REVISTA PRESEI 06.10.2011

• ADEVARUL

• Steve Jobs a murit. Apple a făcut anunţul

Compania Apple a anunţat într-un scurt comunicat că Steve Jobs, în vârstă de 56 de ani, a decedat. "Suntem profund întristaţi să vă anunţăm că Steve Jobs a murit astăzi," a spus compania într-o scurtă declaraţie. "Imaginaţia,pasiunea şi energia lui Steve au fost sursele nenumăratelor inovaţii care au îmbunătăţit vieţile noastre. Lumea este incomensurabil mai bună datorită lui Steve", mai scrie Apple, potrivit AP. Fostul director al companiei suferea de cancer la pancreas de aproape 7 ani.

• Francezii dau dovadă de "o xenofobie evidentă". MAE îşi exprimă indignarea

Ministerul Afacerilor Externe a luat act cu indignare de emisiunea "On va s'gener!", difuzată miercuri de canalul radio francez Europe1, considerând că cei prezenţi în emisiune au dat dovadă de "o xenofobie evidentă", "prin clişeele de factură negativă promovate la adresa cetăţenilor români". Atât moderatorul emisiunii, Laurent Ruquier, cât şi invitaţii săi, au susţinut că românii învaţă limba franceză pentru a putea cerşi. Potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri seara Agerpres de MAE, emisiunea este cu atât mai condamnabilă cu cât moderatorul a făcut deja obiectul unei acţiuni de protest a Ambasadei României la Paris, în aprilie 2010, pentru comentariile defăimătoare din cadrul emisiunii "On n'est pas couches!", difuzat de canalul TV France 2.

• Director BNR: România nu a cheltuit un leu pentru salvarea vreunei bănci

Eugen Rădulescu, director în cadrul Băncii Naţionale a României, a declarat că băncile din ţara noastră, deşi nu au scăpat nevătămate, au reuşit să se menţină în afara turbulenţelor care au cuprins întreaga lume. "România nu a cheltuit un singur leu pentru salvarea vreunei bănci, iar indicatorii de prudenţă bancară sunt semnificativ peste nivelul cerut de standardele internaţionale. Sistemul bancar din România, deşi a înregistrat pierderi şi a avut o comprimare a activităţii, deci nu a scăpat nevătămat, totuşi nu a înregistrat niciun caz de bancă ce a avut nevoie măcar de vreun sprijin din partea BNR. Banca naţională a cerut unor bănci să majoreze capitalul, deci să facă injecţii de capital şi au făcut-o de fiecare dată. A existat şi un acord cu băncile care au unităţi în România pentru a nu scoate capital din ţară", a explicat Rădulescu la Realitatea TV.

• Guvernul vrea fonduri europene pentru angajaţii români concediaţi de Nokia

Ministrul Muncii, Sulfina Barbu, vrea să găsească soluţii pentru obţinerea unor fonduri europene pentru angajaţii companiei. În acest sens, ea va purta discuţii, joi, la Cluj, cu conducerea Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) şi cu reprezentanţii Nokia. Premierul Emil Boc a explicat că intenţia Guvernului este ca aceşti bani să fie obţinuţi din Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG), fond european creat pentru a finanţa sprijinul individual acordat lucrătorilor disponibilizaţi din cauza globalizării. Un stat membru poate solicita Comisiei Europene finanţare din FEAG atunci când peste 1.000 de lucrători sunt concediaţi.

• Stimularea industriilor creative - cheia creşterii competitivităţii economiei româneşti

Sprijinirea industriei creativităţii ar fi una dintre măsurile prin care economia românească ar putea fi stimulată să inoveze şi să devină mai competitivă. Acesta este concluzia, şi totodată propunerea făcută politicienilor, de reprezentantelor mediului de afaceri din România în cadrul mesei rotunde organizate de revista Forbes România. La evenimentul Forbes Club Women au participat nouă doamne ale business-ului românesc, dar a fost reprezentat şi Guvernul. Industria grea şi creativitatea au stat faţă în faţă la Club Forbes Women, întâlnire la care au participat nouă dintre cele mai reprezentative doamne din mediul de afaceri din România.

