REVISTA PRESEI 06.06.2014

• ADEVARUL

• Ucraina vrea să ceară Rusiei despăgubiri în valoare de 90 de miliarde de dolari pentru anexarea peninsulei Crimeea

Ucraina îşi propune să dea în judecată Federaţia Rusă pentru anexarea ilegală a peninsulei Crimeea şi să ceară despăgubiri în valoare de circa 1 miliard de grivne (aproximativ 90 de miliarde de dolari), a anunţat recent premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk, potrivit Reuters. "Ucraina a început să lucreze la acest dosar. Procuratura Generală a lansat o investigaţie. Într-un asemenea caz, guvernul nostru va intenta proces pentru desbăgubiri în valoare de aproape 1 miliard de grivne", a declarat prim-ministrul ucrainean, Arseni Iaţeniuk. "Nu există foarte multe opţiuni. Însă fără să vă dezvălui detalii juridice, vă pot asigura că vom folosi toate mijloacele legale posibile pentru a aduce Federaţia Rusă în faţa instanţei de judecată", a mai precizat Arseni Iaţeniuk. Analiştii politici subliniază că intenţia executivului de la Kiev este una riscantă, deoarece chiar dacă Ucraina ar avea motive să câştiga acest proces, teritoriile anexate de Rusia vor reveni în întregime ale Moscovei în urma despăgubirilor.

• După 70 de ani: Aliaţii, din nou în Normandia

Plajele pe care a avut loc debarcarea de la 6 iunie 1944 vor fi astăzi ocupate din nou de Aliaţi. Mii de veterani, turişti şi militari celebrează 70 de ani de la momentul decisiv al victoriei asupra Germaniei Naziste. Peste 600 de veterani britanici şi 350 de foşti soldaţi americani care au luptat împotriva armatei naziste în timpul invaziei aliate din Normandia se întâlnesc după şapte decenii cu camarazii lor de luptă din Canada, Australia şi Noua Zeelandă, pe plajele unde odinioară s-a disputat soarta celui De-Al Doilea Război Mondial. Alături de veterani, la ceremoniile oficiale dedicate Zilei Z participă 19 lideri ai lumii, printre care preşedintele american Barack Obama, Regina Angliei, premierul Marii Britanii, prim-ministrul Canadei, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, cancelarul german, Angela Merkel, dar şi noul preşedinte ales al Ucrainei, Petro Poroşenko.

• Omul de afaceri Dan Adamescu a fost reţinut pentru 24 de ore

Omul de afaceri Dan Adamescu a fost reţinut de procurorii DNA sub acuzaţia că a mituit doi judecători cu 20.000 de euro. Acesta a fost dus joi la DNA, cu mascaţii, pentru că ar fi încălcat obligaţiile prevăzute de măsura controlului judiciar, măsură ce i-a fost aplicată în dosarul în care patru judecători de la Tribunalul Bucureşti au fost arestaţi pentru corupţie. Potrivit ordonanţei de reţinere, Dan Adamescu este acuzat că, în luna decembrie 2013, ar fi remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro, respectiv 5.000 euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elenei Rovenţa de la Tribunalul Bucureşti - Secţia VII Civilă. În schimb, magistraţii urmau să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care acţionar era Adamescu.

• Udrea şi-a anunţat candidatura la şefia Partidului Mişcarea Populară

Deputatul Elena Udrea şi-a depus, joi seara, candidatura la preşedinţia Partidului Mişcarea Populară. "Pentru mine, orice luptă - că e mai mică sau mai mare - e la fel de importantă", a spus ea, când a aflat cine îi sunt contracandidaţii: Daniel Funeriu, fostul consilier prezidenţial Adrian Rădulescu, dar şi Adrian Papahagi, unul dintre membrii fondatori ai PMP. Întrebată dacă se teme de adversarii săi la şefia PMP, Elena Udrea a ocolit răspunsul, dar a subliniat că va purta bătălia politică, indiferent de importanţa acesteia. "Eu sunt un politician care se luptă de 10 ani. Pentru mine, orice luptă - că e mai mică sau mai mare - e la fel de importantă", a conchis ea. Partidul Mişcarea Populară îşi va alege conducerea la Congresul de sâmbătă al formaţiunii. Până acum, partidul a fost condus de Eugen Tomac, deputat.

