REVISTA PRESEI - 07.07.2010

• ADEVĂRUL

• Halal şcoală: 9.50 la clasă, 2,40 la Bac!

Unii elevi din liceele fara niciun promovat la Bac au incheiat clasa a XII-a cu medii de premianti. Elev la Grupul Şcolar Agricol din Smeeni (Buzău), Emanuel Călin  era unul dintre cei mai buni la fizică. La proba de Bac abia a obţinut un punct în plus faţă de cel din oficiu. În cel puţin cinci licee niciun elev nu a trecut de examenul final, în ciuda notelor bune din timpul şcolii. Un eşec al profesorilor - susţin inspectorii şi experţii.

• Rezultatele de la Bac un eşec al profesorilor

Subiectele au fost uşoare, dar corectorii au fost mai exigenţi. O spun experţi, foşti miniştri ai Educaţiei, dar şi actualul responsabil, ministru Daniel Funeriu. "Nu avem nevoie de măsuri punitive. Trebuie să avem o evaluare foarte exactă. Acum, când Bacalaureatul a fost organizat corect, ne putem pune întrebări pe care nu ni le-am mai pus", a declarat Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei.

• Primarii pregătesc marea concediere

Zeci de mii de posturi din primării şi instituţiile locale au fost puse pe "lista neagră" de către Guvern, pentru reducerea cheltuielilor. Primarii fac analize pentru tăierile de posturi, deşi majoritatea consideră că măsurile Guvernului încalcă autonomia locală şi legislaţia europeană.

• Ce prevede ordonanţa

- Pentru o comună de 1.500-3.000 de locuitori, numărul maxim de angajaţi trebuie să fie de 22. - În cazul comunelor cu 5.000-10.000 de locuitori, numărul angaţilor se limitează la 43. - La oraşele cu o populaţie între 10.000 şi 20.000 de locuitori, nivelul stabilit este de 130 de salariaţi. - În municipiile de peste 100.000 de locuitori, numărul angajaţilor este de 699. - Pentru Bucureşti, plafonul maxim de angajaţi din primării şi consilii va fi de 4.391. Ordonanţa a fost aprobată şi publicată în Monitorul Oficial săptămâna trecută. Actul normativ intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicare.

• O Italie federală : soluţie de criză?

Guvernul de la Roma al lui Silvio Berlusconi nu are niciun dubiu: federalismul este soluţia cea mai bună pentru modernizarea ţării şi pentru a face faţă crizei financiare internaţionale. Mai nou, a fost creat şi un Minister al federalismului care să controleze regiunile dacă îşi fac bine temele, fără să realizeze că de fapt proiectul este contestat în primul rând de regiuni.

• China: campanie împotriva viciilor

Beijingul a interzis aluziile sexuale la televiziune şi a închis multe dintre cluburile de noapte, în încercarea de a moraliza populaţia şi de a stăvili pofta de "înavuţire". Noua generaţie de chinezi e din ce în ce mai dezinhibată în privinţa plăcerilor, a sexului şi a banilor, iar acest lucru nu e pe placul Partidului Comunist.

• Din zece români apţi, doar cinci muncesc

Populaţia ocupată a reprezentat, la finele primului trimestru, mai puţin de 42% din total, în timp ce rata şomajului a trecut de 8%. În ultimii doi ani, numărul salariaţilor a scăzut continuu, ajungând la numai 6,03 milioane de persoane înregistrate la finele primului trimestru din 2010. Unul dintre cele mai nocive efecte ale crizei economice, şomajul, a crescut în primul trimestru din 2010 până la o rată de peste 8% - nivel nemaiîntâlnit din anul 2002.

• Economia Greciei dă semne de revenire

Dacă până acum statul elen a cauzat probleme zonei euro, noile cifre arată că ţara ar putea ieşi din recesiune mai repede decât se estimase. Ministrul de Finanţe grec a declarat că statul elen şi-a redus deficitul bugetar cu 42% în primele şase luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2009. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Uniunea Europeană (UE) au impus Greciei o ţintă de deficit bugetar de 5,8% din PIB în prima jumătate a anului, însă guvernul elen a reuşit să-l reducă la 4,9%.