• Spania vinde proprietăţi imobiliare în valoare de 1,3 miliarde dolari

Catalonia şi Andaluzia, doua dintre regiunile cele mai mari şi îndatorate din Spania, încearcă să vândă active imobiliare în valoare de 1,3 miliarde de dolari până la sfârşitul anului, într-o încercare de reducere a deficitului bugetar. Catalonia încearcă să găsească cumpărători pentru 37 de proprietăţi, printre care se numără Bursa de valori din Barcelona şi Ministerul catalan al Agriculturii. Andaluzia vrea să strângă cel puţin 400 de milioane de euro (528 milioane dolari) din vânzarea a 76 de proprietăţi, printre care se numără Departamentul de Cultură şi diverse centre pentru tineri. Cele două regiuni spaniole, care controlează mai bine de o treime din cheltuielile publice, vor juca un rol central în efortul naţiunii de a reduce deficitul la 6% din PIB în acest an, de la 9,2% în 2010,

• Barroso: Europa nu va reuşi fără Germania. Merkel: recapitalizarea băncilor trebuie să aibă reguli

Preşedintele Comisiei Europene Jose Barroso a anunţat ieri că, în urma întâlnirii cu colegiul comisarilor UE care tocmai s-a încheiat, cancelarului german Angela Merkel i-au fost prezentate detaliile celor mai recente propuneri ale Bruxelles-ului pentru criza datoriilor: taxa privind tranzacţiile financiare şi noua politică de coeziune ce va fi prezentată mâine de Comisia Europeană. "Europa nu poate să aibă succes fără Europa, la fel cum cred că nici Germania nu ar avea succes fără Europa", a spus Barroso. Cancelarul german, Angela Merkel s-a declarat în favoarea recapitalizării băncilor, situaţie care va trebui pusă pe masa Consiliului European din 18 octombrie despre care experţii economici susţin că va fi crucial pentru soarta Greciei.

• Comisia Europeană: Situaţia cu care se confruntă băncile s-a înrăutăţit

Situaţia cu care se confruntă băncile din Uniunea Europeană s-a înrăutăţit în ultimele luni, a precizat miercuri Comisia Europeană. "Suntem conştienţi de ceea ce se întâmplă pe pieţe şi de impactul pe care îl are acest lucru asupra băncilor", a declarat Amadeo Altafaj, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru afaceri economice, Olli Rehn. El a precizat că situaţia cu care se confruntă băncile s-a înrăutăţit în ultimele luni, reiterând că principala problemă a instituţiilor financiare este una de lichiditate. Altafaj a explicat că este esenţială rezolvarea principalei cauze a acestei crize - problema datoriilor şi că oficialii Uniunii Europene caută soluţii pentru a spori capitalul băncilor din statele europene cu probleme.

• Atena dă asigurări că va plăti pensiile şi salariile luna aceasta

Ministerul grec de finanţe a spus marţi (3 octombrie) că funcţionarii publici şi pensionarii îşi vor primi banii la timp luna acesta, chiar dacă tranşa care urma să ajute Grecia cu plata facturilor, în valoare de 8 miliarde de euro, a fost întârziată până în luna noiembrie, cel puţin. Ne aflăm într-o situaţie confortabilă până la mijlocul lunii noiembrie, a spus ieri ministrul de finanţe grec Evangelos Venizelos, nu avem probleme imediate privind plăţile. El spune că aceasta se datorează unei tendinţe crescătoare în ceea ce priveşte colectarea veniturilor, calmând astfel grijile funcţionarilor publici greci, cărora li s-a promis, pentru luna octombrie, şi un supliment de solidaritate.

• Învăţăturile lui Isărescu pentru cei loviţi de criză şi nu numai

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a creionat mai multe concluzii ale unei conferinţe pe teme financiare, din care se pot desprinde şi câteva mesaje pentru firmele şi persoanele care au fost afectate de criză. Câteva din aceste mesaje:- Dobânzile la credite nu vor scădea, nici costurile creditării, chiar dacă inflaţia va atinge ţinta sau se va apropia foarte mult de ţinta din acest an. - Nu poţi lua credit pentru un televizor, frigider sau alte bunuri de folosinţă îndelungată pe termene mai lungi de 5-7 ani, ceea ce s-a acordat până acum, pe 20 de ani, este un nonsens, o formă prin care cei care nu meritau şi-au cumpărat lucruri de lux. - Dacă la depozite îmi pot retrage oricând banii, la credite vreau să mă împrumut pe termen cât mai mult, şi această mentalitate trebuie să dispară. - Criza datoriilor va duce la apariţia unui altfel de cetăţean european, iar capitalismul va avea o altă manieră de organizare.