• Prostituatele, traficanţii de droguri şi contrabandişii aduc împreună un aport de peste un miliard de lei la Produsul Intern Brut, estimează Statistica

România, alături de celelalte state europene, va include din septembrie mai multe activităţi în calculul Produsului Intern Brut (PIB). Pe lângă cheltuielile de înarmare şi cercetare-dezvoltare vor figura şi valoarea adăugată brută din activităţi ilegale, precum prostituţie, trafic de droguri şi contrabandă. Prima serie de date care vor conţine aceste date se referă la anul 2012 şi va fi comunicată în septembrie 2014. Institutul Naţional de Statistică (INS) apreciază că includerea în PIB a acestor activităţi ilegale ar putea avea un impact de cel mult 0,2%, în timp ce - spre exemplu - Marea Britanie estimează că doar prostituţia şi drogurile au o contribuţie de 0,8% din PIB-ul britanic. La nivelul anului 2012, când România a realizat un PIB de 586,74 miliarde de lei (potrivit datelor semidefintive), impactul de 0,2% ar însemna, în termeni nominali, 1,17 miliarde de lei. Iar la cursul mediu de 4,45 lei/euro din acel an, impactul ar fi de 263,7 milioane de euro.

• CURIERUL NATIONAL

• DNA a început urmărirea penală în cazul Harinvest

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dat curs sesizării lui Aurel Marinescu, investitor prăduit de un milion de acţiuni FP, şi efectuează o urmărire în acest caz. Ancheta vizează infracţiunile privind efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi. Marinescu făcuse sesizarea contra Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a Depozitarului Central. "Numai DNA mai poate face lumină în acest caz", declara Marinescu, victima furtului de acţiuni cu prejudiciu de aproximativ 800.000 de lei, plângându-se că timp de mai multe luni de zile doar a fost dus cu vorba de instituţiile pieţei de capital. Nici la ASF şi nici la Depozitarul Central acesta nu a găsit disponibilitate pentru aflarea a ceea ce s-a întâmplat şi găsirea unei modalităţi de recuperare a prejudiciului, ceea ce i-a ridicat păgubitului suspiciuni asupra celor două instituţii.

• Service-urile încep să ceară falimentul Astra

Ameninţările din ultima vreme ale firmelor ce repară maşinile asigurate de Astra şi care nu şi-au primit banii încep să fie concretizate. Curierul Naţional a intrat în posesia unui document prin care un service anunţă ASF şi pe administratorul special al Astra că cere falimentul asigurătorului. Un avocat cu multe dosare îndreptate împotriva Astra spune că societatea a plătit, parţial, doar într-unul dintre zecile de litigii deschise în instanţă de service-uri.

• Big Brother la cartela pre-pay, avizat de urgenţă în Parlament

Săptămâna aceasta, proiectul a fost adoptat de Senat, prezentat în Camera Deputaţilor, amendat şi trimis pentru raport Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor. După adoptarea actului normativ de către Parlament, deţinătorii actuali de cartele au la dispoziţie un interval de şase luni de la data intrării în vigoare pentru a se înregistra. În ciuda faptului că directiva care permite păstrarea datelor de trafic informaţional a fost declarată invalidă de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice a parcurs urgent toţi paşii de dezbatere şi avizare din Guvern, Senat şi ieri din Camera Deputaţilor.

• Chuck Hagel: România, un partener de încredere al SUA

Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a declarat că România este un partener de încredere al SUA şi că preşedintele Barack Obama apreciază foarte mult sprijinul şi prietenia României, informează Mediafax. Şeful Pentagonului a mai spus că apreciază ospitalitatea poporului român oferită militarilor americani aflaţi în România, la Baza Kogălniceanu. "Este important şi pentru ei, şi pentru noi, ca ţară", a arătat oficialul american. Secretarul american al Apărării a invocat Parteneriatul strategic puternic dintre cele două ţări şi a spus că apreciază, totodată, contribuţia României la menţinerea securităţii în această regiune. "Statele Unite apreciază contribuţia României la securitatea în această regiune", acesta amintind, în acest context, implicarea militarilor români în teatrele de operaţii din Irak şi Afganistan.