• CURENTUL

• 300 milioane de euro pentru mall-ul lui Dumnezeu

Înclinaţia Bisericii Ortodoxe Române spre opulenţă şi trufie nemărginită pare să prindă contur sub conducerea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Române. În ciuda vremurilor nefaste prin care trece România, atât din punct de vedere economic, cât şi din prisma calamităţilor care se abat asupra ţării noastre, capul BOR doreşte cu orice preţ să îşi realizeze proiectul megalomanic, asemănător ca proporţii cu biblicul Templu al lui Solomon.

• Marian Marin, eroul de la Tuzla

Catastrofa aviatică de la Tuzla s-ar fi putut solda cu 14 militari morţi, respectiv tot echipajul, dacă un coleg de la Marină al celor din avion nu ar fi intervenit. Este vorba despre un militar, Marian Marin, care după ce a observat că avionul s-a prăbuşit şi a izbucnit în flăcări a sărit în ajutorul colegilor care erau încă în viaţă. "Nu a sărit nimeni din avion. Cei care au supravieţuit au fost salvaţi din flăcări de un coleg de la Marină, Marian Marin, care a intrat prin flăcări şi i-a scos imediat după producerea accidentului", a declarat generalul Victor Stråmbeanu.

• Supărări de Tia Şerbănescu

S-au adunat cam multe: TVA, inundaţii şi tragedia aviatică într-o singură săptămână de vară aşa că toată lumea e nervoasă şi supărată începând de la preşedintele Băsescu şi până la ultimul sinistrat. Se pare că inundaţiile şi criza provoacă viituri de sinceritate şi puseuri de agresivitate. Preşedintele şi poporul (la care se referea adesea) au renunţat la dialogurile convenţionale şi la ipocrizia tradiţională şi îşi spun sincer ce cred unul despre altul iar discuţiile lor au, în sfârşit, ceva autentic. Acum nu mai auzim ce frumos şi harnic e poporul şi ce popular e preşedintele, astăzi nu mai dansăm, nu ne mai pozăm, nu ne pupăm, astăzi ne despărţim cum se despart apele de uscat şi falsul de adevărat.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Nu vând ce au executat pentru că nu au cui

Gheţea: Băncile nu vând fabrici, uzine, case şi limuzine obţinute în urma executărilor silite pentru că nu există o piaţă pentru ele. Mulţi clienţi ajung fără bunuri pentru că nu se duc la bancă de frica veştilor proaste. ARB: Din firmele care îşi restructurează creditele, 75% se salvează. Fenomenul executărilor silite nu a luat încă amploare în România în ciuda faptului că numărul celor care întâmpină probleme în rambursarea creditelor este din ce în ce mai mare. Potrivit preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, o explicaţie pentru acest lucru este aceea că în România nu există o piaţă pentru astfel de produse, iar pentru bănci executarea silită este soluţia finală ce rezultă în urma unui dialog îndelungat cu clientul.

• Mai dobândim ceva din banii economisiţi?

FMI a convenit cu autorităţile române asupra unei prognoze de inflaţie de 8% pentru anul în curs. Dar ce ne facem cu dobânda de 6,25%, care riscă acum să devină real negativă?

Banca Naţională chiar are o problemă pentru că, pe de o parte, vrea să stimuleze creditarea în lei, iar pe de altă parte este conştientă şi de importanţa economisirii interne. Cum însă să te împrumuţi în lei la dobânzi ridicate când bancherii îţi flutură pe la nas un Euribor efemer plasat pe la 1%? Iarăşi, cum să îţi vină să economiseşti în lei, când inflaţia îţi erodează integral sumele depuse?

Concurenţa primeşte puteri mult mai mari

Vor putea fi sancţionate şi autorităţile centrale şi locale, nu numai agenţii economici.