• 10 TV, un faliment de 10

Lansat cu surle şi trâmbiţe la sfârşitul anului trecut, postul 10 TV a rămas fără angajaţi şi nu mai are bani să achite nici măcar utilităţile la studioul lui Radu Moraru. Televiziunea generalistă 10 TV, deţinută de compania de cablu RCS&RDS, a pornit la drum, în decembrie anul trecut, cu o grilă de programe anemică care nu a adus audienţa scontată. Astăzi, staţia a ajuns să difuzeze la nesfârşit reluări ale celor patru emisiuni ("Matinalii", "Naşul", "Mbela Ciao" şi "Daruri de la campioni") pe care le-a produs.

• CURENTUL

• Cum au ratat politicienii şansa de a primeni justiţia. Judecătorii de la Înalta Curte - numiţi în continuare pe ochi frumoşi

Absenţa senatorilor puterii şi dorinţa parlamentarilor USL de a împiedica orice efort de modernizare a ţării a dus la respingerea de către Senat a proiectul de lege iniţiat de Guvern privind impunerea de criterii mai stricte de promovare a judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) - locul unde se judecă, printre altele, şi marile dosare de corupţie, în care se găsesc adesea şi politicieni, în special din zona PSD. Cu 48 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege menit să mai primenească justiţia la nivelul Curţii Supreme a picat cu brio şi cu el orice şansă de a mai face curăţenie la acest nivel, deoarece Senatul este cameră decizională .

• Prinţul Charles: Sunt descendent al lui Vlad Ţepeş

România are un nou brand de ţară şi asta după ce chiar prinţul Charles a făcut mai multe declaraţii despre frumuseţile din Transilvania. Un reportaj prezentat recent de postul britanic de televiziune Travel Channel prezintă Trasilvania ca una dintre cele mai frumoase zone din Munţii Carpaţi. "Wild Carpathia", realizată de jurnalistul Charlie Ottley, prezintă regiunea noastră ca fiind "un loc al mitului şi legendei unde urletul lupilor îţi dă fiori în aerul răcoros al nopţii, un loc în care s-a păstrat sălbăticia şi un spaţiu unde încă mai trăieşte ursul brun, iar oamenii încearcă să păstreze intacte tradiţiile din străbuni". "Genial este că sunt descendent al lui Vlad Ţepeş, deci am legături adânci cu această ţara", spune prinţul Charles.

• CURIERUL NATIONAL

• Câştigul salarial mediu net a scăzut cu 16 lei

Câştigul salarial mediu nominal net a fost în august de 1.455 lei, în scădere cu 1,1% (16 lei) comparativ cu iulie, dar în creştere cu 8,7% faţă de aceeaşi lună din 2010, cele mai mari valori înregistrându-se în intermedieri financiare şi cele mai mici în hoteluri şi restaurante, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Astfel, în intermedieri financiare câştigul salarial net a fost de 3.615 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 873 lei, se arată într-un comunicat al INS. Câştigul salarial mediu nominal brut a fost în august de 2.005 lei, în scădere cu 22 lei faţă de luna iulie. În august, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă, când s-au acordat prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă sau prime anuale), sume din profitul net şi din alte fonduri ori realizărilor de producţii şi încasărilor mai mari (funcţie de contracte).

• Isărescu: Reducerea CAS, un risc ce poate stimula economia

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat ieri că reducerea contribuţiilor sociale reprezintă un risc, însă ar fi cea mai binevenită măsură pentru a stimula economia, pentru că munca este supraîmpovărată. "Sub nicio formă nu am spus că sunt împotriva reducerii CAS. Dacă ar fi să-mi asum un risc, merg mai departe şi fac o judecată mai clară. Dacă ar fi să-mi asum un risc pentru a stimula economia, cred că reducerea CAS ar fi cea mai binevenită, întrucât munca este supraîmpovărată. S-ar împinge creşterea investiţiilor în sectorul privat, dar ar însemna o resursă în minus pentru investiţiile publice"., a spus Isărescu la Romania Financial Forum, eveniment organizat de Mediafax în parteneriat cu BNR.

