REVISTA PRESEI 06.03.2015

• ADEVARUL

• Obligatorie, opţională sau facultativă? Ce se întâmplă cu ora de Religie

Parlamentarii nu au găsit nici până acum o nouă variantă legislativă care să reglementeze participarea elevilor la ora de Religie, în urma deciziei Curţii Constituţionale de la sfârşitul anului trecut. Astfel, de luni, articolul din Legea Educaţiei care stabilea modalitatea de înscriere la acest curs nu va mai exista. De duminică, articolul din Legea Educaţiei care reglementează participarea la ora de Religie este automat abrogat, în urma deciziei Curţii Constituţionale care a schimbat regula de înscriere la această disciplină. Asta pentru că în cele 45 de zile care s-au scurs de la publicarea motivării sentinţei CCR, aleşii nu au reuşit să modifice Legea Educaţiei în sensul cerut de judecători. Deputaţii din Comisia de Educaţie şi cea Juridică au promis că se vor întâlni marţi să dezbată varianta finală a articolului care va reglementa modalitatea de înscriere la ora de Religie. Între timp, această disciplină se va desfăşura în continuare ca până acum pentru elevii care au depus cerere de participare până pe 6 martie, a explicat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

• Şase nave de război NATO au intrat în Marea Neagră

Crucişătorul american USS Vicksburg şi alte cinci nave NATO au intrat joi în Marea Neagră, unde vor desfăşura exerciţii cu nave care aparţin forţelor marine române, bulgare şi turce. "NATO trimite în mod regulat nave în Marea Neagră pentru exerciţii. Această desfăşurare programată, având în vedere agresivitatea continuă a Rusiei, poartă un mesaj suplimentar de natură să-i liniştească pe aliaţii din regiune", a declarat un oficial al NATO, citat de agenţia de ştiri Reuters. Flotila multinaţională este comandată de contraamiralul american Brad Williamson. Crucişătorul USS Vicksburg este purtător de rachete. Tot ieri, Rusia a anunţat că va demara exerciţii militare în zonele de frontieră în care are dispute teritoriale, printre care Caucazul de Sud şi de Nord, Abhazia, Oseţia de Sud, Armenia şi Crimeea. În total, 2.000 de soldaţi ruşi vor participa la aceste manevre. Recent, trimisul Moscovei la NATO s-a arătat îngrijorat de planurile NATO de a-şi consolida capacităţile militare pe flancul estic, în special în ceea ce priveşte planurile privind România şi Polonia.

• Poţi fi condamnat pentru o postare pe un grup privat de Facebook?

Postările pe un grup privat de Facebook sunt publice, conform unei hotărâri a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, este unul dintre argumentele principale pentru care 61 de elevi de la un liceu clujean au fost sancţionaţi. Hotărârea invocată de profesori nu se aplică în automat în acest caz, susţine un avocat clujean specializat pe astfel de litigii. Cei 61 de elevi de la liceul "Gheorghe Şincai" din Cluj-Napoca pedepsiţi pentru că au postat poze cu mesaje indecente la adresa profesorilor primesc, zilele acestea, sancţiunile în scris. Momentul este important întrucât din momentul primirii deciziei, elevii au cinci zile la dispoziţie pentru a le contesta la Consiliul de Administraţie al şcolii. Decizia poate fi atacată apoi la Inspectoratul Şcolar, iar în final, se poate ajunge în instanţă. Doi elevi care au înfiinţat şi administrat grupul de Facebook vor fi mutaţi disciplinar, iar ceilalţi vor primi mustrări scrise şi, după caz, vor pierde bursele de merit.

• Efectele crizei asupra Rusiei: Cele două fonduri suverane ale Rusiei au pierdut doar în luna februarie 11 miliarde de dolari

Fondul de Rezervă al Rusiei, înfiinţat pentru a acumula surplusul de venituri din petrol şi pentru a susţine bugetul în cazul unor scăderi bruşte ale cotaţiilor ţiţeiului, a pierdut în luna februarie 19% din fonduri, în vreme Fondul Naţional de Bunăstare, folosit de Kremlin pentru a implementa reforma pensiilor, a scăzut cu 10% faţă de luna trecută. Astfel, exprimate în ruble, fondurile din Fondul de Rezervă a scăzut de la 5,8 trilioane de ruble până la 4,7 trilioane. Exprimată în dolari, deprecierea nu este aşa mare ca procent, dar tot este de aproape 10 miliarde de dolari, de la 85,09 miliarde la 75,75 miliarde, scrie ITAR-TASS. În cazul Fondului Naţional de Bunăstare, scăderea este de la 5,1 trilioane de ruble la 4,59 de trilioane ruble. În dolari, acest lucru se constituie într-un declin de la 74,02 miliarde la 73,66 miliarde.