Pedepsele pentru organizarea cu intenţie frauduloasă a unui cartel, suplimentate cu interdicţia de a mai desfăşura o activitate. Curtea de Apel va putea suspenda o decizie a Consiliului doar dacă petentul plăteşte o cauţiune de 30% din valoarea amenzii. Practicile anticoncurenţiale vor fi pedepsite mult mai aspru, ajungându-se până la sancţiuni suplimentare pedepselor cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau amendă.

• Îndeplinirea condiţiilor FMI nu ajută cu nimic economia

GEA: Atingerea ţintelor cu Fondul nu garantează o creştere a economiei, o scădere a şomajului sau o productivitate mai bună. Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată (GEA), a făcut, ieri, o scurtă prezentare a studiului "Reindustrializarea României: Politici şi strategii"", care a fost comandat de Ministerul Economiei, menţionând rolul acestuia, obiectivele pe care le urmăreşte, dar şi ce concluzii se pot desprinde din lucrare.

• Lungoci: "Toate creditele obţinute de grupul Awdi au fost folosite în activitatea Rodipet"

"Poate exista şi posibilitatea arestării". Ursache ar trebui să răspundă pentru garanţiile nereturnate foştilor angajaţi. Fostul director general al Rodipet, actual director general al Awdi Group, Florin Lungoci, a declarat în exclusivitate pentru Curierul Naţional că "toate creditele obţinute de grupul Awdi au fost pentru activitatea curentă şi au fost folosite în activitatea Rodipet", cu toate că procurorii DIICOT susţin contrariul. Săptămâna trecută surse judiciare anunţau că vor extinde cercetările faţă de trei oficiali ai AVAS şi faţă de şefii sucursalelor a două sau trei bănci, suspectaţi că au facilitat în mod ilegal obţinerea unor credite de către Awdi Group în numele Rodipet şi că ar fi avut cunoştinţă de spălarea de bani pe care aceştia o practicau cu ajutorul angajaţilor băncilor.

• Patru cazuri de evaziune fiscală au prejudiciat statul cu 22,7 mil. euro

Procurorii anticorupţie au finalizat luna trecută patru dosare de evaziune fiscală al căror prejudiciu total este de 22,7 mil. euro. Folosind metodele deja cunoscute, persoanele implicate au prejudiciat bugetul statului prin declararea fictivă a sediilor societăţilor, neînregistrarea în contabilitate a veniturilor realizate, înregistrarea cheltuielilor fictive pe baza unor documente financiar-contabile false etc.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Al patrulea program anticriză

O serie de măsuri propuse de companii încă de anul trecut şi-au găsit loc pe agenda coaliţiei de guvernare. Acestea se vor aplica doar dacă vor fi acceptate şi de experţii FMI. Deduceri de TVA, scutiri de impozit pe profit sau eliminarea impozitului minim din majoritatea sectoarelor sunt câteva dintre măsurile anticriză la care au căzut de acord toţi partenerii coaliţiei de guvernare. Lista, care ar mai putea fi îmbogăţită şi cu alte propuneri, urmează să fie discutată, la sfârşitul lunii iulie, cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI).

• Blocul lui Năstase, "frate" cu Catedrala

Firma care proiectează Catedrala Neamului a executat şi casa din Zambaccian, pe filiera Sergiu Sechelariu. "Proiectul reprezintă o combinaţie nefericită de plan bisericesc bizantin, central, cu plan gotic, longitudinal. Astfel, cei care vor sta în cele două balcoane laterale nu vor putea vedea ce se întâmplă în naos. În plus, nu s-a ţinut cont de oraşul în care va fi plasată această catedrală, ca şi cum el nu ar exista", îşi exprimă opinia arhitectul Dan Marin, de la Ordinul Arhitecţilor.

