joace rolul de apărător al onoarei acestei instituţii. Un rol poate prea mare pentru un actor mediocru, a cărui cea mai importantă partitură a fost interpretarea lui Gigi Stamatescu, ofiţerul şi iubitul Mizei, în piesa de teatru "Titanic Vals".

• Lecţii, în timp, ale lui 11 septembrie

America a scăpat de marea ruşine de a comemora zece ani de la loviturile criminale din 11 septembrie 2001 cu presupusul tartor al masacrelor în viaţă şi nepedepsit. Nu anchetat, nu judecat, nu condamnat, ci de-a dreptul anihilat. Bin Laden a fost prins la înghesuială, omorât, băgat în sac şi aruncat în mare aşa cum se proceda cu întemniţaţii morţi de la Chateau d'If pe vremea lui Edmond Dantes. O fi fost el cel scufundat sau altul, o fi pus el la cale atentatele teroriste sau altul, unii se mai întreabă. Dar, oricum, istoria se poate scrie demn. Căci 11 septembrie a devenit istorie. Iar istoria nu mai e chiar emoţională.

• CURIERUL NATIONAL

• Vremea marilor ferme

Ministerul Agriculturii stimulează comasarea terenurilor agricole. În cazul arendării, vârstnicii care nu mai pot munci pământul pot beneficia de o primă de cedare cuprinsă între 30 şi 100 euro pe hectar, pe an, în funcţie de durata contractului. Dacă vor să-l vândă, prima este de 100 euro pe hectar. Ministerul Agriculturii a propus o schemă de ajutor de stat pentru stimularea comasării terenurilor agricole situate în extravilan, beneficiari fiind cei care îndeplinesc cumulativ anumite condiţii, respectiv au vârsta de cel puţin 55 de ani şi sunt cu cel mult 10 ani mai tineri decât vârsta normală de pensionare la data cedării, încetează definitiv orice activitate agricolă cu caracter comercial pe exploataţia cedată, au practicat agricultura timp de 10 ani anteriori cedării şi vor să vândă sau să arendeze, total sau parţial, exploataţiile pe care le deţin în extravilan.

• De ce îşi mută companiile pierderile în statele cu taxe mari?

Odată cu deteriorarea condiţiilor economice globale, marile companii au tot mai puţine profituri de ascuns în paradisurile fiscale din Insulele Caraibe, Europa şi Asia. Majoritatea jurisdicţiilor cu impozite ridicate oferă companiilor aflate în pierdere deduceri de taxe şi credite fiscale, lucru ce face ca aceste ţări să fie tot mai căutate. Legislaţia care reglementează pierderile variază de la o ţară la alta, iar companiile exploatează aceste diferenţe pentru a-şi reduce cheltuielile fiscale. Dacă în decursul ultimilor 20 de ani marile companii multinaţionale şi-au mutat profitul în ţări cu taxe reduse, în prezent, corporaţiile au început să transfere discret pierderile cauzate de situaţia dificilă din economia globală către jurisdicţii cu impozite ridicate, pentru a beneficia de stimulentele acordate acolo.

• Adio de la creştere bursieră pentru următorii 20 de ani!

Un studiu al Fed-ului din San Francisco spune că piaţa americană de acţiuni va intra într-un declin de două decenii ca urmare a presiunilor demografice. Retragerea generaţiei "baby boomers" va determina vânzări pe activele de risc, fără a avea o contraparte pe măsură. Valoarea acţiunilor ar urma să fie în 2021 cu 13% sub nivelurile din 2010, iar în 2027 abia se vor întoarce către reperele actuale. Indicii Bursei de la New York ar urma să traverseze în cel mai bun caz o perioadă de stagnare pentru următoarele două decenii, în condiţiile în care tendinţele demografice conduc la un raport dintre cumpărători şi vânzători defavorabil pentru preţurile acţiunilor.. Trendul de îmbătrânire a generaţiei perioadei de maxim spor demografic în SUA (1946-1964), cunoscută sub denumirea "baby boomers", va imprima o tendinţă descendentă şi Bursei americane.

