REVISTA PRESEI 06.11.2018

Adevărul

• Funcţionarii din ministere, blagosloviţi cu creşteri salariale uriaşe de la 1 ianuarie. Cine sunt beneficiarii

Adevărul arată modul cum creşterea diferenţiată a salariului minim pe economie, în funcţie de vechime sau de studii superioare, va aduce statului un efort financiar destul de greu de suportat, cu atât mai mult cu cât majorarea aplicată anumitor categorii de personal se apropie de 1.000 de lei, în anumite cazuri acest nivel fiind cu mult depăşit.

Ministrul Muncii Olguţa Vasilescu, a informat că salariul minim pe economie ar urma să fie crescut de la data de 1 decembrie, iar de la 1 ianuarie să se aplice majorarea diferenţiată a acestuia, 2.080 lei pentru cei care au mai puţin de 15 ani vechime şi nu au studii superioare, cei cu vechime de peste 15 ani şi studii superioare urmând să beneficieze de un venit lunar brut de 2.350 lei.

Majorările nu se vor aplica însă multor categorii de bugetari, dar cei din ministere pot sta liniştiţi, fiindcă salariile de aici vor creşte substanţial, ajungând la circa 6.300 lei în cazul unui consilier grad superior (creştere cu 650 lei), creşterea aplicată consilierilor debutanţi fiind de 1.652 de lei. Un referent va avea o creştere de 1.400 de lei, până la peste 3.700 de lei, iar un referent debutant va încasa 3.474 de lei de la 1 ianuarie 2019.

În comparaţie, profesorii universitari vor primi o majorare de maximum 693 de lei.

Bancherul

• Băncile se se angajează să-şi ajute clienţii care nu-şi pot plăti ratele la credite

Băncile încearcă să-şi îndrepte imaginea şifonată serios pe parcursul celor 10 ani de la izbucnirea Marii Recesiuni prin adoptarea unui nou cod de etică, în care promit să-şi ajute clienţii care nu-şi mai pot plăti ratele la credite şi pe cei care reprezintă cazuri sociale, astfel încât să evite executare silită a acestora.

Dovadă de empatie arată de bănci faţă de clienţi este, însă, o obligaţie legală pentru bănci încă de acum fix doi ani, când a intrat în vigoare, la 1 octombrie 2016, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 52, o transpunere în legislaţia naţională a Directivei Europene nr. 17 din 2014.

OUG 52/2016, la art.45, prevede următoarele:

(1)"Creditorul (banca sau IFN-ul) instituie şi actualizează în permanenţă proceduri pentru a identifica, în cel mai scurt timp, consumatorii aflăţi în dificultate de plată, în scopul prevenirii acumulării restanţelor.

(2) Creditorul şi entitatea care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe instituie şi actualizează în permanenţă politici şi proceduri pentru abordarea şi relaţionarea eficientă cu consumatorii care se află în dificultate de plată."

Cotidianul

• Când va avea loc confruntarea Toader-Lazăr

Cotidianul scrie că şedinţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în care ar fi trebuit audiat Augustin Lazăr în vederea emiterii avizului necesar în procedura de revocare din funcţie a fost amânată pentru data de 19 noiembrie. Iniţial, audierea fusese stabilită pentru 13 noiembrie.

"Urmare a solicitărilor formulate de domnul Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de domnul Tudorel Toader, ministru al justiţiei, la datele de 26.10.2018 şi 1.11.2018, şedinţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul căreia se va analiza avizarea propunerii ministrului justiţiei de revocare din funcţie a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost reprogramată din data de 13 noiembrie 2018 ora 10:00, pentru data de 19 noiembrie 2018 ora 11:00.", au transmis ieri reprezentanţii CSM.

Procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat, miercuri seară, că raportul de evaluare a activităţii sale este modul prin care Executivul, prin ministrul justiţiei, înţelege să respecte independenţa Ministerului Public. Lazăr a menţionat, de asemenea, că "un atare semnal din partea Executivului are semnificaţia încălcări independenţei atât a magistratului procurer, cât şi a Ministerului Public.

Curierul Naţional

• INACO: România pierde 7 poziţii în raportul global dedicat uşurinţei de a face afaceri

Curierul Naţional scrie că anual, Banca Mondială publică raportul Doing Business, care analizează uşurinţa de a face afaceri, comparând 190 de economii şi ţinând cont de 10 indicatori.

Concluziile nu ne avantajează: "România a pierdut 7 poziţii în raportul Băncii Mondiale, ajungând de pe locul 45 în raportul anului trecut pe locul 52 în prezent. Uşurinţa de a derula afaceri ne dă semnalul perspectivelor de dezvoltare, prin investiţii private şi crearea de locuri de muncă, prin reţinerea şi valorificarea resurselor umane în ţară, ne dă semnalul surselor de creştere sau nu a calităţii vieţii noastre. Ori semnalele acestui raport nu sunt deloc încurajatoare. Ne arată că alte ţări sunt mai prietenoase decât noi cu investiţiile private, cu antreprenoriatul, şi tot mai multe ţări trec în faţa noastră", a declarat Andreea Paul, preşedintele think-tank-ului INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate.