• ADEVĂRUL
• Orbii falşi văd bani adevăraţi. Pensionaţi orbeşte pe caz de boală
Trei femei şi un bărbat au "orbit" în acte pentru a pune mâna pe indemnizaţiile de handicap şi pentru a-şi angaja neamurile ca însoţitori. Orbii din acte au în comun un lucru: sunt rudă cu o angajată a Direcţiei de Asistenţă Socială, instituţie care dă undă verde dosarelor de handicap.
• Misterele Revoluţiei - Sibiu 1989: războiul Armatei cu Internele
"Adevărul" face lumină în complicatul dosar al evenimentelor din "oraşul lui Nicu Ceauşescu". "Misterele Revoluţiei" continuă cu o serie de articole despre cel mai zbuciumat oraş din decembrie 1989: la Sibiu s-au tras două milioane de gloanţe asupra a 170.000 de locuitori.Alături de Timişoara şi de Bucureşti, Sibiul este unul din punctele-cheie ale Revoluţiei din decembrie 1989.
• Cine va face jocurile în Ungaria
Sondajele arată că Fidesz (opoziţia de centru-dreapta) ar putea câştiga majoritatea absolută. Cea de-a doua forţă din Parlament va fi Jobbik, partid de extremă dreapta. Fidesz vrea să micşoreze taxele, să mărească deficitul şi să renegocieze acordul cu FMI. Jobbik va reorienta "radical" Ungaria spre Rusia. Alegerile generale pentru viitorul Parlament din statul vecin au început deja: sâmbătă şi duminică a avut loc primul tur de scrutin în secţiile de votare din străinătate.
• Bulgarii ne-au bătut şi la turism spiritual
Peste 20.000 de români au luat cu asalt litoralul bulgăresc pentru a petrece Paştele. În acelaşi timp, în staţiunile interne, numărul turiştilor a scăzut cu 25%. Cele mai solicitate staţiuni din Bulgaria au fost Nisipurile de Aur şi Albena, iar dintre zonele româneşti, Braşov, Bucovina şi Sibiu au condus în preferinţele turiştilor.
• CAPITAL
• Cu pumnul de tichete la medicul de familie
Coplata. Limitarea accesului la servicii medicale şi încurajarea birocraţiei. Sunt douaă fecte imediate ale sistemului prin care medicii de familie vor pune taxe pentru consultaţii.
• Impozitul forfetar, pus din nou arbitrar
Test. Un restaurant din Floreasca va plăti un impozit forfetar de trei ori mai mare decât acum, după grila propusă de Finanţe , care ţine "secretă" reţeta aflată la baza noilor calcule.
• Cum a ajuns criza să-şi bage coada şi la tribunal
În condiţiile în care judecătorii se plâng de ani buni de supraaglomerare, anul acesta se aşteaptă o nouă explozie a proceselor având ca obiect litigiile de muncă. "Cam toate prevederile din Codul muncii şi mai ales din contractele colective de muncă sunt interpretabile", sintetizează Ioan Dumitraşcu, partener în cadrul casei de avocatură Peli Filip, motivul pentru care atâţia angajaţi consideră că în justiţie îşi pot găsi dreptatea.
• CURIERUL NAŢIONAL
• Cui îi mai pasă de fondurile europene?
În primii trei ani, România a atras doar 14,1% dintr-un total de 19,6 miliarde euro, plasându-ne astfel pe penultima poziţie în UE. Cifrele ne arată că absorbţia banilor europeni rămâne o prioritate doar la nivel declarativ. Pârvu: Noi pierdem resursele europene pentru că nimeni nu este tras la răspundere. Absorbţia fondurilor europene este invocată de cele mai multe ori ca o prioritate naţională, însă în realitate aşa-zisa prioritate rămâne doar la nivel declarativ.
• Proprietarii "Primei Case" nu plătesc ratele până la finalizarea construcţiei
Locuinţele trebuie finalizate în maximum 18 luni, timp în care se vor achita doar dobânzile şi comisioanele. Locuinţele care urmează să fie construite în regim individual prin credite bancare garantate de stat, în programul "Prima Casă", trebuie să fie finalizate în maximum 18 luni, cu o prelungire maximă de un an, interval în care proprietarii vor plăti băncii doar dobânzile şi comisioanele, nu şi ratele.
• Anul viitor am putea ieşi din "coşul de gunoi" investiţional
ING susţine că anul viitor vom scăpa de ratingul junk şi vom intra în cel de investment grade. Cristian Ionescu crede că aceasta depinde doar de evoluţia macroeconomică şi de măsurile guvernamentale. Ratingul de ţară al României depinde în mare măsură de consolidarea fiscală şi ar putea fi ridicat anul viitor de Fitch şi/sau Standard & Poor"s (S&P) în categoria investment grade, 2011 putând aduce astfel o apreciere semnificativă a leului, potrivit unei analize ING.