• Cei mai economi locuitori ai planetei

Săptămânalul "Challenge's" a dat publicităţii în ultimul său număr un clasament al celor mai economi oameni de pe planetă. În acest scop au fost selecţionate opt ţări cele mai bogate ale lumii, iar rezultatele au fost de-a dreptul surprinzătoare. Germanii, afirmă Banca centrală a Germaniei, nu au fost niciodată atât de bogaţi ca în acest moment. Averile în bani ale familiilor din această ţară (numerar, conturi în bănci, acţiuni, obligaţiuni, asigurări etc) au atins în primul trimestru al acestui an cel mai înalt nivel înregistrat de la primul clasament de acest gen realizat în 1991. Dacă sunt excluse datoriile pe care germanii le au la creditori, averea în bani a familiilor germane este evaluată la 3.291 miliarde de euro. Clasamentul a fost făcut în baza cifrelor din 2009. Japonezii sunt primii în realizarea de economii în 2009. Ei au pus de-o parte, fiecare, sume atingând media de 79.539 euro. Au urmat americanii, cu 68.347 euro, canadienii cu 56.049 euro, olandezii cu 52.993 euro, britanicii cu 47.743 euro, italienii cu 45.421 euro, francezii cu 40.025 euro şi germanii cu 38.338 euro.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cum ar da Băsescu veteranii pe o "primenire" PDL ca în 2001

Preşedintele Traian Băsescu a scuturat "pomul copt" cu nemulţumiri în ograda juniorilor PDL. A cerut veteranilor să facă loc unui "suflu nou", ca în 2001, an când Petre Roman a pierdut şefia PDL. Băsescu a vorbit cu juniorii PDL ca să priceapă seniorii. Garnitura de conducere instalată la ultimul Congres s-a trezit, ieri, muştruluită la scenă deschisă de şeful statului. Nimic din evoluţia şi prestaţia recentă a PDL nu a convenit lui Băsescu: în PDL "este nevoie de un suflu nou", nu doar de o reîmprospătare, aviz veteranilor, revopsirea în alte culori nu înseamnă rebranduire, nu-mi căutaţi urmaşul-locomotivă că nu-l găsiţi, comasarea alegerilor fără reorganizarea administrativ- teritorială vă face vulnerabili.

• Profeţii supremi: "Grecia va da faliment până la finalul anului"

Fără FMI, Grecia aproape că nici nu mai poate mişca. Orice măsură şi orice hotărâre se ia la recomandarea şi cu aprobarea Fondului Monetar Internaţional. Ei sunt acolo şi ştiu tot ce se întâmplă. Acum, nici ei nu mai cred în Grecia. De obicei oficialii FMI au un discurs din care reiese optimismul. Ce te faci atunci când nici măcar FMI nu mai este optimist, el care este cel mai în măsură să facă aprecieri financiare şi economice pentru că are acces la toate informaţiile unui stat? Despre ce vorbim mai exact? Un înalt economist al Fondului, "apropiat de cazul Greciei" dar al cărui nume nu a fost dezvăluit, a declarat pentru Wall Street Journal că se aşteaptă ca Grecia să intre în faliment înainte de luna martie a anului 2012, sau poate chiar în acest an.

• Notarul milionar, un mit spulberat de criză

Ieftinirea caselor şi a terenurilor şi scăderea nivelului de trai al românilor au tăiat din veniturile notarilor. Poate fi notar public persoana care promovează examenul de notar stagiar şi care desfăşoară o perioadă de stagiu, la finalul căreia susţine examenul de notar definitiv, pe care îl promovează, sau persoana care are o vechime de minimum cinci ani în domeniul juridic şi care promovează concursul de admitere în profesie. Aceasta este definiţia "pe scurt" pe care o dă notarului Dumitru Viorel Mănescu, notar de profesie şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (UNNPR). Este o meserie despre care analiştii din piaţă spun că a adus profituri foarte mari celor care au practicat-o, mai ales înainte de prăbuşirea imobiliarelor.

• Turcia duce Israelul la Curtea de la Haga

Ankara plusează în disputa diplomatică pe care o are cu statul evreu şi atacă blocada impusă Fâşiei Gaza la Curtea Internaţională de Justiţie. Turcia nu s-a limitat să îl expulzeze pe ambasadorul israelian la Ankara, în replică la refuzul Israelului de a-şi prezenta scuze după raidul militar din mai 2010 în care opt cetăţeni turci şi-au pierdut viaţa. În următoarele zile, guvernul Erdogan va contesta la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) legalitatea blocadei impusă de Israel Fâşiei Gaza, în timp ce presa turcă vorbeşte deja despre o posibilă vizită în teritoriul palestinian a şefului executivului de la Ankara.

• JURNALUL NATIONAL

• Unde taie Boc creşte la loc. Statul se judecă cu salariaţii de la propriile companii pentru bonusurile tăiate

Sindicatele din mai multe companii publice au dat în judecată statul pentru recuperarea unei serii de stimulente ce le-au fost tăiate începând cu anul trecut. După ce în 2010 Executivul a redus cu 25% salariile bugetarilor, autorităţile au început să analizeze cum să împartă povara reducerilor şi cu angajaţii companiilor de stat, multe dintre acestea înregistrând câştiguri medii pe angajat peste media de pe ţară. Atât premierul Emil Boc, cât şi fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu anunţau public că şi salariaţii societăţilor unde statul deţine majoritatea acţiunilor vor suporta, din solidaritate, reduceri. Acum, la un an de la măsură, la unele companii sindicaliştii au ajuns deja în instanţă solicitându-şi înapoi drepturile, iar la altele din portofoliul Ministerului Economiei sindicatele au semnat cu reprezentanţii acestora protocoale astfel încât să se acorde o majorare de salariu.

• Sesiune nouă pentru dispute vechi

Reforma Constituţiei, legile electorale şi reorganizarea administrativă sunt principalele "sarcini" ale Parlamentului până în decembrie. Penultima sesiune parlamentară din această legislatură începe mâine, lista priorităţilor deputaţilor şi senatorilor care revin la muncă, aşa cum a fost ea "trasată" din mesaje publice de către şeful statului, cuprinzând modificarea Constituţiei, stabilirea şi adoptarea unui nou sistem de vot, dar şi rezolvarea spinoasei reorganizări administrative sau teritoriale. Ieri, preşedintele a mai adăugat un obiectiv pe lista priorităţilor văzute de el pentru Parlament: reforma sănătăţii.

• Băncile nu vor mai putea să facă ce vor cu clienţii

Noul Cod Civil care va intra în vigoare în luna octombrie va aduce schimbări importante în relaţia dintre instituţiile de creditare şi împrumutaţi. Băncile nu vor putea să execute la fel de uşor ca până acum ipotecile deoarece numărul celor care pot să emită pretenţii asupra bunului în cauză a crescut. "Dacă până acum puteau formula opoziţie la executare debitorul şi alţi creditori ai debitorului având garanţii asupra aceluiaşi bun şi proprietarul bunului, acum pot să facă acest lucru şi codebitorii solidari sau orice persoană care a notificat existenţa unui drept sau a unei pretenţii cu privire la bunul executat", se arată într-un comunicat al casei de avocatură Reff & Asociaţii.

• NATIONAL

• "Ce cadou ii faci unui vames roman sau bulgar de ziua lui? Il lasi singur pe tura!"

Sofia si Bucurestiul inca nu sunt pregatite sa adere la Acordul Schengen, este de parere ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich. "Nu suntem entuziasti si luam in considerare rapoartele mai degraba negative asupra celor doua tari. Inca ne indoim de finalitatea unui asemenea pas", a explicat si Jens Teschke, un reprezentant al Ministerului german de Interne. Desi Romania a arestat in ultimul an 248 de vamesi si graniceri, unii dintre ei fiind acuzati ca au primit intr-o singura tura peste 5000 de euro spaga, aceste arestari s-ar parea ca nu au convins UE ca s-a starpit coruptia.

• Info TV pentru clientii bancilor

Drepturile si obligatiile clientilor vor fi afisate pe ecrane TV, amplasate la loc vizibil, in interiorul unitatilor financiar bancare si nebancare. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului intentioneaza sa oblige toate societatile financiare bancare si nebancare sa-si doteze sediile cu ecrane TV pe care sa afiseze explicatii privind termenii specifici domeniului financiar-bancar, drepturi si obligatii, precum si date furnizate de ANPC. Informatiile trebuie sa fie redactate in mod clar, concis, vizibil, usor de citit si cu caractere uniforme ca marime.

• Traian Basescu se retrage din viata politica. Vezi declaratia!