• Cum îţi poţi micşora ratele la leasing

O perioadă de câteva luni în care să achitaţi doar dobânda, mărirea termenului de rambursare sau a valorii reziduale sunt opţiunile de reducere a ratei. Ratele la leasing pot deveni mai "uşoare" în urma restructurării finanţării. Pentru asta trebuie să vă prezentanţi la finanţator şi să dovediţi că veniturile v-au scăzut cu 25%. Sunt trei facilităţi la rambursarea ratelor pe care firmele le pot acorda în astfel de situaţii: perioade de graţie, lungirea termenului de plată a maşinii sau creşterea valorii reziduale. Solicitarea de facilităţi nu înseamnă însă şi obţinerea lor.

• Afacerea "bani în plic pentru Sarkozy"

Preşedintele Franţei e acuzat că, în trecut, ar fi primit donaţii ilegale de la deţinătoarea concernului L"Oreal. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a negat ieri că ar fi primit sponsorizări ilegale, în plic, de la deţinătoarea concernului L"Oreal, Liliane Bettencourt, aşa cum a declarat fosta contabilă a acesteia, într-un interviu. Acuzaţiile fostei contabile, care îl vizează şi pe ministrul muncii Eric Woerth, aduc noi necazuri pentru guvern, care a atins cote minime de popularitate pe fondul măsurilor de austeritate introduse.

• FINANCIARUL

• Firmele cercetate pentru îndiguirile din 2000 prosperă de 10 ani pe bani publici

Apele matura diguri ale mesterilor Manole care iau zeci de milioane de euro. Companiile acuzate atat in 2005, cat si in 2007 ca au efectuat lucrari la diguri de proasta calitate ce au condus la pierderi materiale si umane in unele localitati lucreaza si acum bine mersi cu statul. De 10 ani nimeni nu a gasit raspunsul la inundatiile surprinzatoare, nici responsabilii pentru lucrarile de proasta calitate, si totusi statul continua sa acorde sume considerabile pentru investitiile la indiguiri.

• Două din trei magazine au scumpit deja produsele. Cât mai rezistă celelalte?

Toate semnalele indica faptul ca, peste o luna, mai toate retelele comerciale vor aplica preturi mai mari cu minimum 4%-5% Alimentele se vor scumpi cu inca 7%-8%, din cauza inundatiilor In cadrul dezbaterilor din Parlament, liderii PD-L si PNL s-au acuzat reciproc ca ii mint pe romani si ca, din postura de guvernanti, nu au stiut sa ia deciziile corecte, care sa asigure dezvoltarea economica a tarii. PSD a adoptat o atitudine neutra, iar la final nu a participat la procedura de vot. Motiunea de cenzura a fost respinsa, intrucat nu a intrunit numarul minim de voturi necesare.

• Asigurarea obligatorie a locuinţelor ar fi putut salva aproape 1% din PIB

Aplicarea Legii 260/2008 intarzie din cauza negocierilor indelungate pentru incheierea contractului de reasigurare. Locuintele din zonele inundate ar fi putut fi reparate pe banii companiilor de asigurari daca asigurarea obligatorie ar fi intrat in vigoare pana la aceasta data. Potrivit estimarilor autoritatilor, 7.000 de case au fost afectate de inundatii, iar pagubele totale ar putea depasi 0,6% din PIB. Primele pentru asigurarea obligatorie a unei locuinte sunt de 10 euro si 20 de euro pe an, iar despagubirile sunt de 10.000 de euro, respectiv 20.000 de euro.

• Statul impozitează câştigurile din dobânzi obţinute după 1 iulie

Castigul obtinut de persoanele fizice din dobanzi este impozitat cu 16% doar dupa data de 1 iulie, atunci cand au in­trat in vigoare noile prevederi ale Co­dului Fiscal. "Veniturile sub forma de do­banzi pentru depozitele la termen rea­lizate pana la data de 30 iunie 2010 in­clusiv sunt venituri neim­po­zabile. Prin sin­tagma "dobanda realizata" se intelege doban­da inregistrata in contul de de­pozit al titula­rului. In consecinta, in masu­ra in care do­banzile sunt inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului pana la data de 30 iunie 2010, acestea sunt venituri neimpozabile",