• Adunarea Creditorilor a stabilit componenţa Comitetului Director al Rodipet
Din acesta fac parte Direcţia Finanţelor Publice a sectorului 2, Bancpost, Ringier, lichidatorii Rodikiosk şi Sanoma Hearst. Următoarea întâlnire cu creditorii va avea loc în luna mai, dar nu s-a stabilit încă data. Creditorii fostului Rodipet, actuala Network Press Concept, au stabilit miercuri, în cadrul unei întâlniri cu administratorul judiciar Consulta 99 şi administratorul special al societăţii, Vasile Uifăleanu, componenţa Comitetului Director al Network Press Concept.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Alege-ţi "Oraşul de vis"!
Împreună cu cititorii, evz.ro lansează provocarea anului în media românească. Aceasta va arăta care este cel mai apreciat şi mai bun oraş din România în care să locuieşti.
După un an de documentare, evz.ro oferă, începând de astăzi, campania "Oraşul de vis". Au fost alese 15 oraşe, cu populaţia de peste 150.000 de locuitori: Arad, Bacău, Braşov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Bucureşti. Primul oraş cu care debutează campania "Oraşul de vis" este Arad.
• Fiscalitatea, teren de joacă pentru guvern
De când a intrat în vigoare, la finele lui 2003, Codul Fiscal a suferit aproape 40 de modificări. Câte o schimbare fiscală la fiecare două luni. Acesta este, în medie, ritmul în care guvernanţii care s-au perindat din 2004 încoace au adus modificări legii de căpătâi în domeniul taxelor şi impozitelor. Timp de şase ani şi trei luni, de la intrarea sa în vigoare la sfârşitul anului 2003, Legea 571/2003 privind Codul Fiscal a fost completată şi modificată de aproape 40 de ori, prin diverse ordonanţe, majoritatea de urgenţă, hotărâri, legi şi norme.
• Românii se pregătesc pentru "lumea nouă": învaţă chineza.
De la începutul lunii martie, zece cursanţi români studiază limba cu cei mai mulţi vorbitori din lume, într-un laborator modern, donat de statul chinez. Pe tablă sunt desenate trei linii orizontale, de lungimi diferite, o linie verticală care le taie la mijloc şi o linie oblică, uşor curbată, care pleacă din stânga. Le-a trasat o mână sigură, subţiindu-le către capete.
• Turcia combate recesiunea cu experienţa crizei din 2001
Implicarea masivă a statului în domeniul creditării şi eforturile pentru dezvoltarea comerţului regional ajută guvernul de la Ankara să depăşească impasul economic actual.
Efectele crizei economice mondiale s-au făcut simţite şi în Turcia, dar nu ca în ţări precum Spania sau Grecia. Situaţia nu a fost una cu totul nouă. În 2001, Turcia s-a confruntat cu o criză profundă, care a adus în colaps numeroase bănci, iar milioane de turci au rămas fără slujbe. Acest lucru a forţat guvernul să ia măsuri drastice, parte a unei strategii complexe de reformă în domeniul financiar- bancar.
• 40.000 de şomeri, pregătiţi pentru o meserie nouă
Anul acesta, cei care au rămas fără job au la dispoziţie 2.400 de cursuri de formare profesională plătite de stat. Tot de la buget sunt achitate şi manualele, şi transportul cursanţilor de criză.Statul va finanţa, anul acesta, formarea profesională a aproape 45.000 de persoane, dintre care peste 40.000 de şomeri. Astfel, cei care au rămas fără job şi au o ocupaţie care nu mai are căutare pe piaţa muncii au la dispoziţie 2.400 de cursuri de formare profesională pentru a învăţa o meserie nouă şi căutată.
• Sat cu internet şi fără curent
Localnicii din satul Faţa Roşie, situat în Munţii Poiana Ruscăi, aşteaptă de zeci de ani să fie racordaţi la reţeaua electrică. Din iarnă însă, ei au acces la internet, prin fibră optică.
Trei sate din comuna Bătrâna, judeţul Hunedoara, au conexiune de internet, deşi nu au energie electrică şi nici nu vor avea prea curând.
• FINANCIARUL
• Turismul autohton, pe butuci: de Paşte, numărul clienţilor a scăzut cu 40%
Numărul românilor care şi-au petrecut Sărbătorile de Paşte în ţară, într-o structură de primire omologată, s-a redus în acest an cu aproape 40% faţă de anul trecut, până la 37.500 de persoane. Potrivit Federaţiei Patronatelor din Turism (FPTR), preţul mediu achitat de un turist de Paşte a scăzut la nivel naţional cu 40% faţă de 2009, până la 405 lei, cu toate ca tarifele serviciilor turistice s-au păstrat la acelaşi nivel de anul trecut.