Presedintele Traian Basescu a declarat, la Scoala de vara de la Eforie Nord a tinerilor democrat-liberali, ca se va retrage din viata politica dupa acest mandat. El a dezmintit zvonurile potrivit carora si-ar dori un mandat de premier. "Nu voi mai activa in viata politica dupa ce imi voi incheia acest mandat. Ganditi-va, voi avea o varsta atunci, 63 de ani. Cine sa mai aiba nevoie de mine atunci?", a spus presedintele Basescu, potrivit HotNews. Basescu a lasat de inteles ca, totusi, decizia ar putea sa nu fie definitiva, spunand: "Vom vedea". Intrebat daca si-ar dori ocuparea functiei de premier in viitor, Traian Basescu a afirmat: "Nu, si o spun cu orgoliu. Intr-o tara in care ai fost presedintele nu mai poti fi nimic altceva decat ce ai fost, un fost presedinte".

• PUTEREA

• Ministrul - ficus

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără se luptă de peste o lună de zile, fără succes, să-şi schimbe un subaltern. Deşi se fereşte să o recunoască, Tabără nu are nicio putere asupra directorului Agenţiei Domeniilor Statului, Radu Cristescu, deşi în organigramă, ADS-ul îi este subordonat. Radu Cristescu este fratele controversatei procuroare Adriana Cristescu din dosarele Patriciu şi Omar Hayssam şi este puternic susţinut politic în PDL. Schimbarea preşedintelui ADS a fost decisă de Tabără după neregulile grave descoperite de inspectorii Corpului de Control al Ministerului Agriculturii.

• PDL a preluat culorile conservatorilor britanici

La Şcoala de vară a PDL, tinerii acestui partid au prezentat noua identitate vizuală a formaţiunii politice. Portocaliul a dispărut complet, locul acestei culori de partid fiind luat de verde şi albastru. Elenei Udrea i s-a părut "fresh" ideea , iar premierul Emil Boc a venit îmbrăcat la cursurile de la Eforie Nord într-un tricou de culoare verde. PDL se mută, aproape oficial, de la portocaliu la verde şi albastru. La fel ca şi juniorii pesedişti prin 2003, când au avut curajul să se îmbrace în roşu - culoarea oficială a socialiştilor europeni, deşi PSD utiliza pe vremea aceea albastrul - tinerii din PDL au ales să se dezică de vechea culoare cu care partidul câştigă alegerile din 2004 încoace.

• Ajutoare de stat pentru 19 firme care care fac investiţii

Ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat, duminică, la Braşov, că instituţia pe care o conduce a semnat 19 acorduri de finanţare sub formă de ajutor de stat pentru firme care creează noi locuri de muncă. "Investiţiile sunt de peste un miliard de euro, ajutorul de stat este de 310 milioane de euro, iar numărul de locuri de muncă ce trebuie să fie create este de 5.700. Aceste contracte sunt în derulare, şi pot să vă dau ca exemplu, firma Aerotec de la Ghimbav sau firma Pirelli care a inaugurat o investiţie în judeţul Olt. Tot se spune că Guvernul nu ajută mediul de afaceri, iată că aceste finanţări vor ajuta mediul de afaceri", a spus Ialomiţianu. El a adăugat că, anul viitor, va fi alocată pentru investiţii suma de 42 miliarde de lei, comparativ cu 35 de miliarde lei în acest an.

• Volksbank International "externalizează" sucursala din România

Volksbank România va fi scoasă în această lună din participaţiile Voksbank International (VBI), urmând să fie deţinută de un vehicul special al Volksbank AG, după modelul practicat de Erste Bank în cazul BCR, au declarat surse din piaţa bancară, citate de Mediafax. Oficialii băncii au confirmat informaţia. "Va fi un vehicul cu o structură a acţionariatului identică celei de la Volksbank International şi nu va fi acţionar doar Volksbank AG. Transferul este aşteptat să se realizeze până la sfârşitul lui septembrie", a declarat Johann Lurf, preşedinte al Volksbank Romania.

• CIA şi MI6, complice cu regimul lui Gaddafi

CIA şi MI6 au fost complice la încălcarea drepturilor omului de către regimul libian. Dosare secrete descoperite de organizaţia Human Rights Watch la Tripoli arată o cooperare strânsă între serviciile secrete britanice, americane şi libiene în timpul domniei lui Muammar Gaddafi. Aceste documente au fost descoperite în biroul din Tripoli al lui Musa Kusa, fostul şef al serviciului libian de informaţii, care a fugit din ţară la începutul acestui an. Se crede că acum este refugiat în Qatar.