• De ce nu s-au îmbulzit românii să plece în minivacanţa de Rusalii

În acest an, zilele libere date de la stat, cu ocazia Rusaliilor, nu au venit în cel mai bun moment al anului, iar în urma unui concurs de factori nefavorabili, numărul turiştilor este mult mai mic decât cel înregistrat anul trecut. Potrivit FPTR, anul acesta, circa 40.000 de români vor pleca în vacanţă de Rusalii, cu 30% mai puţini decât anul trecut. Totuşi, în acest sfârşit de săptămână prelungit, unităţile de cazare vor primi cu 25% mai mulţi turişti decât în orice alt weekend din luna mai. Contactat de Curierul Naţional, Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), a spus că anul acesta Rusaliile nu au picat deloc bine, fiind exact în pragul examenelor naţionale în care sunt prinşi sute de mii de copii. În ţară, Litoralul atrage, încă o dată, cei mai mulţi turişti, iar în afară românii dau o fugă cu maşinile în Bulgaria sau în Grecia.

• Veşti proaste pentru cei care caută spaţii de birouri. Chiriile ar putea creşte!

Piaţa închirierilor de birouri ar putea avea parte de o schimbare favorabilă pentru proprietari şi defavorabilă pentru chiriaşi, în special a celor care încă nu şi-au găsit un loc într-o clădire de birouri. Companiile din domeniu se aşteaptă la o creştere a chiriilor pe piaţa locală, creştere care se va resimţi în viitorul foarte apropiat, în condiţiile în care cererea depăşeşte oferta de spaţii. "Datorită, în parte, a activităţii puternice de preînchiriere în sectorul de birouri, indicele încrederii chiriaşilor este la cel mai înalt nivel înregistrat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011, în timp ce cererea de spaţii rămâne evident pozitivă şi simţitor mai mare decât creşterea aşteptată în totalul spaţiului de birouri disponibil în viitorul apropiat. Decalajul dintre cele două a crescut în ultimul trimestru, ceea ce a rezultat într-o creştere bruscă a aşteptărilor asupra evoluţiei chiriilor în trimestrul următor, această tendinţă pozitivă înregistrându-se pentru prima dată în ultimii patru ani", relevă rezultatele unui sondaj realizat de The Royal Institution of Chartered Surveyors România - Institutul Regal al Inspectorilor Acreditaţi (RICS).

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ce AVERE FABULOASĂ are sub SECHESTRU miliardarul Ioan Niculae

Miliardarul Ioan Niculae, care controlează grupul de firme Interagro, este acuzat de procurorii DIICOT de complot şi subminarea economiei naţionale, în dosarul Romgaz. Complicii săi, potrivit anchetatorilor, sunt foştii miniştri ai Economiei, Adriean Videanu şi Varujan Vosganian. Prejudiciul în acest caz este evaluat la 136 de milioane de dolari. "Evenimentul zilei" dezvăluie averea fabuloasă pusă sub sechestru asigurător de procurorii DIICOT: vile, apartamente, banii din conturi şi acţiuni la zeci de firme. Trei maşini de lux 4x4 au fost lăsate în custodie miliardarului. Fiecare dintre maşini valorează peste 50.000 de euro. O casă superbă într-o zonă rezidenţială, cu o suprafaţă construită de 1.859 de metri pătraţi şi un apartament pe Bulevardul Unirii. Tot în Bucureşti au mai fost sechestrate nouă terenuri în zone centrale. De asemenea, au fost blocaţi banii din conturile deschise pe numele lui Ioan Niculae, la cinci bănci comerciale. În cazul în care va fi găsit vinovat pentru complot şi subminarea economiei, averea va fi vândută pentru a recupera prejudiciul.

• Cum se preface Şova că ascultă de FMI

Lăsând impresia că face ordine în Transporturi, ministrul de resort destituie conducerea companiilor din subordine, aducând "oameni de bază". Ieri, Dan Şova, ministrul Transporturilor, a destituit Consiliul de Administraţie (CA) al CFR Marfă, condus de Liviu Radu. Reprezentanţii fostului CA au declarat în apărarea lor că a fost o mişcare surprinzătoare, compania reducându-şi substanţial pierderile de-a lungul mandatului lor. Nu trebuie uitat însă că CFR Marfă a beneficiat de ştergerea a 1,5 miliarde de lei arierate în cadrul procesului de privatizare, în 2013, ceea ce a condus, automat, şi la diminuarea datoriilor. Interesant este însă cine le ia locul. Cel mai probabil, compania va fi condusă de George Buruiană, care vine din poziţia de membru CA şi care, aproape un deceniu, a condus Servtrans. Aceasta este o companie de trasport marfă privată, anchetată în trecut pentru că ar fi căpuşat CFR SA. Potrivit Digi24, din viitorul CA vor face parte trei consilieri ministeriali.

