REVISTA PRESEI 06.07.2013

• ADEVARUL

• Scandalul Tarom. Demetriade, director executiv: "Corpul de Control va oferi suficiente detalii care să justifice reducerea mandatului lui Heinzmann"

Nicolae Demetriade, numit recent administrator-director executiv al Tarom, a declarat, pentru "Adevărul", că, cel mai probabil, echipa Corpului de Control al Ministerului Transporturilor, care se află de miercuri în companie, va oferi suficiente detalii care să justifice decizia Consiliului de Administraţie privind reducerea de la patru ani la un an a mandatului managerului privat Christian Heinzmann. El a adăugat că, cel mai probabil, Corpul de Control va prezenta mult mai multe "decizii de management care nu au respectat care nu au respectat nici reglementările interne, dar nici alte prevederi legale".Heinzmann a declarat că a semnat anexa la contract privind reducerea mandatului la presiunile exercitate de Dan Pascariu, altfel ar fi fost demis. În replică, Pascariu a afirmat: "Cum l-aş fi putut eu forţa? El a semnat un addendum la contract de bună voie".

• Vicepreşedinte Rompetrol: "Memorandumul nu este un compromis. În acest caz nici compania noastră, nici statul român nu au de pierdut"

Compania Rompetrol a reacţionat la declaraţiile prin care preşedintele Traian Băsescu atrăgea atenţia asupra acordului dintre Guvernul Ponta şi kazahi, care vizează o plată de 200 de milioane de dolari către statul român, prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGas din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC). Azamat Zhangulov, vicepreşedinte al Rompetrol Group, a explicat pentru "Adevărul" motivele care stau în spatele Memorandumului semnat cu guvernul, planurile de investiţie ale grupului KazMunaiGas în România, dar şi detalii despre stadiul relaţiilor dintre statul român şi Kazahstan.

• Ce salarii au miniştrii din Guvernul Ponta

Salariile miniştrilor din Guvernul Victor Ponta sunt mai mari decât cele ale miniştrilor din guvernele Boc sau Ungureanu. Însuşi premierul Ponta şi-a atribuit un salariu mai ridicat decât avea premierul Emil Boc. Astfel, premierul Ponta are un salariu de circa 6.048 de lei pe lună, în timp ce Emil Boc avea un salariu lunar de 5.334 lei. Cu 714 lei mai mult, aproape cât un salariu minim. Mai mult decât fostul premier câştigă şi ministrul pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, care ia 5.650 de lei. În total, dintre cei 28 de miniştri, 4 nu şi-au trecut salariile aferente funcţiei.

• Scandalul achiziţiilor publice, un nou "călcâi al lui Ahile" în coabitare. Ponta: "De ce a promulgat Băsescu legea cu achiziţiile dacă este aşa de rea?"

Premierul Victor Ponta s-a întrebat retoric de ce preşedintele Traian Băsescu a promulgat modificările la sistemul achiziţiilor publice dacă acestea sunt atât de rele, adăugând că este convins că acesta nu a spus presei motivul. Asta după ce anumite regii autonome şi companii naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuite contracte prin licitaţii. Preşedintele Traian Băsescu a declarat aseară, la Digi 24, că ar fi avut conştiinţa încărcată dacă promulga legea achiziţiilor publice fără să fie atent, arătând că nu este vorba să nu mai fie licitaţii la regii şi companii de stat, ci vor fi introduse standardizări şi norme interne. El a adăugat că a cerut şi Guvernului PDL să majoreze plafonul achiziţiilor directe, arătând că licitaţii sunt organizate pentru sume mari, iar lucrările mici nu pot fi blocate de proceduri.

• Au fost selectaţi lichidatorii Companiei Naţionale a Huilei şi Termoelectrica

Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a selectat lichidatorii pentru CN a Huilei şi Termoelectrica, aflate în lichidare, aceştia fiind Expert Insolvenţă Deva, respectiv consorţiul format din Muşat & Asociaţii - Restructuring & Insolvency şi Muşat şi Asociaţii. OPSPI a primit la 7 iunie, termen limită, câte trei oferte pentru fiecare din cei doi operatori economici, iar în urma analizei documentelor de participare, în fiecare din cele două cazuri a fost descalificată câte o ofertă. În urma punctării ofertelor finale depuse, conform grilelor de evaluare şi comparare, au fost declaraţii adjudecatarii licitaţiilor - Expert Insolvenţă SPRL Deva la CN a Huilei şi Muşat & Asociaţii - Restructuring & Insolvency şi Muşat şi Asociaţii la Termoelectrica.