• Cupa Mondială de fotbal din Africa de Sud aduce economiei Germaniei pierderi de 8 mld. euro

In ultima luna productivitatea muncii la nivel global a fost puternic afectata. Pentru ca nu au fost lasati sa vi­zio­neze la televizor campionatul din Africa de Sud, muncitorii de la uzinele Fiat s-au razbunat, declarand o greva de doua ore inaintea intalnirii din teren a echipei Italiei. Companiile germane au amenajat birouri speciale unde impatimitii de fotbal au putut urmari evolutia fotba­listilor germani. Iar Brazilia s-a oprit, pur si simplu: s-au inchis intreprinderi si scoli, iar in saloanele spitalelor au fost instalate televizoare.

• GÂNDUL

• Cum l-a evitat Băsescu pe Boc la inundaţii

Cu o săptămână în întârziere şi fiecare pe calea lui. Astfel pot fi rezumate traseele printre ape făcute de preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc. Inundaţiile au luat amploare însă din 23 iunie. Prognoza hidro-politica proasta pentru seful Guvernului.

• Cum umflă cardurile de credit inflaţia în SUA

Aceste instrumente de plată cresc inflaţia şi ajung să-i coste pe comercianţii din SUA de 14 ori mai mult decât dacă ar primi bani gheaţă de la cumpărători, iar categoriile de tarife pentru tranzacţii au crescut, numai în cazul MasterCard, de la 4 (1991) la 243 (2009)

Cardurile de credit, fără de care sute de milioane de oameni nu pot trăi, produc mai multe daune economiei decât beneficii, cred doi profesori din SUA, citând concluzii ale instituţiei americane similare unei "curţi de conturi" din statele europene - Government Accountability Office (GAO).

• Independenţii propun o suprataxă pe averile de peste 500.000 euro

Deputatul Eugen Nicolicea a precizat că măsura se va aplica doar pe perioada crizei, putând fi astfel strânşi 2 miliarde euro. Independenţii pregătesc un proiect de lege pentru aplicarea unei taxe pe averea afişată. Vizaţi sunt cei care au în conturi peste 500.000 euro măsura urmând să fie aplicată doar pe perioada crizei economice. Deputatul UNPR Eugen Nicolicea, însărcinat de conducerea partidului să redacteze actul normativ, a declarat, marţi, pentru Gândul că este vorba despre "o suprataxă de solidaritate": "

• JURNALUL NAŢIONAL

• Videanu îşi pune în cap francezii

Ministrul Economiei, Adriean Vi­dea­nu, a ajuns subiect şi în presa in­ter­na­ţională, care relatează cum oficialul român a intervenit într-o li­ci­ta­ţie în favoarea unei firme care vindea tehnologie pentru care nu avea drepturi de proprietate intelectuală. Principalul cotidian de afaceri francez, Les Echos, dedică o amplă anchetă "băieţilor deştepţi" din ener­gie şi modului în care Ministerul Eco­no­miei a intervenit într-o licitaţie cu dedicaţie în valoare de peste 50 de milioane de euro. Scandalul ar fi trecut neobservat în România dacă Mi­nisterul Economiei nu ar fi publicat pe site-ul instituţiei un drept la replică la ancheta publicaţiei franceze.

• Stimulare vs consolidare fiscală de Daniel Daianu

Situaţia UE este mai complicată decât în SUA. Consolidarea fiscală (măsuri de austeritate) a fost iniţiată în nu puţine ţări din Europa (UE), deşi relansarea economică nu este încă ireversibilă. La reuniu­nea G20 de la Toronto au fost ciocniri, pe această temă, între SUA şi voci europene. Washingtonul susţine că relansarea nu trebuie să fie periclitată prin măsuri de consoli­dare fiscală "grăbite". Din Europa mesajul prevalent este că datoriile publice trebuie să fie ţinute sub control pentru a nu deveni copleşitoare.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Iuliu Maniu, înmormântat în Giuleşti?