• Şeful de la Tarniţa - Lăpuşteşti dă asigurări că proiectul va continua

Directorul general al Societăţii Hidro Tarniţa SA, Dan Cârlan, susţine că nu se pune problema închiderii sau abandonării proiectului centralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa, atât timp cât există un interes cert din partea investitorilor pentru realizarea lui. "Proiectul Tarniţa este unul strategic pentru România, noi fiind una dintre foarte puţinele ţări din Europa care nu dispun de o centrală cu acumulare prin pompaj pentru siguranţa Sistemului Energetic Naţional (SEN), deşi avem o locaţie excepţional de favorabilă pe amplasamentul Tarniţa - Lăpuşteşti. Dezvoltarea impetuoasă din ultimii ani a energiilor regenerabile (curate dar şi necontrolabile) face din Proiectul Tarniţa o necesitate absolută pentru siguranţa SEN", a declarat Dan Cârlan într-un comunicat.

• JURNALUL NATIONAL

• Impresionanta poveste a vieţii milionarului sibian Ilie Vonica

lie Vonica a fost un om modest, discret şi foarte bogat. Averile stârnesc invidii, nasc multe curiozităţi şi îl pun mereu în centrul atenţiei comunităţii. Merg de câteva ori pe an în Sibiu şi în urmă cu ceva timp mi-a atras atenţia numele unei firme pe care o întâlneam tot mai des în oraş. Polisano. Centre de analize, apoi cabinete medicale, farmacii într-un lanţ, un spital, apoi o fabrică de medicamente. Totul era o afacere de familie devenită tot mai extinsă şi a cărei notorietate impunea numele Vonica în industria de sănătate. Afacerile au căpătat o recunoaştere la nivel naţional când Polisano a depăşit prima sută de milioane de euro. Acum ating 300 de milioane, iar în acest holding extins şi în constructii, turism, vânzări de automobile lucrează peste 2.000 de oameni. Despre Vonica se vorbea cu respect în oraş, aparent duşmăniile l-au ocolit. În jurul lui se ţesea povestea de succes a unui medic devotat meseriei şi pacieţilor, a sibianului get beget care este fala oraşului şi îşi ajută semenii şi comunitatea.

• Palatul Parlamentului. Băsescu şi Ponta participă la aniversarea a 150 de la înfiinţarea Curţii de Conturi

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta vor participa astăzi la evenimentul organizat în Camera Deputaţilor pentru marcarea a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Evenimentul va avea loc la ora 9:30 la sala de plen a Camerei Deputaţilor. "Curtea de Conturi este unul dintre pilonii statului român şi istoria ei începe odată cu statul modern român. Înfiinţată de Alexandru Ioan Cuza, a fost în timp un veghetor al utilizării corecte a banului public. (...) Este important pentru toate celelalte instituţii publice să avem o Curte de Conturi puternică, profesionistă şi în acelaşi timp o Curte de Conturi care să sugereze şi soluţii de îmbunătăţire a normelor de utilizare a banului public. Vă felicit pentru modul în care aţi reuşit să ţineţi sub control utilizarea banului public, fie că este ban din taxele contribuabilului român, fie că este ban public din contribuţiile cetăţenilor Uniunii Europene", le-a transmis Băsescu membrilor Curţii de Conturi.

• NATIONAL

• Statul roman a smenuit miliardele primite din fonduri europene la cursul de schimb!

Potlogariile financiare ale statului roman sunt pe cale sa provoace un nou cutremur la Bruxelles, autoritatile de la Bucuresti fiind suspectate ca, pur si simplu, au smenuit fondurile nerambursabile acordate cu generozitate, in ultimii ani, de catre Comisia Europeana. Iar totul a iesit la iveala dupa ce un cetatean german a depus plangere penala, indignat fiind de inselaciunile facute de catre Agentiile de Plati din Romania care, din jongleriile pe cursul valutar, s-au ales cu milioane de euro intrate ilegal in conturi. In momentul de fata au loc anchete atat ale procurorilor romani, cat si ale investigatorilor europeni de la OLAF, insa complexitatea cauzei este una uriasa, mii de contracte asemanatoare urmand a fi acum reanalizate.