• Permanenta criză politică a monedei euro

Euro este unul dintre cele mai importante experimente politice din istoria Europei. S-a născut cu un deficit democratic mare şi este încă moneda principală pentru 300 de milioane de oameni din 17 ţări. Euro reprezintă un sfert din rezerva mondială de valută. Nu este un record rău pentru o nouă unitate monetară, notează CNBC. Însă ambivalenţa monedei încă persistă. Euro este un rezultat al încrederii politice, un exemplu unic de bun combătut permanent de crizele investitorilor cu privire la durabilitatea lui ca monedă de schimb. Din perspectiva investiţiilor pe termen scurt, euro nu este o ideea rea. Economia în zonă pare să se salveze, iar în cazul unei recuperări slabe, neinflaţioniste, oferă valori de investiţie atractive, continuă CNBC. Însă, în ceea ce priveşte investiţiile pe termen lung, evenimentele recente demonstrează că investitorii în euro sunt expuşi la o listă întreagă de nesiguranţe, de la structura instituţională a zonei euro, la politici economice complet necoordonate şi sisteme financiare fragmentate, până la absenţa unui acord privind transferul de bunuri pentru a crea o structură politică completă, necesară conducerii unei politici monetare unice.

• WSJ: În Europa se înmulţesc fabricile auto neprofitabile

Piaţa auto europeană se scufundă, din ce în ce mai mult, în probleme. Vânzările de autoturisme, "susţinute" de căderile economice ale zonei, sunt în scădere de cinci ani şi pe cale de a atinge cel de-al şaselea an de declin. Mulţi producători pierd bani, dar guvernele şi sindicatele de muncă au dejucat orice efort de restructurare. Rezultatul este că numărul fabricilor auto neprofitabile este în creştere, notează "Wall Street Journal" (WSJ). 58 din 100 cele mai mari fabrici de asamblare din Europa funcţionează sub 75% din capacitatea lor, un nivel care, în mod normal, ar băga uzinele într-o criză majoră, susţine un studiu recent realizat de "Alix Partners". "Dacă fabrica ta funcţionează la 90%, faci bani. Dar dacă funcţionezi la doar 60-70%, atunci pierzi mai mulţi bani şi nu mai ştii ce să faci", spune John Hoffecker, director la o firmă de consultanţă, dar care deţine şi o reprezentanţă auto.

• Armata egipteană a declarat stare de urgenţă în Suez şi în Sinai

Forţele armate care deţin acum puterea în Egipt au declarat stare de urgenţă în regiunile Suez şi Sinai, după ce un grup de islamişti înarmaţi a atacat un aeroport. Armata va desfăşura puncte de control la ieşirile din fiecare oraş, iar securitatea va fi consolidată în zonele frontaliere. Militanţi favorabili regimului Mohamed Morsi au fost implicaţi într-un schimb de focuri cu militari egipteni, vineri, pe străzile din Cairo, afirmă surse citate de AFP, cel puţin trei manifestanţi fiind ucişi în acest incident. Incidentul intervine în contextul în care mişcarea Fraţii Musulmani a organizat vineri ample proteste la Cairo, denunţând "lovitura de stat militar" prin care a fost demis preşedintele islamist Mohamed Morsi.

• Egipt: întrebarea de 1,5 miliarde de dolari

A fost sau nu lovitură de stat? Răspunsul la această întrebarea valorează nici mai mult, nici mai puţin de 1,5 miliarde de dolari. Aceasta este valoarea unui ajutorului financiar promis de SUA Egiptului pentru a sprijini trecerea la democraţie. Dar pot americanii să dea aceşti bani când armata a înlăturat prin forţă un preşedinte ales democratic, ba chiar primul preşedinte liber ales al Egiptului? Marile puteri nu şi-au respectat promisiunile de a ajuta financiar şi logistic statele care au trecut prin Primăvara Arabă. Prelungirea crizei economice şi tranziţia tulbure către democraţie a ţărilor arabe au dus la sistarea planurilor de asistenţă financiară promise de Statele Unite ale Americii şi de Uniunea Europeană. Deocamdată, Bruxelles-ul s-a dovedit rezervat faţă de evenimentele din Egipt şi nu şi-a mai luat niciun angajament. Cum rămâne însă cu Washingtonul, care a avut un rol mult mai pronunţat în căderea regimurilor autoritare în timpul Primăverii Arabe? Administraţia lui Barack Obama a început să analizeze implicaţiile celei de-a doua revoluţie egipteană.