• Pe ce a cheltuit Putin cele 150 de miliarde de dolari despre care vorbea Nemţov înainte să moară?

Cu câteva ore înainte să fie executat, Boris Nemţov acorda un deja celebru interviu publicaţiei Newsweek, în care vorbea despre situaţia economică a Rusiei şi despre costurile conflictului din Ucraina. "Din cauza politicilor lui Vladimir Putin, o ţară cu un potenţial uriaş se prăbuşeşte, o economie care a acumulat rezerve neştiute e la pământ. Am folosit toţi cei 500 de miliarde de dolari pe care i-am economisit. Pentru prima dată în istoria noastră am avut şansa de a face un salt în dezvoltare imens. Niciun lider rus nu s-a mai aflat într-o asemenea situaţie confortabilă, iar astăzi noi suntem la ananghie. Ce am făcut? Inflaţie mare, rublă devalorizată, investitorii fug - 150 de miliarde de dolari au dispărut deja!", spunea, între altele, Nemţov. Regimul lui Putin şi-a bazat modelul de creştere exclusiv pe aprecierea barilului de petrol şi a reformat foarte puţin economia, lucru pe care îl reproşa şi Nemţov în ultimul său interviu.

• Omul de afaceri Dumitru Bucşaru, reţinut într-un dosar de bancrută frauduloasă

Omul de afaceri Dumitru Bucşaru, fostul patron al echipei de fotbal Unirea Urziceni, a fost reţinut pentru 24 de ore. Acesta este suspectat într-un dosar de bancrută frauduloasă (faliment - n.r.) şi distrugere. Prejudiciul este de 1,5 milioane de lei. Din cercetări reiese că "în perioada 2013-2014, persoanele în cauză ar fi contractat un credit bancar, în valoare de 30.000.000 de euro, pentru construirea unui complex de locuinţe în localitatea 1 Decembrie, judeţul Ilfov, iar după ce au intrat în insolvenţă, ar fi înstrăinat activele, nepredându-le lichidatorului judiciar", se arată într-un comunicat de presă.

• Băsescu: Ţinta lui Putin este legată de gurile Dunării

Fostul preşedinte Traian Băsescu atrage atenţia asupra declaraţiilor lui Frederick Hodges, comandantul Forţelor americane din Europa, potrivit cărora preşedintele rus Vladmir Putin ţinteşte gurile Dunării, concluzie trasă de fostul şef al statului încă de acum doi ani. Comandantul trupelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, a avertizat, joi, că Rusia încearcă să deţină controlul asupra gurilor Dunării, ceea ce i-ar oferi o poziţie de forţă asupra economiilor sud-est europene, potrivit The Daily Telegraph. "Sunt sigur ca Putin vrea sa ne distruga Alianta, nu atacand-o, ci divizand-o. Daca nu credeţi nici acum că Rusia este implicată direct in Ucraina, nu veţi crede niciodată. Nu vreţi să o credeţi", a spus Hodges, într-un discurs susţinut la Berlin.

• BANCHERUL

• BCE lansează in premiera, din 9 martie, programul de relaxare cantitativa (Quantitative Eeasing - QE) in valoare de 60 miliarde euro lunar

Banca Centrala Europeana (BCE) a decis ca de luni, 9 martie, sa lanseze, in premiera istorica pentru Europa, programul de relaxare cantitativa (Quatitative Easing - QE), o masura similiara fiind adoptata de Fed-ul american inca de acum 6 ani, prin care va cumpara titluri de stat de pe piata secundara, dupa ce anul trecut a inceput achizitia de titluri garantate cu active (asset-backed securities - ABS) si obligatiuni ipotecare - covered bonds emise de firmele private. Prin acest program de achizitii de titluri guvernamentale si private BCE va injecta lunar pe piata financiara 60 de miliarde de euro, cel putin pana in septembrie 2016, asadar in total 1,1 miliarde euro, surplusul insemnat de bani urmand a stimula cresterea preturilor si avansul economic din zona euro. In consecinta, BCE estimeaza pentru 2015 o crestere de 1,5% a PIB-ului si o revenire a inflatiei la nivelul 0, de la valori negative in prezent (-0,3% in februarie).