• Nu mai putem depinde doar de banii străinilor

Mugur Isărescu: Dependenţa de finanţarea externă devine tot mai problematică în lumea de astăzi. Mişu Negriţoiu (ING Bank România): Accentul se va muta tot mai mult pe pieţele locale şi pe economisirile naţionale. Sergiu Oprescu (Alpha Bank): Intrăm într-o nouă etapă, în care investiţiile vor depinde de economisirea internă. Finanţarea economiilor mondiale va depinde din ce în ce mai mult de economisirea internă, iar băncile vor trebui să se bazeze din ce în ce mai mult pe sumele atrase de la deponenţi având în vedere că percepţia de risc faţă de atragerea de resurse din piaţa interbancară se va deteriora pe parcursul crizei. Aceasta este una dintre concluziile care s-au desprins la Romania Financial Forum, organizat de Mediafax în parteneriat cu BNR.

• Valentin Ionescu: Statul trebuie să ceară pe acţiunile Transelectrica şi Transgaz preţuri sub cotaţia bursieră

Statul ar trebui să ceară un preţ inferior cotaţiei bursiere a Transelectrica (TEL) şi Transgaz (TGN) pentru a se asigura că ofertele pentru vânzarea a 15% din acţiunile celor două companii se vor derula cu succes, afirmă directorul general al BVB, Valentin Ionescu. Guvernul s-a angajat faţă de FMI să vândă pachete minoritare de acţiuni de la mai multe companii, printre care Transelectrica şi Transgaz. Termenul până la care brokerii pot depune oferte pentru intermedierea vânzării a 15% din acţiunile Transelectrica expiră vineri, 7 octombrie. La cotaţiile bursiere de miercuri, pachetul de 15% din Transgaz este evaluat la 78,2 milioane de euro, iar acelaşi pachet din Transelectrica valorează 43,4 milioane de euro.

• Samsung va cere interzicerea comercializării aparatelor iPhone 4S ale Apple în Franţa şi Italia

Samsung Electronics va cere în justiţie interzicerea comercializării noilor aparate iPhone 4S ale Apple în Franţa şi Italia, pe motivul încălcării patentelor, escaladând astfel disputa dintre cei doi mari producători de smartphone-uri şi tablete PC, relatează Bloomberg, preluat de Mediafax. Compania sud-coreeană va depune cereri în acest sens la tribunale din Paris şi Milano, argumentând că Apple încalcă două patente în domeniul tehnologiei de telecomunicaţii wireless, se arată într-un comunicat al Samsung. Apple a prezentat marţi modelul iPhone 4S şi vrea să înceapă comercializarea aparatului în această lună.Cei doi mari producători de telefoane mobile se află în dispută din aprilie, când Apple a reclamat că aparatele din gama Galaxy ale Samsung copiază iPad şi iPhone.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Românii pleacă din Italia, goniţi de criză

Accentuarea problemelor din Peninsulă va trimite acasă o bună parte din conaţionalii noştri, care nu îşi vor mai găsi uşor locuri de muncă. Mulţi dintre emigranţii români în Italia se gândesc deja să părăsească ţara care le-a oferit până acum un trai decent. Scăderea ratingului ţării de către agenţia Moody"s, zilele trecute, nu este decât consemnarea faptului că ţara trece printr-o criză profundă. Profesorul Marian Mocanu, preşedintele Ligii Românilor din Italia, care locuieşte de peste 20 de ani în Peninsulă, spune că economia ţării slăbeşte pe zi ce trece. "Fabricile din Nord se închid, iar tot mai mulţi români se gândesc să plece acasă".

• Blestemul marelui pot la Loto. Falimentul prostesc al unui câştigător: cum să spargi 1,3 milioane de dolari pe nimicuri

La numai 17 ani, Dănuţ Amariei a câştigat o avere la Loto. Cu fraţii şi părinţii săi au risipit toţi banii în câţiva ani: afaceri falimentare, maşini, distracţii. In 2003, Dănuţ, pe atunci un adolescent de 17 ani, a dat lovitura vieţii: a câştigat la loto 1,3 milioane de dolari. Iar lumea toată i s-a aşternut la picioare. La 8 ani distanţă, Dănuţ Amariei trăieşte o dramă cumplită: a pierdut toţi banii, familia i s-a destrămat, iar neamurile îl reneagă. "Blestemul banilor", spun sătenii.