• Creditele în lei pentru companii sunt cele mai scumpe din Europa Centrală şi de Est
România are cele mai mari dobânzi din regiune la creditele în moneda naţională acordate companiilor, ratele fiind chiar duble faţă de unele ţări. Oamenii de afaceri spun că, pe lângă dobânzile descurajante, li se impun condiţii foarte dure pentru a obţine împrumuturi. Cât de încordată este relaţia dintre firme şi bănci aflaţi mâine din "Financiarul".
-Rezerva valutară a Băncii Naţionale a României (BNR) a atins în martie un un nou maxim istoric, de 32 miliarde de euro, crescând cu 2,3 miliarde de euro faţă de luna anterioară, ca urmare a unor intrări de aproape trei miliarde de euro şi a unor ieşiri de 700 milioane de euro. Potrivit BNR, intrările au reprezentat alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit precum şi venituri din administrarea rezervelor internaţionale.
• Constructorii şi petroliştii s-au înghesuit să sponsorizeze campania lui Traian Băsescu
PD-L a primit de două ori mai mult decât PSD. 31 de firme care au ca profil de activitate construcţiile au donat aproape 200.000 de euro pentru finanţarea campaniei electorale pentru prezidenţiale. Tot pentru alegerile prezidenţiale, Lukoil România Bucureşti a contribuit cu aproximativ 100.000 de euro
• Agricultorii, lăsaţi de stat să se descurce singuri.
Din acest an nu se mai acordă subvenţii pentru producţia de carne de porc, pasăre şi producţia de ouă. Culturi îngheţate, subvenţii eliminate şi credite bancare suprimate. Aşa se anunţă a fi anul agrar 2010, în condiţiile în care s-au schimbat foarte multe dintre schemele de ajutorare a agricultorilor. Fermierii caută orice oportunitate pentru a suplini lipsa ajutorului din partea UE şi a statului român. Oficialii din Ministerul Agriculturii sunt însă tranşanţi: subvenţii nu mai sunt, iar fermierii trebuie să supravieţuiască pe propriile picioare.
• GÂNDUL
• Poliţia Rutieră schimbă Legea Circulaţiei pentru ca "şoferii agresivi" să fie pedepsiţi
În prezent, Codul Rutier prevede amenzi pentru înjurături şi semne obscene. Şeful Poliţiei vrea să schimbe legea pentru ca şi "depăşirile repetate, frânarea bruscă cu intenţie" să fie pedepsite. "Uitaţi-vă ce se întâmplă: se bat, se aruncă pe capotă", spune comisarul-şef Lucian Diniţă, într-un interviu pentru Gândul. Şeful Poliţiei Rutiere susţine că instituţia pe care o conduce le-a făcut deja parlamentarilor o listă de comportamente "agresive" în trafic.
• Aproape 80% din reţeaua totală de drumuri naţionale este "presărată" cu gropi.
Reparaţiile vor costa peste 40 milioane de euro, bani pe care statul nu-i are, iar constructorii vor fi "rugaţi" să lucreze pe datorie. După iarna grea din acest an, 79% din reţeaua de drumuri naţionale din România este acoperită de gropi. Din lungimea totală de 16.062 km, pe 12.700 km va trebui să se intervină pentru plombarea gropilor, sau chiar pentru reparaţii mai complexe, ceea ce va necesita un efort financiar de peste 40 milioane de euro. Bani pe care CNADNR nu-i are.
• Piedone vrea să facă o corabie şi un castel în Parcul Tineretului
Primarul Piedone spune că este vorba de o idee care i-a venit brusc şi pe care va încerca să o materializeze până pe 1 iulie. Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, vrea să bage 500.000 de euro fără TVA într-un loc de joacă în Parcul Copilului. Acesta se va întinde pe o suprafaţă de 450 de metri pătraţi şi va avea un regim de înălţime de 7 metri. Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii, amenajarea locului de joacă se va face în 40 de zile iar pentru încredinţarea contractului edilul a apelat la o "licitaţie restrânsă accelerată" care se va ţine pe data de 19 aprilie.
• JURNALUL NAŢTIONAL
• Adrian Ionescu, Radu Berceanu şi Dorina Tiron "sfânta treime" care patronează drumurile şi autostrăzile româneşti
Cea mai mare familie din România poartă denumirea de cod: CNADNR. 400 de angajaţi legaţi strâns de relaţii de rudenie sau de afaceri, unii dintre ei ocupându-se de-o viaţă de distribuirea de bani publici, proiectarea, avizarea şi construirea de drumuri. Declaraţiile de avere ale salariaţilor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România scot la iveală nenumărate nereguli, precum şi foarte multe legături de familie între angajati.