• Guvernatorul bancii centrale a Poloniei se asteapta la o apreciere puternica a zlotului din cauza programului de relaxare cantitativa a BCE

Zlotul polonez s-a apreciat puternic, cu 0,8%, dupa ce guvernatorul bancii centale a Poloniei, Marek Belka (foto), s-a antepronuntat, declarand ca ciclul de relaxare a politicii monetare s-a incheiat, odata cu decizia de reducere agresiva a dobanzii, cu o jumatate de punct, la 1,5%, analistii anticipand o ajustare de doar un sfert de punct. Leul romanesc a urmat ieri aceeaşi tendinţă: s-a apreciat cu 0,2%, de la 4,4542 la 4,4454 lei pentru 1 euro. Belka a explicat ca Narodowy Bank Polski (banca nationala) a redus agresiv dobanda in contextul reducerii inflatiei, dar mai ales pentru a contracara potentiala tendinta de apreciere a zlotului, dupa ce Banca Centrala Europeana (BCE) va incepe de luni, 9 martie, programul de relaxare cantitativa (quantitive easing - QE), care presupune achizitia de titluri de stat si private in valoare de 60 de miliarde de euro lunar, adica aproape 1,1 triliarde euro in total pana la finalul programului, in septembrie 2016.

• CURENTUL

• Un nou caz tip Microsoft la Ministerul Sănătăţii. 22 milioane de EURO

Ministerul Sănătăţii a finanţat din venituri proprii achiziţionarea unui sistem informatic IT în valoare de 22 milioane de euro pentru unităţile sanitare din Bucureşti în anul 2007. Contractul a fost alocat fără licitaţie firmei germane SIEMENS BUSINESS SERVICES împreună cu HP ( HEWLETT PAKARD) bazat pe Soluţia SAP. Contractul presupunea implementarea unui sistem complet informatizat de gestionare a spitalelor, pacienţi, buget bazat pe Soluţia firmei SAP. Surse cuprinse de indignare ne-au relatat că doar două spitale pilot, Fundeni şi spitalul judeţean Târgu Mureş au fost dotate cu câteva calculatoare care au ocupat locul degeaba. Sistemul informatic SAP nu a funcţionat niciodată în aceste spitale pilot. Cutiile cu licenţele SAP au rămas aruncate sub birouri. Pilotul a fost un eşec. Eşecul acestui pilot nu a oprit extinderea sistemului şi achiziţionarea licenţelor SAP de 14 milioane de euro în întreg sistemul de sănătate. Eugen Nicolăescu a fost ministrul ce a aprobat aceste achiziţii inutile de licenţe adiţionale.

• CURIERUL NATIONAL

• Afacerea Rodipet sau cum şi-a furat statul căciula

Curtea de Arbitraj de la Paris a admis parţial daunele cerute de Hassan Awdi, obligând statul român la plata a 11 mil. euro. Suma este aproape dublă faţă de cele 6 mil. euro, cât a plătit Hassan Awdi pentru Rodipet. Pe lângă daunele pe care va trebui să le plătească, statul a achitat deja onorariile avocaţilor, estimate, potrivit solicitărilor AAAS de suplimentare a bugetului, la circa 10 mil. euro- Intenţia autorităţilor de la Bucureşti de a profita de pe urma privatizării Rodipet s-a dovedit a fi una extrem de păguboasă, ţinând cont de cele aproximativ 10 mil. euro deja cheltuite cu procesul de la ICSID, raportat la cele 6 mil. euro încasate în urma privatizării.