• PSD n-are bani să-şi cumpere sediul. Băncile nu-l consideră solvabil

Din considerente financiare, Victor Ponta a oprit procedura de achiziţie a sediului central, deşi clădirea are un preţ de chilipir, de patru-cinci ori mai mic decât cel al zonei. Conducerea PSD a amânat achiziţionarea sediului central din Kiseleff pentru timpuri mai bune. Potrivit unor surse social-democrate, PSD nu dispune nici măcar de banii de avans pentru acordarea unui credit ipotecar, iar băncile contactate ezită să le facă reduceri, pe motiv că nu sunt destul de solvabili. Cu toate acestea, intenţiile rămân, dovadă reamenajările dictate în ultima vreme de liderul Victor Ponta în curtea interioară. Social-democraţii au şi de ce să nu renunţe. Clădirea este la preţ de chilipir.

• Vanghelie trebuie să facă un "remember". Unde a dosit două milioane de euro

Curtea de Conturi a început un control la Primăria Sectorului 5. De două luni, 18.000 de persoane nu şi-au mai primit ajutorul de handicap. După ce marţi a fost audiat la DNA în dosarul Economatelor, edilul sectorului 5, Marian Vanghelie, trebuie să răspundă în faţa Curţii de Conturi unde sunt aproximativ două milioane de euro care trebuiau să ajungă la persoanele cu handicap din sectorul lui. Banii de la Ministerul Muncii au intrat în conturile autorităţii locale, însă ajutoarele nu au mai fost plătite. "În fiecare lună a întârziat, în timp ce persoanele cu handicap din celelalte sectoare ale Capitalei îşi primesc banii la timp", a povestit o femeie în vârstă de 55 de ani, care are un handicap locomotor.

• Gestul reflex al grecilor, o nouă grevă generală

Grecia a fost ieri paralizată de proteste în masă, răspuns la noile măsuri de austeritate. Ţara se află însă într-o situaţie disperată, recunosc oficialii. Grecia a fost ieri o ţară inertă după ce o grevă generală de 24 de ore a blocat absolut toate serviciile. Angajaţii din transporturi, educaţie, poştă, agenţiile guvernamentale, turism, chiar şi poliţişti şi-au părăsit locurile de muncă în semn de protest faţă de noile măsuri de austeritate cerute de creditorii externi, aşa numita troikă: Fondul Monetar Internaţional (FMI), Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană. La Atena, aproape 16.000 de persoane au manifestat pe străzile capitalei la chemarea sindicatelor.

• JURNALUL NATIONAL

• Mugur Isărescu: M-am fript tare de tot crezând că ţara este pregătită să absoarbă fonduri europene

"Eu cred că reformele din ultimii ani şi aceste acorduri (cu instituţiile financiare internaţionale n.r. - ) au dus categoric la îmbunătăţirea fundamentelor economiei româneşti. Poate că este cazul să terminăm marea dispută internă. Voi fi şi eu urecheat la rândul meu de liderii politci pentru această afirmaţie, dar cred că este nevoie să închidem acest subiect. Acordurile au fost necesare. S-a asigurat stabilitatea financiară. Căderea economică probabil că putea să fie atenuată dacă atrăgeam mai bine fonduri europene. Aceasta este soluţia, dar eu m-am fript o dată, tare de tot, crezând că ţara este pregătită să absoarbă fonduri europene şi uitaţi că nu este. M-am fript şi în 2009 şi în 2010", a spus Isărescu. Potrivit guvernatorului, unul dintre elementele fundamentale care s-au îmbunătăţit a fost deficitul de cont curent.

• Noul Cod Civil, comentat de specialişti

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a lansat platforma online www.iurispedia.ro, care conţine noul Cod Civil comentat articol cu articol de specia­lişti în drept. Potrivit CSM, site-ul este o soluţie pentru a facilita o viziune comună asupra noii legislaţii pe care să o aibă magistraţii, avocaţii, notarii publici, executorii judecătoreşti şi consilierii juridici. De asemenea, platforma se adresează online şi populaţiei. Cei interesaţi vor pu­tea participa la dezbateri în timp real, vor avea acces la comenta­rii doctrinare, atât cu privire la reglementările din vechiul Cod Civil care şi-au păstrat actualitatea, cât mai ales cu privire la noile reglementări.

• BNR nu va restricţiona creditele imobiliare. Banca Naţională urmăreşte protejarea populaţiei

Veste bună pentru românii care doresc să ia credite pentru cumpărarea unei case sau pentru renovarea locuinţei. Banca Naţională a României a fost de acord ca prevederile noilor reglementări privind creditarea să nu se aplice creditelor ipotecare şi imobiliare, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor. BNR a pregătit un regulament prin care va limita, printre altele, accesul populaţiei la creditele în altă monedă decât leul. Potrivit proiectului, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii trebuie să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată.