Multă vreme, istoricii au fost convinşi că rămăşiţele pământeşti ale fostului preşedinte ţărănist se află în Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmaţiei. O mărturie inedită lansează o nouă ipoteză: Iuliu Maniu ar fi fost îngropat pe malul râului Mara, pe teritoriul comunei maramureşene Giuleşti. El a murit în 1953 în temniţa comunistă de la Sighet.

• Ce urmează după mărirea TVA

O dată cu mărirea TVA, România a trântit uşa pe care mai putea ieşi din recesiune. Urmează o letargie lungă, în care cine subzistă se poate considera norocos. Fără vreun miracol extern, o singură "minune" locală mai poate stimula revenirea economică: reducerea fiscalităţii. Taxele nu pot creşte la nesfârşit, deşi contabilii statului par mereu în căutare de surse noi. Când economia se sufocă e o problemă de viziune dacă decizia de tăiere a taxelor este luată din timp sau prea târziu.

• Cum ne apărăm banii

• Finanţe personale. Impozitul pe dobândă şi riscul valutar schimbă regulile de economisire. Toate veniturile din dobânzi care intră în conturi după data de 1 iulie vor fi impozitate cu 16%. Specialiştii ne îndeamnă să nu ne grăbim să cumpărăm euro.

În termeni de randament, impozitul transformă o dobândă de 8% într-una de doar 6,82%. Scapă parţial de bir toate formele de economisire la vedere (carnete de economii, conturi de economii etc.), precum şi depozitele care presupun plata dobânzii la constituire,produs

destul de rar însă pe piaţa locală.

• Olandezii de la Galaţi, inundaţi şi cu banii luaţi

Guvernul olandez a oferit statului român, în urmă cu patru ani, 400.000 de euro pentru un proiect menit să protejeze de inundaţii zona în care se află şi Şantierul Naval din Galaţi, proprietate a companiei olandeze Damen Shipyards. Guvernul României nu a mai realizat lucrările respective, iar acum şantierul este inundat şi se află în afara digului de protecţie, la fel ca şi alte companii aflate pe malulul fluviului.

• Guşă îl execută silit pe Corneliu Vadim Tudor

Corneliu Vadim Tudor, va fi executat silit pentru daune morale de 50.000 de lei pe care trebuia să i le plătească lui Cozmin Guşă, în urma unui proces de calomnie intentat de acesta în 2008, când era încă lider al PIN. Magistraţii Jude­cătoriei Sectorului 5 au stabilit la începutul acestei luni că executorii judecătoreşti pot trece la recuperarea sumei stabilite de instanţă,  pe care C.V. Tudor o va plăti în solidar cu deputatul conservator Vlad Hogea - pe atunci redactor-şef al ziarului Tricolorul şi al Editurii Speranţa,

• Mugur Isărescu: avertisment incorect de Ilie Serbanescu

Avertismentul actual al dlui Isărescu nu este corect. Şi nu pentru că n-ar da expresie unui adevăr. Ci doar pentru că este cu totul incomplet. Este adevărat doar în legătură cu un aspect al problemei, dar n-a existat, de fapt, vreodată un avertisment în legătură cu partea principală a problemei! Şi poate cu sacrificiul oamenilor, direct, prin reduceri de câştiguri sau, indirect, prin inflaţie, ceva în domeniu să se mai poată rezolva, dar în ce priveşte partea principală a problemei de acum nu mai este chiar nimic de făcut!

• ZIARUL FINANCIAR

• Războiul impozitului pe dobânzile la depozite

Ministerul Finanţelor are o interpretare diferită faţă de bancheri despre cum ar trebui calculat impozitul pe dobânzi în funcţie de data scadenţei. Cei care au depozite bancare în derulare şi au ales să în caseze dobânda la sca denţă vor avea surpriza să constate că băncile le reţin impozitul de 16% pentru întreaga sumă câştigată şi nu doar pentru cea aferentă perioadei scurse după 1 iulie, pentru că Ministerul Finanţelor aşa le cere.