• Un director al FMI recunoaşte: programele de salvare nu au fost pentru Grecia, ci pentru băncile franceze şi germane

Paolo Batista, unul dintre directorii executivi ai Fondului Monetar Internaţional, spune că până acum programele pentru Grecia au pus o povară prea mare pe ţară şi prea mică pentru creditorii ei. Banii împrumutaţi au vizat nu ajutarea Greciei, ci asigurarea plăţilor către creditorii privaţi, în principal bănci franceze şi germane. "Primul program din 2010 a fost prezentat ca un bailout al Greciei, dar în realitate a fost mai degrabă un bailout al creditorilor privaţi ai Greciei; Grecia a primit cantităţi masive de bani, dar aceştia au fost folosiţi practic pentru a asigura ieşirea, spre exemplu, a băncilor franceze şi germane", spune Batista. El completează că propunerile au fost unidirecţionale, iar programele s-au bazat prea mult pe sacrificii din partea Greciei şi nu foarte multe din partea creditorilor. Batista, director al FMI începând cu 2007 pentru Brazilia, Columbia, Republica Dominicană, Ecuador, Guyana, Haiti, Panama, Suriname şi Trinidad-Tobago, afirmă că economia elenă nu se poate relansa sustenabil fără o tăiere a datoriei aşa cum a solicitat şi Guvernul Alexis Tsipras.

• Investiţiile în economie au scăzut cu 3,1% în 2014

Investiţiile nete realizate în economie au scăzut în 2014 cu 3,1%, la 65,59 miliarde lei, în timp ce în trimestrul IV 2014 au înre­gistrat un avans cu 3% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013, reducându-se uşor ponderea sumelor atrase de lucrările de construcţii noi, informează INS. Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în anul 2014, au însumat 30666,3 mi­li­oane lei, reprezentând 46,8% din total, faţă de 47,1% în anul 2013. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 26782,8 milioane lei, reprezentând 40,8% din total, faţă de 42,4% în anul 2013. Industria a atras 38,9% din investiţii, urmată îndeaproape de comerţ/servicii - 38,3%. Construcţiile au o pondere de 15,7%, iar agricultura de 5,4%.

• Execuţia bugetară a ASF în 2014, excedent de peste 18 mil. lei

În anul 2014, veniturile realizate din activitatea de bază au crescut la 118,67% faţă de anul precedent, gradul de realizare fiind de 112% faţă de prevederile bugetului anual. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) se finanţează integral din venituri proprii extrabugetare, potrivit OUG nr. 93/2013, aprobată prin Legea nr. 113/2013. Nivelul veniturilor din activitatea de reglementare, autorizare şi supraveghere a entităţilor din pieţele financiare non-bancare, pentru anul 2014, a fost stabilit prin Regulamentul nr. 7/2006 emis de CNVM, Legea 32/2002, Norma 7/2008 şi Norma 8/2008 emise de către CSSPP, se arată într-un comunicat al ASF.

• Eliminarea tarifelor de roaming a fost amânată pentru cel puţin trei ani

Comisia Europeană a cerut de la 1 iulie 2016 eliminarea tarifelor de roaming la nivelul UE, iar cererea a fost aprobată de Parlamentul European. Consiliul European, însă, a avut câteva obiecţii şi a retrimis pachetul de legi pentru a fi revizuit. Vestea cea mai proastă este că acesta va fi rediscutat abia în vara lui 2018, când ar putea primi aprobările finale.

• Scandal în PNL Bucureşti pe tema sediului filialei

Scandal de proporţii în cadrul PNL Bucureşti. Motivul neînţelegerilor din interiorul noului PNL este stabilirea sediului filialei. Membrii vechiului PNL vor ca sediul să fie stabilit pe bulevardul Kiseleff, în timp ce vechii democrat-liberali vor ca acesta să fie în Aleea Modrogan, sediul central al PDL. În acest context, Teodor Atanasiu l-a acuzat pe Lucian Duţă că strică imaginea partidului. Potrivit unor surse, citate de B1 TV, Atanasiu le-ar fi cerul celor din vechiul PNL să înceteze orice actiune comuna cu vechii democrat-liberali. Discuţiile au fost atât de aprinse încât la un moment dat, vechii democrat-liberali au părăsit şedinţa, astfel încât celelalte puncte de pe ordinea de zi nu au mai putut fi discutate

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ce se urmăreşte prin ţinerea în puşcărie a Elenei Udrea? Forţarea Elenei să-l denunţe pe Traian Băsescu