• NATIONAL

• Mega-ciordeala de la Hotel Bucuresti

Astazi, Radu Sarbu este citat in calitate de intimat - inculpat in dosarul privind privatizarea frauduloasa a Hotelului "Bucuresti" (RADISSON), acolo unde, pe vremuri, erau cazati parlamentarii. In ultimele zile ale anului 1999, avea loc una dintre cele mai scandaloase vanzari efectuate vreodata de reprezentantii statului roman. In iunie 2002, Sectia de Combatere a Coruptiei si Criminalitatii Organizate a Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie dispunea trimiterea in judecata a presedintelui Fondului Proprietatii de Stat. Anii au trecut si totul s-a impotmolit in "mlastina" justitiei de la noi.

• Oprisan despre situatia la zi a pesedistilor: Suntem pielea p...!

Gura lui Marian Oprisan adevar graieste. Presedintele CJ Vrancea i-a spus, pe sleau, lui Victor Ponta cam ce rol mai au alesii social-democrati. Marian Oprisan se multumeste cu putin. Desi ravneste de ceva vreme la portofoliul de la Interne, liderul PSD Vrancea se declara satisfacut daca partidul, in cazul in care USL va castiga alegerile, il propune macar prefect al judetului. Oprisan nu s-a sfiit sa-i ceara de la obraz functia lui Victor Ponta, cu prilejul vizitei acestuia din urma la Focsani. Motivul pentru care pesesdistul vrancean vrea sa dea functia de presedinte al Consiliului Judetean pe cea de reprezentant al Executivului in teritoriu este cat se poate de simplu: alesii locali au ajuns "pielea p...i".

• Decalogul lui Roubini pentru iesirea din criza a zonei euro

Reputatul analist economic Nouriel Roubini, care a prevestit cu ani in urma actuala recesiune, sustine ca exista solutii pentru iesirea din criza. El ofera in acest sens 10 remedii pentru oprirea prabusirii economice. Iata cele 10 "porunci"ale lui Roubini: - Banca Centrala Europeana sa reduca ratele dobanzilor; - Euro trebuie sa fie mai slab, pentru cresterea competitivitatii; - Tarile de la periferia zonei euro - cum este si Romania - trebuie sa intareasca austeritatea fiscala; - Tari ca Italia sau Spania, care sunt solvente, dar nu au lichiditati, sa primeasca fonduri de la vistieria comuna a UE; - Sunt necesare mecanisme de reducere a datoriilor bancilor sau a tarilor insolvente, precum Grecia , Irlanda si Portugalia; - Recapitalizarea rapida a bancilor europene, pentru reluarea creditarii, a consumului si a cresterii economice

• Afla care pica mai intai: dolarul sau euro?

Martin Armstrong, fondator si fost presedinte al Princeton Economics International, este convins ca euro se va duce de rapa inaintea dolarului. Socotit cel mai competent consilier financiar din lume, Armstrong a fost angajat recent de Banca Centrala a Chinei, pentru consiliere. Insa, inainte de a pleca la Beijing, a mai pus putin gaz pe foc in razboiul dolarului impotriva euro. Nu e vorba ca n-o sa cada dolarul, ci doar care are intaietate! Dolarul nu va cadea curand pentru ca este o valuta de trezorerie. 40% din valuta se duce in afara tarii, in trezoreriile bancilor centrale, sub forma fizica sau in obligatiuni. O valuta de trezorerie nu cade inaintea altora, pentru ca ar provoca un haos financiar global. Toata lumea care are aceasta valuta in trezorerie e fortata sa-l sustina. Pe cand Europa a permis statelor din zona euro sa emita obligatiuni, nemaiexistand un control central.

• PUTEREA

• Calea Victoriei a intrat la apă

În timp ce conducătorii auto se plâng de aglomeraţiile din trafic şi de calitatea proastă a străzilor, Primăria Capitalei a decis să îngusteze Calea Victoriei pentru a permite lărgirea trotuarelor. La acelaşi "tratament" este supus şi Bulevardul Dacia şi alte artere importante din zona centrală. Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) lărgeşte trotuarele şi reduce suprafaţa destinată automobilelor, în centrul Capitalei. Pe Calea Victoriei, de exemplu, a fost eliminată o bandă de circulaţie pentru maşini, în favoarea pietonalului. Reprezentanţii PMB susţin că lărgirea trotuarelor pe una dintre cele mai aglomerate artere din Capitală a fost dictată de numărul mare de turişti.