• Pământul are un imens ocean subteran

O echipă de seismologi a descoperit o suprafaţă imensă de apă, localizată sub scoarţa terestră, în mantaua Pământului, informează site-ul eutimes. Michael Wysession, seismolog la Universitatea Washington şi Jesse Lawrence, de la Universitatea San Diego, au analizat peste 600.000 de seismograme culese de la instrumente de înregistrare a undelor seismice din întreaga lume. Aceştia au ajuns la concluzia că undele sunt atenuate în regiunile Asiei, certificând astfel prezenţa apei sub scoarţa terestră.

• ROMANIA LIBERA

• Cernavodă-Medgidia, încă o autostradă câştigată de pe locul 6

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a descalificat cele mai bune cinci oferte primite pentru construirea tronsonului de autostradă Cernavodă-Medgidia pentru a acorda contractul firmei italiene Astaldi clasate pe locul 6. Potrivit informaţiilor de vineri ale mai multor participanţi la licitaţie, compania a înştiinţat primii cinci clasaţi că ofertele lor au fost respinse şi că oferta câştigătoare este a firmei clasate pe locul 6. Succesul italienilor a avut loc în pofida faptului că oferta lor a fost cu 120 milioane lei (cu 30%) mai scumpă decât cea a primului clasat, grupul spaniol FCC - gigant mondial în domeniul construcţiilor cu venituri de 12,7 miliarde euro în 2009.

• Şeful Bursei Bucureşti: România este într-o situaţie mai bună în august 2011 faţă de octombrie 2008 post Lehman Brothers

Bursa de Valori Bucureşti se află într-un nou moment de răscruce. Valentin Ionescu, director general al Bursei de Valori Bucureşti, a vorbit pentru romanialibera.ro despre motivele eşecului ofertei Petrom, despre slăbiciunile investitorilor români, achiziţile de acţiuni la bursele din zonă, precum şi despre listarea cea mai aşteptată la Bucureşti. În prezent sunt 88.000 de investitori pe piaţa de capital, potrivit datelor de la Fondul de Compensare a Investitorilor . Nu înseamnă că aceşti investitori trazacţionează în fiecare lună. Sunt investitori care au avut cel puţin o tranzacţie pe piaţa de capital. Dintre investitorii activi, sunt 5.000-6.000 de persoane fizice care fac cel puţin o tranzacţie pe lună.

• România liberă a vorbit cu Samih Sawiris: Adevăratele intenţii ale miliardarului lui Mazăre

De ce şi-ar da unul dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei, miliardarul Samih Sawiris, o bună parte din avere pe mâna primarului Radu Mazare, pentru ca acesta din urmă să facă apoi acte caritabile? Plecând de la această întrebare, Romania Libera încercat să lămureasca ce se ascunde în spatele donaţiei cu care se laudă de două săptămâni edilul Constanţei.

• Companiile elveţiene cer băncii centrale să ţintească un curs de peste 1,2 franci pe euro

Cel mai mare grup de lobby al mediului de afaceri din Elveţia a cerut din nou duminică băncii centrale să stabilească temporar o ţintă a cursului de schimb pentru a plafona creşterea francului, avertizând că firmele şi companiile au nevoie de un curs de peste 1,2 franci pe euro pentru a supravieţui, potrivit Mediafax. Pentru a încerca să combată aprecierea francului la maxime record în ultimele săptămâni, Banca Naţională a Elveţiei a redus dobânda de politică monetară la zero şi încearcă să reducă atractivitatea monedei pe pieţele internaţionale prin extinderea depozitelor la vedere ale băncilor.

• Alegeri regionale în Germania: Partidul lui Merkel pierde puncte

Liberalii germani (FDP), partenerii la nivel federal ai Uniunii Creştin-Democrate (CDU/CSU) condusă de cancelarul Angela Merkel, au fost eliminaţi din parlamentul landului Mecklenburg-Pomerania Inferioară /nord-est/, în timp ce Verzii au intrat în legislativul acestui land, potrivit sondajelor de opinie realizate la ieşirea de la urne, informează AFP, potrivit Agerpres. Potrivit sondajelor, FDP ar fi obţinut 3% din voturi, mai puţin decât cele 5% necesare pentru a fi reprezentat în parlament, în timp ce Verzii ar fi obţinut 8,5%. Este pentru prima dată când Verzii sunt reprezentaţi în toate cele 16 landuri ale Germaniei federale.