In cazul Elenei Udrea nu problema dosarelor intrigă, ci înverşunarea Sistemului de a o ţine în puşcărie cu orice preţ. Mai mult ca sigur că eliberată acum, DNA ar fi cerut Parlamentului o nouă arestare preventivă. Ar fi mirosit prea tare, şi atunci s-a apelat la ÎCCJ, cea mai politizată magistratură din România, pentru că aici ajungi ca judecător numai dacă faci dovada că răspunzi la comenzi. Astfel că avem tot dreptul să ne întrebăm care dintre aceste scopuri s-a urmărit prin arestarea ei pe 30 de zile şi, se pare, că pe încă vreun an: Blocarea oricărei tentative a Elenei Udrea de a face dezvăluiri primejdioase despre binomul SRI-DNA. Din puşcărie e mai greu să apari la televizor. Facilitarea campaniei duse de binomul SRI-DNA pentru condamnarea Elenei Udrea prin media ofiţerilor acoperiţi. Destructurarea personalităţii Elena Udrea astfel încît să recunoască, pentru a ieşi din puşcărie, şi ceea ce n-a făcut. Ţinerea lui Traian Băsescu sub presiune pentru a nu deveni un pericol concurîndu-l pe Klaus Iohannis. Forţarea Elenei să-l denunţe pe Traian Băsescu.

• De ce este Biserica Ortodoxă atât de agresivă în privinţa orei de religie?

Este foarte ciudată atitudinea Bisericii Ortodoxe Române în problema orei de religie. O campanie de imagine menită să pună presiune pe stat s-a declanşat sub un motiv practic inexistent: scoaterea orei de religie din şcoală. Nu s-a decis aşa ceva şi nici nu s-au făcut demersuri pentru o astfel de decizie. S-a declanşat doar o dezbatere publică care nu ar trebui să irite atât de rău Biserica Ortodoxă. La Suceava, de "Duminica Ortodoxiei", s-a organizat chiar şi un marş cu un sobor de preoţi, pentru susţinerea predării religiei în şcoli. Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a emis un fel de comunicat cu această ocazie în care spune că statul trebuie să aibă preocupări religioase. "Împotriva religiei nu se ridică decât oamenii care au pierdut simţul mai adânc al realităţilor", spune arhiepiscopul în comunicatul public, citând din diverşi alţi autori şi chiar din Biblie.

• Cine va prelua funcţia de DIRECTOR al SIE. Cum îşi dispută PNL şi PSD şefia Serviciului

Preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat să facă o nominalizare pentru şefia SIE, după ce propunerea pentru SRI, Eduard Hellvig, a trecut fără probleme în Parlament. Şeful statului nu a făcut cele două nominalizări la pachet, iar premierul Victor Ponta a reclamat faptul că "toată puterea" nu poate ajunge în mâna unui singur partid. Liberalii susţin însă că funcţia de director al SIE va reveni tot PNL, în timp ce social-democraţii consideră că şeful de la SIE trebuie să facă parte dintr-un alt partid pentru că ar fi "periculos" ca ambele servicii să meargă într-o singură zonă politică. În presă, s-au vehiculat deja două nume care sunt date drept favorite pentru postul de director al Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu şi Sorin Ducaru. George Maior a fost un alt nume vehiculat pentru sefia SIE.

• Americanii şi britanicii aterizează la Kiev

Armata americană şi cea britanică vor trimite soldaţi în Ucraina, pentru a antrena forţele guvernamentale. În acelaşi timp, autorităţile de la Washington discută cu cele din state UE pentru un transfer de armament către forţele ucrainene, în lupta cu separatiştii ruşi. Armata SUA a postat anunţuri de închiriere a şapte autobuze de 50 de locuri pentru perioada martie-octombrie 2015, pentru a transporta 300 de militari de la Aeroportul Internaţional Kiev până la Centrul Internaţional de Menţinere a Păcii din Iavoriv, în vestul Ucrainei. Statele Unite se pregătesc să trimită 300 de soldaţi în Ucraina, iar Marea Britanie a anunţat trimiterea a 75 de militari. Armatele americană şi ucraineană vor avea o misiune comună de antrenare, la centrul respectiv, lângă Liov, între 5 martie-31 octombrie.

• Dolarul creşte, şi cu el şi preţul benzinei

Litrul de benzină s-a scumpit cu peste 50 de bani de la începutul anului, în special din cauza faptului că a crescut moneda americană. Dolarul american a ajuns ieri până la un curs oficial de 4,0228 lei, atingând un nou maxim în raport cu moneda locală. Românii sunt direct afectaţi de întărirea dolarului pe de o parte prin creşterea preţurilor produselor importate din Statele Unite ale Americi, dar şi prin scumpirea benzinei, preţul barilului fiind exprimat în dolari. Dacă la începutul anului benzinarii afişau un preţ mediu pentru litrul de benzină de circa 5 lei, în prezent cei mai mulţi vând combustibilul cu mai mult de 5,5 lei pentru un litru.

• JURNALUL NATIONAL

• Interviurile Jurnalul.ro. Gerea: FMI nu poate da preţul gazelor

Preţul gazelor naturale nu va creşte aşa cum era stabilit în calendarul iniţial de liberalizare a gazelor naturale ci de la 1 iunie, a declarat Andrei Gerea, ministrul Energiei, Energiei, IMM-urilor şi Mediului de Afaceri prezent la Interviurile Jurnalul. "Cu FMI am avut discuţii legate de angajamentele României şi am avut şi discuţii legate de un nou calendar de liberalizare pentru gazele destinate populaţiei. Aceste discuţii au început din decembrie-ianuarie când România trebuia să facă acest pas dar nu s-a intrat pe acest calendar iar FMI a fost foarte nemulţumit chiar dacă au existat discuţii despre amânare. Au fost două modificări esenţiale aici: extinderea termenului de la 2018 până la 2021 şi al doilea element liberalizare care trebuia să înceapă de la 1 ianuarie şi care va fi din punctul nostru de vedere de la 1 iunie", a spus Gerea.

• Premierul Davutoglu a anunţat ieşirea ţării din lupta împotriva grupării teroriste Stat Islamic

Turcia NU VA MAI PARTICIPA la operaţiuni împotriva grupării Statul Islamic /SI/ în Irak, dar va susţine autorităţile de la Bagdad în lupta împotriva jihadiştilor, a declarat premierul Ahmet Davutoglu. "Turcia nu va participa la un conflict armat în Irak sau Siria. Vom susţine ofensiva, dar nu ne vom implica în lupte. Nu dorim ameninţare teroristă la graniţele noastre'", a declarat Davutoglu, în prezenţa ziariştilor care l-au însoţit la New York pentru convorbiri cu mediile financiare. Turcia a trimis în Irak ajutor destinat forţelor irakiene care încearcă să preia controlul asupra oraşului strategic Tikrit, fiind prima participare concretă la coaliţia internaţională antijihadistă. Potrivit unei surse militare de la Ankara, acest material nu include şi arme. Turcia a fost îndelung criticată pentru sprijinul acordat grupărilor rebele cele mai radicale în războiul împotriva regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

• NATIONAL

• Blaga si Moraru si-au tras lege ca sa ia bani de la stat pentru liceul lor particular!

Polemicile doctrinare sunt doar praf in ochii electoratului, iar combinatiile transpartinice merg in continuare struna. O demonstrează asocierea dintre familia copresedintelui PNL, Vasile Blaga, si cea a secretarului general al Guvernului, pesedistul Ioan Moraru, in profitabila afacere reprezentata de Liceul Teoretic National din Bucuresti. Culmea este insa ca, la doar cateva zile dupa ce "National" a dezvaluit atentia procurorilor acordata acestei asocieri pentru infiintarea celei mai moderne unitati romanesti de invatamant preuniversitar, senatorii au adoptat un amendament extrem de interesant la Legea Educatiei Nationale. Prin care, tam-nesam, statul roman este obligat ca, incepand chiar din acest an, sa subventioneze tocmai invatamantul preuniversitar particular, domeniu in care principalii jucatori pe piata sunt Blaga si Moraru.

• Gruia Stoica si avocatul Doru Bostina, condamnati la inchisoare

Omul de afaceri Gruia Stoica a fost condamnat la patru ani de inchisoare si trei ani interzicerea unor drepturi pentru cumparare de influenta. In acelasi dosar, avocatul Doru Bostina, denuntator in multe dosare aflate in instrumentarea procurorilor anticoruptie, a primit o pedeapsa de trei ani de inchisoare pentru trafic de influenta. Sentinta pronuntata, ieri, de Curtea de Apel Ploiesti nu este definitiva, putand fi atacata cu apel. De asemenea, cei doi au fost obligati la plata a cate 4.000 de lei cheltuieli judiciare.