• Nicaragua: Preşedintele Daniel Ortega este dispus să îi acorde azil lui Snowden

Preşedintele Republicii Nicaragua, Daniel Ortega, a afirmat vineri că este dispus să îi acorde azil politic fostului consultant al Agenţiei Naţionale de Securitate, Edward Snowden, "dacă circumstanţele permit" acest lucru. "Noi suntem deschişi şi respectăm dreptul la azil şi este clar că dacă circumstanţele permit, îl vom primi pe Snowden cu mare plăcere şi îi vom acorda azil aici, în Nicaragua", a declarat Ortegga, citat de France Presse. Site-ul de dezvăluiri WikiLeaks a anunţat vineri că Edward Snowden a depus cereri de azil în şase noi ţări, în contextul în care eforturile sale de a găsi refugiu faţă de autorităţile americane s-au dovedit zadarnice până în prezent. WikiLeaks a afirmat într-un mesaj postat pe Twitter că nu va preciza care sunt cele şase ţări, "din cauza tentativelor de interferenţă din partea SUA".

• Siria: ONU renunţă să mai adopte o declaraţie din cauza Rusiei

Forţele regimului de la Damasc şi-au intensificat bombardamentele asupra oraşului Homs, a anunţat vineri ONU, în timp ce Consiliul de Securitate a renunţat la ideea de a adopta o declaraţie prin care să ceară acces umanitar în localitatea respectivă, din cauza opoziţiei manifestate de Rusia. Moscova s-a opus adoptării acestei declaraţii, ce necesită unanimitatea celor 15 membri ai Consiliului, apreciind că este vorba despre "două greutăţi, două unităţi de măsură" în proiectul iniţiat de Australia şi Luxemburg. Cele două ţări au pus capăt vineri mai multor zile de negocieri, potrivit unor diplomaţi, notează France Presse. La rândul său, Rusia a pledat pentru ca documentul să includă şi oraşele asediate de rebelii sirieni. Aproximativ 4.000 de civili sunt prinşi în capcană în centrul istoric al oraşului Homs, din centrul Siriei, un cartier asupra căruia forţele fidele preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad, sprijinite de luptători din cadrul mişcării şiite libaneze Hezbollah au lansat un asalt la 28 iunie.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cronologia celei mai grave crize din istoria democratică a României

În vara lui 2012 statul de drept a fost în real pericol. Anihilarea de către USL a instituţiilor democratice ale României a şocat prin maniera în care a fost făcută. SUA şi UE au intervenit prompt pentru a remedia situaţia. Timp de două luni, în România s-a instalat haosul. "Evenimentul zilei" vă prezintă cronologia celei mai grave crize politice de după căderea comunismului, criză în care instituţii importante ale statului de drept au fost anihilate la ordin politic. - Miercuri, 27 iunie 2012 - Monitorul Oficial este trecut din subordinea Camerei Deputaţilor în subordinea Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă. - Urmează un lung şir de publicări arbitrare ale actelor normative. - Marţi, 3 iulie 2012 - În sesiune extraordinară a Parlamentului sunt revocaţi din funcţii: preşedintele Senatului, Vasile Blaga şi Roberta Anastase, şefa Camerei Deputaţilor. Revocarea s-a făcut cu încălcarea regulamentelor Camerelor, a deciziilor CCR şi a Constituţiei.- În aceeaşi zi Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, a fost şi el revocat şi înlocuit cu omul casă al PSD, Valer Dorneanu. Miza: doar Avocatul Poporului putea contesta la CCR ordonanţele de urgenţă ale Guvernului.- Miercuri, 4 iulie 2012 - Guvernul adoptă ordonanţa de urgenţă care prevede că hotărârile Parlamentului nu mai pot fi contestate de Curtea Constituţională.

• UN AN DE LA TENTATIVA DE LOVITURĂ DE STAT. Băsescu şi Ponta, câştigătorii puciului. Antonescu - perdant

O analiză a tentativei de lovitură de stat din 2012, la un an după evenimente, relevă aspecte surprinzătoare. Unii pucişti au câştigat de pe urma eşecului, în timp câţiva dintre apărătorii statului de drept au plătit pentru asta. Tabăra învingătorilor şi cea a învinşilor în urma referendumului nu se delimitează la fel de clar ca Opoziţia şi Puterea. Şi în rândul USL au fost personaje avantajate de pe urma faptului că Băsescu a rămas la Palatul Cotroceni, iar unii dintre cei care au apărat statul de drept au plătit pentru asta. Preşedintele Traian Băsescu este principalul beneficiar al eşecului loviturii de stat. Şi-a păstrat mandatul şi este puţin probabil să mai existe vreo tentativă de suspendare a sa până la sfârşitul lui 2014. În plus, abuzurile comise de USL în tentativa de debarcare a acestuia i-au relansat imaginea, afectată ca urmare a măsurilor economice dure pe care şi le asumase alături de guvernul Boc.