• Boc numeşte o procuroare la conducerea ANRP

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi-a schimbat şefa, după cum a decis premierul Emil Boc. Procuroarea Dorina Danielescu a luat locul economistei Crinuţa Nicoleta Dumitrean, care a ocupat funcţia aproape 3 ani. Deţinerea conducerii acestei autorităţi este extrem de importantă, având în vedere că presupune acordarea de despăgubiri de circa 21 miliarde de lei către foştii proprietari.

• ROMANIA LIBERA

• Isărescu se răzgândeşte: Reducerea CAS, un risc necesar

La doar o zi după ce spusese că reducerea CAS ar eşua după şase luni, Mugur Isărescu declară că aceasta ar fi totuşi prima măsură pe care ar lua-o. Deşi prezintă un risc, reducerea contribuţiilor sociale ar fi "cea mai binevenită măsură pentru a stimula economia", potrivit guvernatorului băncii centrale. Declaraţia nuanţată a guvernatorului vine după ce cu doar o zi înainte declarase că măsurile cum ar fi reducerea CAS şi a impozitelor "ar putea eşua după primele şase luni", din lipsă de finanţări. De asemenea, Mugur Isărescu mai afirmase că "reducerea CAS ar împinge creşterea investiţiilor în sectorul privat, dar ar însemna o resursă în minus pentru investiţiile publice".

• Foştii şefi din Transporturi nu mai rabdă tăcerea. Cât e şpaga?

Ludovic Orban spune că i s-ar fi propus mită, "că aşa e mersul". Acordarea şi derularea contractelor la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) se face deseori prin dare şi luare de mită de la constructorii care deţin contracte sau care participă la licitaţii, potrivit decla-raţiilor unor angajaţi ai companiei. Unii miniştri acceptă că s-au lovit de astfel de situaţii, alţii susţin că nu. "Dacă ar şti lumea ce se întâmplă cu banii, ne-ar pune pe toţi (Compania de Autostrăzi - n.red.) la zid", se exprima acum un an şi jumătate Alin Goga, demisionar la acel moment din funcţia de director juridic al companiei.

• Cum vrea Gazprom să cucerească România

România vrea să cumpere în următorii ani de cinci ori mai mult gaz rusesc şi se pregăteşte pentru investiţii comune româno-ruse mai ales în energie, fără să se teamă că dependenţa de Est nu va putea fi întotdeauna acoperită de alianţa cu Vestul. Rusia îşi extinde consecvent şi cu răbdare tentaculele nu doar în fostul său spaţiu de influenţă, ci şi spre Occident: după lungi negocieri, în Bulgaria este gata să construiască centrala nucleară de la Belene, Gazprom şi-a crescut anul acesta participaţia la compania naţională sârbă NIS la 56 la sută şi aşteaptă să intre şi mai mult pe teritoriul Germaniei, după ce Berlinul a anunţat că-şi va închide ultima centrală nucleară la sfârşitul anului 2022, urmând să folosească doar centrale pe bază de gaz natural şi energie alternativă.

• Chinezii vin la Jucu

Reprezentanţii companiei chineze ZTE, unul dintre jucătorii importanţi din domeniul telecomunicaţiilor, vor veni la Jucu, pentru a începe negocierile pentru preluarea unor linii tehnologice şi a unor angajaţi de la fabrica de telefoane mobile Nokia. Chinezii vor angaja circa 100 de persoane din cele 1.956 care vor fi concediate de Nokia la finalul acestui an. Salariile oferite de compania chineză vor începe de la 1.700 de lei pe lună, net, spun reprezentanţii firmei chineze. Nokia oferea salarii de trei ori mai mici. Lorian Vintilă, directorul de strategie al ZTE România, a participat azi la o întâlnire cu ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme. El a confirmat interesul companiei chinezeşti pentru investiţia de la Jucu. El a afirmat că, "spre deosebire de Nokia, vom produce un număr mult mai mic de telefoane, însă cu valoare adăugată mare".