• Fiscul da vina pe fantome si divorturi

DNA a instrumentat dosare in urma cărora justiţia a dispus irevocabil confiscarea unor bunuri in valoare de peste 310 milioane de euro si valorificarea lor de catre ANAF. Institutia a recunoscut ca nu si-a facut treaba - fiind scuzata chiar de premierul Victor Ponta - si a aruncat vina pentru nevalorificarea bunurilor sechestrate pe firmele fantoma si divorturile cu partaj. Iata cateva dintre scuzele ANAF: - dosare cu autori necunoscuti sau firme fantoma care duc la hotarari de judecata ce nu pot fi valorificate; - fraudulenţii vând bunurile inainte de a putea fi confiscate; - bunuri neinteresante pentru potentialii cumparatori, nici macar la 50% din pret; - bunuri imobile obtinute in timpul casatoriei, atribuite dupa divort sotului care nu e debitor, cota-parte fiind imposibil de stabilit pentru Fisc etc.

• PUTEREA

• Şefii judeţelor vor fi aleşi indirect. Parlamentarii au elaborat un nou proiect de lege pentru locale

Comisia parlamentară de elaborare a Codului electoral a finalizat joi proiectul de lege privind alegerile locale şi a stabilit, printre altele, că preşedinţii consiliilor judeţene, vicepreşedinţii şi viceprimarii vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă. Proiectul de lege va fi trimis luni spre dezbatere Senatului şi Camerei Deputaţilor şi modifică trei legi: legea alegerilor locale, a administraţiei locale şi statutul aleşilor locali. Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat că astfel se revine la prevederile legale din 2004. Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent.

• Cota unică, de neclintit în următorii doi ani

Guvernul nu are în vedere impozitarea progresivă, cel puţin în următorii doi ani, întrucât Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu are posibilitatea, prin aplicaţia pe care lucrează, să aplice o cotă progresivă de impozitare a veniturilor, a declarat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov. "În următorii doi ani nu este posibilă trecerea la impozitarea progresivă pentru că astăzi ANAF nu are posibilitatea, prin baza de date, prin aplicaţia pe care o are la dispoziţie, să aplice impozitarea progresivă. Deci nu vom discuta de impozitarea progresivă nici măcar la nivel teoretic", a afirmat Vâlcov.

• SRS, învins de Băsescu

Sorin Roşca Stănescu a fost obligat de instanţă să îi plătească lui Traian Băsescu o despăgubire morală simbolică de 100 de lei în procesul în care fostul preşedinte l-a dat în judecată pe fostul senator PNL, care spusese că Băsescu ar fi primit mită pentru susţinerea proiectului de la Roşia Montană. Decizia Judecătoriei Sectorului 2 nu este definitivă, putând fi contestată cu apel. În prezent, Sorin Roşca Stănescu se află în penitenciar, unde execută pedeapsa de doi ani şi patru luni de închisoare cu executare în Dosarul "Rompetrol". În noiembrie 2013, Traian Băsescu l-a dat în judecată pe fostul senator PNL, după ce acesta a spus despre fostul preşedinte că ar fi primit mită pentru susţinerea proiectului minier.

• ROMANIA LIBERA

• "Prioritatea zero" după alegeri. Ce s-a întâmplat cu votul diasporei

La patru luni de la scandalul legat de votul din diaspora, România nu are încă o lege a votului prin corespondenţă. Mai mult, comisia înfiinţată special pentru această lege nu a început încă lucrul efectiv, pe proiect. În schimb, parlamentarii şi-au asigurat, de la buget, în jur de 11 milioane de euro pentru alegerea viitorului Legislativ şi a viitorului preşedinte. Situaţia a fost provocată de o serie de decizii dirijate de majoritatea din jurul PSD din Comisia de cod electoral, condusă de Valeriu Zgonea (PSD). Despre sistemul de vot alternativ, pentru românii din afara graniţelor ţării, membrii comisiei au stabilit doar să elaboreze un proiect de lege separat, în care să fie cuprinse votul prin corespondenţă şi votul electronic, dacă va fi cazul. Însă, dincolo de această decizie de principiu, parlamentarii din comisie nu au început să lucreze efectiv pe proiectul privind votul din diaspora.