• Dan Diaconescu pluseaza: vrea si Transporturile

Acum, ca l-a prins pe Victor Ponta la inghesuiala, Dan Diaconescu nu este dispus sa-l lase sa scape prea usor. Nici nu a apucat premierul sa-si exprime intentia de a coopta PPDD-ul la guvernare, ca Diaconescu a si ridicat pretentii. Pe langa departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, pe care ar urma sa-l preia Simona Man, presedintele PPDD, Dan Diaconescu, vrea si Ministerul Transporturilor. "Doresc ca pana la sfarsitul anului eu, personal, prin prietenii mei din strainatate, sa construim sau macar sa incepem o autostada de la Nadlac si autostrada sa se vada functionand, iar pentru asta imi doresc Ministerul Transporturilor. Imi doresc Ministerul Diasporei ca sa ii aduc pe romanii din strainatate acasa", a afirmat patronul OTV. Declaratia acestuia i-a infuriat la culme pe social-democrati, care oricum nu vad cu ochi buni o apropiere intre PSD si PPDD.

• PUTEREA

• Mădălin Dumitru, mâna dreaptă a lui Oprescu, reţinut de DNA

Directorul Direcţiei Infrastructură din Primăria Capitalei, Mădălin Dumitru, a fost reţinut joi de procurorii anticorupţie, fiind acuzat că a dat preferenţial contracte unor firme "de casă" şi că a aprobat decontarea unor lucrări fictive de aproape 100.000 de euro la Pasajul Băneasa. Dumitru este acuzat de luare de mită, abuz în serviciu, delapidare, trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere. Mădălin Dumitru a fost scos din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu cătuşe la mâini şi urcat într-o maşină a anchetatorilor, fiind reţinut pentru 24 de ore. Şeful Direcţiei Infrastructură face parte din cercul restrâns de colaboratori ai primarului general Sorin Oprescu, direcţiile pe care le coordonează fiind probabil cele mai importante din Primăria Capitalei. Arestarea sa vine la o săptămână după ce DNA a făcut percheziţii la mai multe instituţii publice, printre care şi la Primăria Capitalei, la sediile unor firme şi la domiciliile unor persoane.

• Deputatul PP-DD care se opune protocolului cu PSD îşi negociază plecarea la UNPR sau PNL

Anunţata intrare la guvernare a PP-DD a creat tensiuni în rândul parlamentarilor partidului, nemulţumiţi că nu sunt incluşi în negocierile pentru funcţiile de miniştri, întrucât postul de ministru al românilor de pretutindeni ar urma să îi revină Simonei Man, preşedintele formaţiunii. Dar opozanţilor din partid ai protocolului cu PSD, Man a vrut să le închidă gura, întrucât surse din partid au precizat că plănuia excluderea lui Daniel Fenechiu, cel care a declarat public că se opune proiectului cu PSD. În schimb, un fost parlamentar PP-DD, care a mers la UNPR, a declarat pentru PUTEREA că Fenechiu îşi negociază plecarea la UNPR sau la PNL. Pe de altă parte, Fenechiu a declarat pentru PUTEREA că nu plănuieşte să plece din partid.

• ROMANIA LIBERA

• Război Rece la distanţă între Obama Şi Putin

Preşedintele american, Barack Obama, a acuzat Rusia că reînvie "tacticile sumbre" din trecut, în tentativa de a-şi menţine influenţa asupra Ucrainei, în timp ce liderii mondiali reuniţi la Bruxelles la Summitul G7 au acuzat, la rândul lor, acţiunile Moscovei, cerându-i să oprească violenţa separatiştilor şi fluxul armelor şi al paramilitarilor ce vin din Rusia în estul ucrainean. Liderii G7 i-au cerut lui Putin să aibă o întrevedere cu noul preşedinte de la Kiev. Reuniţi într-un summit G7 (clubul celor mai dezvoltate ţări), liderii occidentali au continuat să facă presiuni asupra Rusiei pentru a dezamorsa situaţia din estul Ucrainei şi, în cadrul unui dineu la Bruxelles, au reafirmat unitatea punctelor lor de vedere. Preşedintele american şi cancelarul german au avertizat cu noi sancţiuni, şi mai severe, împotriva Rusiei dacă situaţia din Ucraina nu se reglementează, având în vedere alegerea noului preşedinte ucrainean.

• Un nou eşec pe banii UE?