• SAPTAMANA FINANCIARA

• Cum au influenţat evenimentele din România acţiunile Gabriel Resources

Deciziile pozitive ale guvernanţilor de la Bucureşti privind proiectul Roşia Montană au determinat un câştig de 74,4% în numai trei luni. Legătura dintre cotaţia acţiunilor Gabriel Resources, deţinătorul unei participaţii de 80% la Roşia Montană, şi deciziile autorităţilor locale privind starea proiectului de la Roşia Montană este foarte strânsă. În 2004, când s-a sugerat abandonarea proiectului, cotaţia s-a prăbuşit cu 11% într-o singură zi. Însă perspectivele tot mai ridicate ale exploatării miniere au determinat o creştere cu 74% a cotaţiei în numai două luni.

• Datoria publică se apropie de pragul de alertă

Datoria publică a României a crescut cu aproape 14 miliarde de lei în iunie, la 214 miliarde, şi a ajuns la 39,4% din PIB, avansul fiind susţinut în mare parte de emisiunea de euro­bonduri de 1,5 miliarde de euro (echivalentul a 6,7 miliarde de lei). Pe lângă emisiunea de euroobligaţiuni au mai contribuit la creşterea datoriei şi emisiunile de titluri de stat de pe piaţa internă, al căror sold s-a majorat cu două miliarde de lei. De asemenea, împrumuturile din disponibilităţile Contului General al Trezoreriei Statului (CGTS) s-au mărit cu 5 miliarde de lei, la 30,5 miliar­de. Împrumuturile din contul trezoreriei sunt efectuate de obicei atunci când există un decalaj în­tre scadenţele la tiluri de stat şi e ne­voie de finanţare pe termen scurt.

• Fostul guvernator BNR Florea Dumitrescu: "România a pierdut din "90 până astăzi 2.000 mld. dolari"

Guvernator al BNR în 1989, Florea Dumitrescu este unul dintre cei mai respectaţi şi apreci­aţi economişti din epoca de dina­inte şi de după Revoluţie. Ca ministru de finanţe, Dumitres­cu a semnat în 1972 acordul de aderare a Republicii Socialiste România la Fondul Monetar Internaţional. Paradoxal, 12 ani mai târziu, din poziţia de guvernator al BNR, avea să devină omul care a dus la îndeplinire hotărârea lui Ceauşescu de a rambursa anticipat datoria externă, de 12,5 miliarde de dolari. Deznodământ ce a condus la deteriorarea relaţiilor cu Banca Mondială şi cu FMI. Omul care a condus Finanţele lui Ceauşescu mai bine de un deceniu cuantifică pierderile suferite de România din "90 până astăzi ca urmare a politicilor dezastruoase: peste 2.000 de miliarde de dolari!

• ZIARUL FINANCIAR

• Aceste "blestemate locuri de muncă" pe care nu le mai creează nimeni. Haita de la PDL le oferă celor 100.000 de absolvenţi fără BAC locuri de muncă la partid

Vineri economia mondială a mai primit o lovitură în plină figură. În august Statele Unite nu au creat niciun loc de muncă. Sectorul privat a adus un plus de 17.000 de joburi, dar sectorul public a desfiinţat 17.000, aşa că rezultatul a fost zero. Dezastru naţional în America, ce s-a transmis imediat în întreaga lume. Pe piaţa muncii intră acum 100.000 de absolvenţi de liceu fără BAC. Sunt locuri de muncă pentru ei în economie, că tot spune preşedintele Băsescu că e nevoie de chelneri? Sau haita de la PDL, cum admirativ li se spune de către cei care stau pe margine, are locuri de muncă la partid pentru aceşti absolvenţi şi pentru căpşunarii care se întorc din Europa care scârţâie? Că tot vin alegerile şi cineva trebuie să facă muncă de teren.