• Ce spune Ministerul Finanţelor

Prin sintagma "dobândă realizată" se înţelege dobânda înregistrată în contul de depozit al titularului. (...) Faţă de cele prezentate anterior, în cazul unui depozit la termen constituit pe 10 ianuarie 2010 cu scadenţa la 10 iulie 2010, dobânda aferentă acestui depozit care se înregistrează în contul curent sau în contul de depozit începând cu data de 1 iulie este impozabilă.

• Ce spun bancherii

Interpretarea noastră este că impozitul ar fi trebuit aplicat pro-rata, adică doar aferent părţii din câştigul din dobândă realizat după 1 iulie. Modalitatea de calcul utilizată de bănci pentru dobânda datorată clienţilor este cea zilnică, doar scadenţa dobânzii fiind la împlinirea termenului depozitului.

• Cu cât diferă impozitul

Depozit de 10.000 de lei pe un an, rata dobânzii de 6,25% pe an, scadenţa pe 15 iulie, dobânda se plăteşte la scadenţă. În varianta bancherilor: se taxează doar dobânda calculată după 1 iulie (pe 15 zile), rezultă impozit de plată de 4 lei. În varianta Finantelor: se taxează întreaga dobândă cu 16%, rezultă impozit de plată de 100 de lei.

• Între 1,5% şi 3%, noua previziune de scădere economică

Perspectivele privind evoluţia economiei în 2010 se deteriorează din nou la jumătatea anului, valul de inundaţii suprapunându-se peste şocul majorării TVA şi al reducerii salariilor bugetarilor, iar acum oamenii de afaceri şi analiştii îşi refac calculele, anticipând o contracţie care ar putea ajunge şi la 3% în 2010, după ce în primăvară toată lumea se aştepta la o creştere pozitivă. Veştile rele nu se opresc însă aici, iar ceea ce nimeni nu vo ia să audă - o con ti nuare a recesiunii şi în 2011 - pare un scenariu tot mai greu de evitat.

• România pierde 500 de milioane de euro de la UE dacă nu mută de la stat la privat fondurile pentru resurse umane

România riscă să piardă cel puţin 500 milioane de euro din suma totală de 4,2 mld. euro pe care Uniunea Europeană a alocat-o pentru dezvoltarea resurselor umane până în 2013 dacă o parte din fondurile destinate instituţiilor publice nu sunt redirecţionate către mediul privat.

• Dobânzile la credite nu vor mai scădea pentru că au ajuns destul de jos, anunţă bancherii

Dobânda anuală efectivă medie la creditele de consum în lei ajungea în mai la 17%, faţă de 25% în aceeaşi perioadă din 2009, în timp ce la euro costul efectiv cobora până la 9,2%, cu două puncte procentuale mai puţin decât în urmă cu un an, potrivit datelor BNR.

Cele mai ieftine credite de retail sunt în continuare ipotecarele în euro, unde dobânda anuală efectivă medie atingea 5,6% după ce în iunie anul trecut ajunsese la un nivel record de 11,5%. Bancherii spun că s-a atins deja un minim şi chiar dacă vor mai exista ajustări de dobândă, acestea vor fi doar marginale.

• Cum văd cele mai titrate reviste criza din UE: "Este durerea de cap a lumii" sau "mai rău decât Wall Street"

Trei dintre cele mai consacrate reviste din lume - Time, Newsweek şi Bloomberg Businessweek - dezbat în cele mai recente ediţii problema economiei europene, puternic zdruncinată de criza datoriilor ce a debutat în Grecia. Time cataloghează Europa ca fiind "Continentul pierdut", metaforă ce aduce aminte de "Deceniul pierdut" al Japoniei, care a clătinat din temelii economia japoneză. Pe de altă parte, Newsweek îi critică pe liderii europeni care pun problemele actuale ale economiei de pe Bătrânul Continent pe seama Statelor Unite, revista accentuând faptul că cea mai mare parte a dezechilibrelor îşi au originea la nivel autohton şi nu trebuie externalizate.