• Cum va funcţiona agenţia pentru recuperarea prejudiciilor

Înfiinţarea unei noi structuri, în cadrul Ministerului Justiţiei, care să se ocupe exclusiv de recuperarea prejudiciilor din dosarele penale, se va realiza în mai multe etape, iar astăzi au loc discuţii cu reprezentanţii Parchetului General, DNA, DIICOT şi ANAF. Potrivit ministrului de Finanţe, Darius Vâlcov, Guvernul va merge, cel mai probabil, pe varianta depunerii unui proiect de lege în Parlament şi nu pe cea a emiterii unei ordonanţe de urgenţă. Totuşi, în acest caz, este neclar cum va reuşi Executivul să se încadreze în calendarul destul de strâns pe care şi l-a propus. Potrivit ministrului Vâlcov, care a participat ieri la o dezbatere organizată de PNL pe tema confiscării averilor ilicite, ar trebui creată, întâi, o bază de date cu toate cazurile gestionate de unităţile de administrare fiscală.

• ZIARUL FINANCIAR

• Banii nu circulă în economie. Nicio politică monetară nu poate alunga teama

"Nu circulă banii în economie. Oamenii nu au curaj să dea drumul la bani." Nu de puţine ori businessul "simte" mai bine şi decât Banca Naţională indicatori macroconomici care altfel ar părea foarte arizi. Este şi cazul unuia dintre cei mai experimentaţi oameni din turismul românesc, Carmen Pavel, acţionar la J'info Tours, o companie prezentă de 25 de ani pe piaţă. "Avem creştere economică, anul trecut s-a văzut o revigorare a afacerilor din turism ca urmare a majorării salariilor, probabil, în sectorul public, însă preocuparea noastră este că banul nu se învârte în economie. Oamenii sunt rezervaţi să cheltuie, chiar dacă ar avea posibilitatea, iar această situaţie are consecinţe negative pentru toată lumea. Banii trebuie să circule, de-asta au fost înfiinţaţi", a spus ieri Pavel la ZF Live.

• UniCredit Leasing: Start-up-urile ocolite de bănci se pot finanţa mai uşor prin leasing

"Finanţarea în leasing pleacă de obicei de la vânzător. Sunt puţini clienţi care vin direct la firma de leasing." UniCredit Leasing, cea mai mare companie din piaţa leasingului financiar, a obţinut anul trecut un profit net (consolidat cu rezultatul brokerului de asigurări afiliat) de aproape 20 milioane de lei (4,4 mil. euro), în creştere cu 58% faţă de 2013, pe fondul creşterii cu 16% a volumelor finanţate şi în condiţiile în care erodarea portofoliului de credite s-a oprit. Compania, care deţine o cotă de piaţă de peste 18%, a finanţat anul trecut active de 242 milioane de euro (echivalentul a peste un miliard de lei). La nivel agregat, piaţa de leasing s-a ridicat la 1,32 miliarde de euro anul trecut, fiind în creştere cu 7%.

• Spitalele private au sărit de 500 mil. lei afaceri în mai puţin de zece ani

Cei mai mari zece operatori de pe piaţa de servicii medicale private care deţin spitale au realizat anul trecut afaceri de peste 500 mil. lei pe acest segment de business, arată o analiză a ZF pe baza datelor furnizate de companii şi a estimărilor proprii. Spitalele private au avut un start târziu în România, în urmă cu zece ani, însă acum businessul începe să se închege, după un val de investiţii în perioada 2011-2012. Cel mai rapid ritm de creştere de anul trecut a fost raportat la Spitalul Monza, parte a grupului italian Policlinico di Monza, care a anunţat o cifră de afaceri de 42 mil. lei (9,5 mil. euro), de peste trei ori mai mare decât în 2013. Cifra de afaceri cumulată a companiilor care au CAEN-ul activităţi de asistenţă spitalicească a fost de aproape 500 mil. lei în 2013, de cinci ori mai mult comparativ cu 2006, arată datele de la Registrul Comerţului. În România erau înregistrate 134 de spitale private în 2013, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.