• ZIARUL FINANCIAR

• Înglodate în datorii, deşi primesc subvenţii: Nerestructurate şi cu management numit de partid, companiile de stat şi-au dublat datoriile faţă de stat în 30 de luni de criză

15 din cele 18 companii de stat monitorizate de FMI, printre care se numără şi Compania Naţională a Huilei, Termoelectrica, Poşta Română, CFR SA, CFR Marfă sau CFR Călători, şi-au majorat datoriile faţă de bugetul general consolidat al statului cu 132% de la finalul anului 2008 până la jumătatea lui 2011. Astfel, dacă la debutul crizei, la sfârşitul anului 2008, aceste firme de stat aveau obligaţii restante de puţin peste 4 miliarde de lei (1,09 miliarde de euro), la 30 iulie 2011 această sumă se ridica la 9,3 miliarde de lei (circa 2,2 miliarde de euro). Datoriile către stat ale acestor 18 companii reprezintă circa 1,8% din PIB-ul României din 2010. Managementul acestor companii este numit "politic" de către ministere.

• Discounterii s-au impus şi în trei ani de criză şi-au dublat numărul de magazine. Reţeta succesului? Preţuri mici în oraşe mici

Magazinele cu preţuri mici sunt câştigătorii crizei, după ce au deschis în perioada 2008-2011 peste 220 de magazine şi au ajuns la afaceri de 1,2 mld. euro, pe o piaţă a comerţului modern de 7-8 mld. euro anual. Lanţurile de discount, care se caracterizează printr-un nivel mai scăzut de preţ, au fost cele mai agresive în expansiune în ultimii ani, dificili din punct de vedere economic, când consumul a scăzut cu peste 5% în fiecare an. Explozia acestui format de comerţ, care în 2005-2006 era abia la început în România, demonstrează că preţul a devenit principalul criteriu de achiziţie pentru cei mai mulţi români, în special pentru cei din oraşele mici, acestea fiind ţintele predilecte în politica de expansiune a marilor reţele de discount.

• Erste vede bursa revenindu-şi pe final de an. Cât va putea recupera din pierderi?

Analiştii băncii austriece Erste Bank sunt de părere că bursele au scăzut mai mult decât ar fi fost normal din punct de vedere fundamental şi se aşteaptă ca în ultimele trei luni din acest an cotaţiile să revină pentru a corecta sentimentul puternic negativ al investitorilor. Aceştia mai spun că statele din regiune se află într-o poziţie mult mai puţin vulnerabilă decât în anul 2008, la izbucnirea crizei, când au fost prinse pe vârful ciclului economic cu investiţii reprezentând 30% din PIB şi cu stocuri foarte ridicate. Analiştii băncii austriece mai spun că România, Croaţia şi Ucraina şi-au redus considerabil deficitul de finan­ţare, respectiv la mai puţin de o treime comparativ cu valorile de 7% - 12% din PIB în anul 2008.

• Lukoil acceptă provocarea Mării Negre şi continuă căutarea de aur negru la mare adâncime. Şi vântul îi atrage pe ruşi

Adâncurile Mării Negre mai atrag un jucător de talie importantă, după Petrom şi americanii de la ExxonMobil ruşii de la gigantul petrolier Lukoil anunţând că sunt gata să investească până la 300 de milioane de dolari în faza de explorare. Marea Neagră devine astfel cel mai nou "tărâm de joacă" al companiilor petroliere, după ce întreg uscatul României a fost brăzdat în lung şi în lat de căutătorii de hidrocarburi în ultimii 150 de ani. Riscurile sunt enorme, existând o şansă din cinci de a descoperi ceva, costurile pe măsură, dar ruşii spun că pariul face sens în contextul în care-şi doresc întărirea poziţiei din sud-estul Europei.

• Efectul Nokia? Continental primeşte 11 mil. euro ajutor de stat şi ar vrea să colaboreze şi cu Ford Craiova

Christian von Albrichsfeld, directorul general al Continental Automotive România, divizia de componente auto a concernului german şi şeful diviziei de cercetare şi dezvoltare, spune că ar dori o colaborare cu Ford România în ceea ce priveşte componentele, în condiţiile în care planurile companiei includ o dezvoltare puternică pe piaţa locală în următorii trei ani. Continental a demarat deja planurile de extindere în România, care includ investiţii de 40 mil. euro şi 300 de noi angajaţi la fabrica de anvelope din Timişoara, unde vor lucra 1.900 de salariaţi. Grupul Continental este prezent de 11 ani pe piaţa românească unde deţine opt unităţi de producţie şi trei centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Carei, Arad şi Iaşi.