• UN AN DE LA TENTATIVA DE LOVITURĂ DE STAT. Statul de drept, călcat în picioare de USL

Lovitura de stat din vara lui 2012 a fost marcată de nenumărate momente în care USL a demonstrat un dispreţ total pentru instituţiile statului de drept şi pentru respectarea legii. Pentru ca nimic să nu-i stea în cale în procesul de demitere a lui Traian Băsescu, USL a început pe 3 iulie în forţă, cu demiterea Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu, fără un motiv clar, în condiţiile în care legea specifica faptul că acest lucru se întâmplă doar în situaţii grave, precum încălcarea legii. Motivul: Avocatul Poporului era singurul care putea să sesizeze CCR privind neconstituţionalitatea ordonanţelor Guvernului. În aceeaşi zi, au fost înlăturaţi din funcţie preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi cel al Senatului, Vasile Blaga, încălcându-se flagrant regulamentele celor două instituţii.

• UN AN DE LA TENTATIVA DE LOVITURĂ DE STAT. UE şi SUA au oprit tăvălugul USL-ist

Europa şi Statele Unite ale Americii au reacţionat prompt, concertat şi eficient, deturnând tentativa guvernanţilor de a prelua în forţă şi funcţia de preşedinte. Europa privea acum un an consternată la ceea ce se petrecea chiar sub proprii ochi. Un puhoi de reacţii şi avertismente ferme s-au revărsat spre Bucureşti, cărora noua majoritate la putere le-a răspuns într-un mod cu totul iresponsabil. De la Berlin, cancelarul Angela Merkel a declarat răspicat că este "inacceptabil dacă într-o ţară a UE se încalcă principii de bază ale statului de drept. UE este construită pe valori comune: toate guvernele trebuie să le respecte iar aceasta e valabil şi pentru guvernul român". "Ce, suntem colonie?" era replica premierului Victor Ponta la criticile Berlinului, în timp ce Crin Antonescu i-a recomandat cancelarului german să îl ia pe preşedintele român în Germania "să îi dea o bucăţică de pământ acolo lui Băsescu şi PDL-ului, să se joace acolo de-a Băsescu". Critici au venit şi de la socialiştii europeni. Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, i-a cerut lui Ponta să respecte toate standardele europene.

• Şova atentează la siguranţa naţională. România poate pierde 800 de milioane de euro

Privatizarea Cadastrului a fost aprobată fără avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. CSAT ar putea cere explicaţii Executivului. Trecerea Cadastrului în mâini private este un risc pentru siguranţa naţională, avertizează specialiştii. Concesionarea cadastrării oraşelor nu a fost avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) înainte de a fi probată de Executiv. Consilierul de stat Ion Oprişor de la Administraţia Prezidenţială ne-a informat că pur şi simplu, avizul nu a fost cerut. Întrebat de EVZ, dacă avizul CSAT era obligatoriu, Oprişor a declarat: "În principiu, da. Guvernul trebuia să ceară avizul pentru că sunt operaţiuni care privesc domeniul siguranţei naţionale". Consilierul a adăugat că există posibilitatea ca săptămâna viitoare CSAT să solicite explicaţii Guvernului.

• America, la un pas de a deveni îndatorată pe vecie

Sub politicile existente, datoria guvernului federal al SUA se aşteaptă să crească cu încă 50% în următorii zece ani, potrivit unui studiu realizat de Heritage Foundation. În doar cinci ani, de când Barack Obama a preluat mandatul de preşedinte, datoria federală deja s-a dublat. Ponderea datoriei publice în Produsul Intern Brut al SUA este de aşteptat doar să crească pe măsură ce contribuabilii americani poartă povara de neclintit a programelor de asistenţă socială, precum asistenţa medicală sau securitatea socială. Un nivel ridicat al datoriei poate avea un impact negativ sever asupra economiei americane prin creşterea dobânzilor bancare şi scăderea investiţiilor, conducând la o încetinire a ritmului de creştere salarială şi la o reducere a ritmului de creştere economică, per ansamblu. "Un lucru clar este că America este pe punctul de a deveni o ţară în declin - cu o economie stagnantă şi permanent îndatorată", se arată în raportul Heritage.