• Istoria Dobrogei, sub agresiunea betoanelor
Elemente antice trimise la export, lăcaşe de cult - monumente istorice care se dărâmă ca ofrandă adusă Zeului Ban. Un patrimoniu valoros strivit de plus-valoare, la semnătura oamenilor care ar trebui să-l protejeze. Istoria ori se vinde bucată cu bucată ori... se dărâmă.
• Turişti puţini de Paşti
Criza financiară şi bugetul redus au determinat o scădere a numărului de turişti care au petrecut Sărbătorile Pascale în altă parte decât acasă. În pensiunile rurale şi în hotelurile de la noi din ţară au fost înregistraţi 37.500 de turişti. Operatorii din turism au încasat circa 4,3 milioane de euro. Numărul turiştilor care au petrecut Sfintele Sărbători de Paşti în diferite zone turistice de la noi din ţară a înregistrat o scădere de 25% faţă de perioada similară a anului trecut. Deşi structurile de cazare de la noi din ţară aşteptau circa 75.000 de turişti, se pare că numai jumătate dintre aceştia au avut bani pentru o minivacanţă de Paşti.
• Gogoaşa, pe cale de lichidare de Ilie Şerbănescu
Asociaţia producătorilor şi importatorilor de automobile a anunţat rezultatele vânzărilor pe 2009: piaţa s-a întors în 2003! Anunţul a venit nu la mult timp după ce, pe baza preliminărilor, principalii retaileri de electrocasnice şi electronice au spus că piaţa s-a întors în 2006, iar la unele repere chiar în 2005. Tot mai zilele trecute - când obiectiv s-a ajuns la bilanţuri -, băncile au anunţat că, prin scăderi masive atât ca număr, cât şi ca valoare, atât la populaţie, cât şi la firme, plăţile prin sistemul bancar s-au întors la nivelul din 2007.
• Tudor Octavian: Nimic nu a existat înainte de a fi făcut
Cea mai complexă motivaţie de a continua să lucrez, să scriu, cu toate că în jurul meu se înmulţesc descurajările, dovezile de inutilitate, de sfârşit de bal, am primit-o destul de târziu, dar încă în timp util, dintr-o zicere milenară din China: "Nimic nu a existat înainte de a fi făcut". Omul de rând ajunge arareori la cauza lucrurilor, fiindcă se referă numai la prezent. Au bani să-i întoarcă cu lopata, spune săracul despre oamenii foarte avuţi. Semnificativ însă la aceşti oameni foarte bogaţi nu e că au mulţi bani, ci că i-au făcut. Nici când par să vină de la sine şi de peste tot, banii nu vin. Ei sunt făcuţi să vină.
• ZIARUL FINANCIAR
• Şeful elveţian al Holcim România consideră că preţurile apartamentelor nu vor mai scădea.
Sfatul lui Markus Wirth, 61 de ani, CEO-ul Holcim România, subsidiara locală a grupului elveţian Holcim, pentru cei 1.200 de angajaţi ai săi este să investească acum în achiziţia de locuinţe când pot găsi apartamente în zone bune la preţuri scăzute. El consideră că preţurile de pe piaţa imobiliară nu vor mai scădea foarte mult şi după ce se va atinge nivelul minim, preţurile vor relua trendul ascendent.
• Negriţoiu, ING: Criza îi învaţă pe antreprenori că nu se mai pot face bani uşor
Cererea solvabilă de credite este foarte fragilă pentru ca cel puţin deocamdată nu există condiţii de creştere solidă a afacerilor, iar scăderea dobânzii BNR nu duce automat în jos dobânda la credite pentru că sunt greu de finanţat credite în lei pe termen mediu şi lung cu resurse atrase pe termen scurt, afirmă Mişu Negriţoiu, directorul general al ING Bank.
• Mai puţine SMS-uri de Paşte. Creză sau politeţe?
Românii au cheltuit în al doilea an de criză aproximativ la fel că în 2009 în perioada sărbătorilor de Paşte. Aproximativ un miliard de euro s-au dus doar pe produse alimentare specifice, luând în calcul o cheltuială medie de 100 de euro pentru masa de Paşte şi 8 milioane de gospodării. Alte 4 milioane de euro s-au dus pe vacanţele din Bulgaria şi Cipru şi alte 4 milioane pe servicii turistice interne, potrivit datelor de la operatorii de turism.
• Alro şi Hidroelectrica, acord preferenţial de peste 100 mil. euro/an
Producătorul de aluminiu Alro Slatina, controlat de grupul Vimetco deţinut de investitori ruşi, a semnat la sfârşitul săptămânii trecute cu Hidroelectrica un contract de achiziţie a 3TWh anual până în 2018, la un preţ de circa 31-37 euro/MWh, cu 25% mai mare decât anul trecut. La acest cost, valoarea contractului pe nouă ani s-ar putea ridica între 850 mil. euro şi un un miliard de euro. 1 Terrawatt (TWh) este egal cu un milion de megawaţi (MWh).