• Statul aruncă cu banii în infrastructură, dar fără rezultate. Datele arată că Ministerul Transporturilor a plătit 2,3 mld. euro pentru autostrăzi între 2005- 2010. Rezultatul: doar 89 km livraţi

În ritmul acesta, România va ajunge la 1.000 de kilometri de autostradă peste jumătate de secol. Ziarul Financiar publică pentru prima dată lista plăţilor realizate în ultimii şase ani pentru construirea de autostrăzi, iar concluzia arată că drumarii au primit 2,3 mld. euro şi au livrat 89 km de autostradă. Până acum, existau date doar privind bugetele care au fost alocate în total Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), nefiind defalcate sumele pentru autostrăzi. Un calcul simplu arată astfel că fiecare kilometru nou a costat 25,8 mil. euro, în condiţiile în care standardele de cost ale Ministerului Transporturilor stabilesc că preţul maxim pe un kilometru nu trebuie să treacă de 6,1 mil. euro.

• Grecia se afundă: băncile fac coadă la bani de la stat, iar discuţiile cu UE şi FMI au fost blocate

Mai multe bănci elene au apelat în luna august la ajutorul băncii centrale pentru a-şi finanţa operaţiunile zilnice, conform declaraţiilor şefului instituţiei. Deoarece nu mai au garanţii care pot fi acceptate de BCE, unele dintre băncile greceşti, printre care Pi­raeus Bank, au apelat în august la fondul de urgenţă pus la dispoziţie de banca centrală. Creditorii eleni sunt dependenţi de lichiditatea oferită de BCE pentru a-şi finanţa operaţiunile zilnice din cauza excluderii lor de pe pieţele internaţionale în urma retrogradării ratin­gurilor. Guvernatorul băncii centrale George Provopoulos a asigurat că instituţia sa este pregătită să asigure lichi­ditate în continuare dacă va fi nevoie, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters.

• Statul român se pregăteşte să îşi ia adio de la FP. Americanii de la Templeton rămân stăpâni

O dată ce statul român îşi va epuiza pe despăgubiri pachetul de acţiuni rămas la Fondul Proprietatea (FP), eveniment estimat să se întâmple până la finele anului, influenţa administratorului Fondului, grupul american Franklin Templeton, va creşte puternic, în condiţiile în care acesta este susţinut de un grup de acţionari importanţi, iar dispersia puternică a acţionariatului face dificilă deocamdată conturarea altui pol de influenţă. Astfel, statul a cedat în mai puţin de un an controlul unor active de peste 3,7 mld. euro şi al unui sector extrem de important în economie, cel energetic.

• Creşterea economică slabă duce la majorări de taxe în Ungaria

Guvernul Ungariei va propune o serie de măsuri, printre care şi majorări de taxe, pentru a acoperi "gaura" de 100 de miliarde de forinţi (361 mil. euro) făcută în buget de creşterea economică sub aşteptări, a anunţat ministrul ungar al eco­nomiei Gyorgy Matolcsy. Premierul maghiar Viktor Orban a adăugat că guvernul de la Budapesta va muta o parte din cheltuielile bugetare în bugetul pentru anul viitor. Eco­nomia ungară a crescut în trimestrul doi cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, sub estimarea de 2,3% a guvernului.

• Israelul a fost zguduit de cele mai intense proteste din istoria sa

Sute de mii de israelieni s-au adunat sâmbătă în centrul oraşului Tel Aviv pentru a protesta faţă de costurile de trai ridicate, scrie The Wall Street Journal. Protestatarii au cerut guvernului condus de premierul Benjamin Netanyahu să majoreze cheltuielile pentru educaţie şi sănătate. Demonstraţiile au scos în stradă 200.000 de oameni din toata ţara, conform poliţiei israeliene, însă potrivit estimărilor presei locale numărul a fost mult mai mare: aproape 450.000 de oameni au luat parte la cel mai mare protest din istoria Israelului.

• Statul începe campania pentru management privat: "Caut CEO pentru afaceri de 10 mld. euro"

Ministerul Economiei începe astăzi selecţia consul­tanţilor care vor gestiona un proiect în care sunt implicate companii cu afaceri de peste 10 miliarde de euro: managementul privat la companiile de stat. La începutul acestui an, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc şi-au luat angajamentul în faţa Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale de a introduce management privat la unele companii de stat pentru a le spori eficienţa şi pentru a le diminua pierderile.