• FURTUNĂ PE PIAŢA BANCARĂ. Vezi ce îi ameninţă pe bancheri

Rata creditelor neperformante a continuat să crească în luna mai a acestui an, ajungând la peste 20%, potrivit ultimului raport publicat de Banca Naţională a României (BNR). În luna mai, rata creditelor neperformante a avansat cu 0,73% comparativ cu luna aprilie, până la 20,19%. În luna mai a anului trecut, rata creditelor neperformante era de 16,67%. În ceea ce priveşte pierderile provizionate din activitatea de creditare ale băncilor, volumul acestora a crescut la peste 39,348 miliarde lei, fiind mai mare cu 3,68% faţă de nivelul de luna precedentă. În luna mai din 2012, pierderile provizionate se ridicau la peste 32,887 miliarde lei. Valoarea restanţelor în lei şi valută acumulate de firme şi populaţie la bănci a urcat cu 3%, la finele lunii mai, comparativ cu nivelul înregistrat în aprilie 2013, depăşind 31,874 miliarde lei. Din această valoare, peste 12,5 miliarde lei erau restanţe în monedă naţională şi circa 19,3 miliarde în valută.

• JURNALUL NATIONAL

• Jobbik solicită referendum pentru ieşirea Ungariei din UE

Printr-o rezoluţie adoptată miercuri cu 370 de voturi pentru, 249 voturi împotrivă şi 82 abţineri, Parlamentul European cere autorităţilor ungare să înlăture din Constituţie acele prevederi care au fost deja declarate ca neconstituţionale de către Curtea Constituţională. Solicitările Parlamentului European au fost dezbătute de liderii principalelor formaţiuni politice din Ungaria în şedinţa Parlamentului ungar de joi. Preşedintele socialiştilor de la MSZP, Mesterhazy Attila, consideră că rezoluţia PE nu este îndreptată împotriva Ungariei, ci a premierului Orban. Preşedintele partidului de extremă-dreapta Jobbik, Vona Gabor, s-a declarat dezamăgit de atitudinea socialiştilor. Vona consideră că a venit momentul ca cetăţenii ungari să decidă dacă mai vor Ungaria în Uniunea Europeană. "În faţa noastră se formează statele unite ale Europei. Aceasta nu este Uniunea Europeană gândită şi elaborată de membrii fondatori, nici cea cu care s-a păcălit poporul maghiar în 2003. Cu experienţa ultimilor 10 ani, electoratul ungar este în măsură să meargă la vot şi să decidă dacă vrem să continuăm să călătorim în acest vapor în prag de scufundare", a declarat Vona.

• Ponta, despre descinderile Poliţiei la "Bolintineanu": Nu mai trăim în vremurile lui Morar şi ale comuniştilor, să luăm oameni de pe stradă, cu atât mai puţin copii

Premierul Victor Ponta a afirmat că a verificat ce se întâmplă în cazul cercetărilor procurorilor legate de bacalaureat şi că nu există un mandat de aducere a copiilor, astfel că îi va solicita ministrului Justiţiei să discute cu procurorul general, "pe cale ierarhică", despre această situaţie. "Am întrebat şi am înţeles că nu este un mandat de aducere, deci, dacă nu e, să facă bine să facă citaţie procurorul care are dosarul. Nu mai trăim în vremurile lui Daniel Morar şi ale comuniştilor, să luăm oameni de pe stradă, cu atât mai puţin copii", a spus Ponta. Anterior, premierul a declarat că persoanele vinovate de fraudarea examenului de bacalaureat trebuie pedepsite penal, dar în acelaşi timp este important să fie evitate abuzurile, de genul celor comise de procurori în vara anului trecut, la referendum.

• Bucureştiul, oraş la Dunăre, cu ajutorul constructorilor kazahi

Sorin Oprescu, edilul Capitalei, se afla, in perioada 4-6 iulie, in Kazahstan, la invitatia omologului sau, Imangali Tasmagambetov, cu prilejul aniversarii a 15 ani de la edificarea Capitalei Kazahstanului. In cursul primei zile a vizitei, Sorin Oprescu a avut o intrevedere cu omologul sau, la sediul Municipalitatii Astana. Cei doi edili au purtat discutii despre realizarile si necesitatile celor doua orase, precum si despre importanta intensificarii relatiilor de cooperare intre Bucuresti si Astana. "Sunt impresionat de Astana. Este un oras nou, si probabil cea mai tanara si spectaculoasa Capitala pe care am avut ocazia sa o vizitez. Este foarte clar ca avem ce invata unii de la altii, ca problemele cu care se confrunta cele doua orase sunt similare. De aceea consider ca o viitoare colaborare este foarte importanta pentru dezvoltarea celor doua Capitale, mai ales ca relatiile directe reprezinta o strategie foarte eficienta in stabilirea unor prioritati si modalitati de cooperare", a declarat Primarul General Sorin Oprescu.