Noul exerciţiu financiar de atragere a fondurilor comunitare riscă să devină un eşec similar celui anterior (2007-2013). România nu a semnat încă un acord de parteneriat cu Bruxelles-ul, iar Comisia Europeană a trimis recent un nou set de critici, după cele din vara lui 2013 şi de la începutul acestui an. La aproape un an de la trimiterea către Bruxelles a primei variante a Acordului de parteneriat pentru banii UE 2014-2020, Guvernul pare să nu înţeleagă ce îi solicită Comisia Europeană. Prima formă a fost trimisă în luna iulie 2013, iar primirea acesteia de către CE nu a fost foarte fericită. Ultimele comentarii trimise de către Comisia Europeană, pe tema Acordului de parteneriat, nu sunt nici ele măgulitoare. Într-un document recent, CE atrage atenţia asupra lecţiilor neînvăţate, a alocărilor dezechilibrate şi neîndeplinirii unor condiţionalităţi ex-ante, precum nerespectarea legislaţiei UE în domeniul achiziţiilor publice.

• ZIARUL FINANCIAR

• BCE este prima mare bancă centrală care introduce dobânzi negative la depozite

Banca Centrală Europeană va taxa rezervele băncilor comerciale pentru a le determina să finanţeze economia reală. BCE a păşit ieri în istorie cu decizia de a duce dobânda la depozite de la 0% la -0,1%, ceea în­seamnă că taxează rezervele pe care i le încredin­ţează băncile comerciale într-o etalare de arsenal de stimulare a economiei care mai cuprinde, printre altele, reducerea tuturor dobânzilor importante şi 400 de miliarde de euro în finanţare ultraieftină pusă la dispoziţia băncilor cu condiţia ca banii să ajungă la companiile mici şi mijlocii şi astfel în economia reală. BCE răspunde astfel pericolului deflaţionist adus de inflaţia slabă, nevoii de a consolida revenirea economiei şi de a ajuta la crearea de locuri de muncă şi cererilor de a deprecia euro pentru a face mai competitive exporturile ţărilor mai slabe din zona euro. Bursele au reacţionat cu creşteri, euro s-a depreciat, în timp ce costurile de finan­ţare ale Spa­niei, Italiei, Greciei şi Irlandei au scăzut. Irlanda se finan­ţea­ză de pe pieţe mai ieftin decât SUA.

• Bancherii spun că ar finanţa investiţiile în energie, dar aşteaptă mecanisme de susţinere garantate de stat

Una dintre modalităţile prin care marile proiecte de investiţii din domeniul energetic pot fi deblocate sunt schemele de susţinere, cu implicarea statului, care pot compensa eventualele dificultăţi induse de piaţă, sunt de părere bancherii, analiştii şi şefii de companii prezenţi la Bucharest Forum Energy 2014, eveniment organizat de Institutul Aspen România. Piaţa locală a aplicat până la jumă­tatea anului trecut una dintre cele mai generoase scheme de sprijin pentru ener­gia verde, prin care a atras investiţii de 6 miliarde de euro în eoliene sau solare, preţul fiind plătit însă de toţi consumatorii prin creşterea facturilor. Pentru marile proiecte, aşa cum sunt de exemplu reactoarele 3 şi 4 de la Cerna­vodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lăpuş­teşti, ar fi nevoie de alte scheme de sprijin, în contextul în care investitorii refuză să-şi asume riscul de piaţă pentru proiecte cu o durată de implementare şi de viaţă atât de mare. Preţul acestor scheme ar fi plătit tot de consumatorul final.

• Divizia de creditare agricolă a Agricover a luat 6,7 mil. euro de la o cooperativă de microfinanţări

Agricover Credit IFN, divizia de creditare a grupului de agrobusiness Agricover condusă de olandezul Robert Rekkers, a luat un credit de 6,7 mil. euro (30 mil. lei) de la cooperativa de microfinanţări Oiko Credit. Agricover urmează să folosească fondurile pentru afacerea sa cu creditări agricole. "Acordul de astăzi (ieri - n. red.) îi va permite Agricover Credit să menţină ritmul rapid în dezvoltarea de noi produse şi servicii financiare", a declarat Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN. Creditul anunţat de Agricover Credit IFN este cel mai mic din ultimii doi ani şi patru luni şi vine după ce compania a contractat finanţări de la International Finance Corporation, Eximbank sau Black Sea Trade and Development Bank. În acest interval compania a făcut publică contractarea unor credite cumulate de 58 mil. euro, iar finanţarea anunţată acum majorează cu 11% stocul de credite obţinute din piaţă. Divizia de creditare a Agricover a ajuns la sfârşitul anului trecut la un portofoliu de credite acordate fermierilor de 144 mil. euro, în creştere cu 55% faţă de 2012.