REVISTA PRESEI 07.07.2015

• ADEVARUL

• Ce-i aşteaptă pe greci după votul contra UE

Alexis Tsipras le-a promis grecilor că în 24 de ore după referendum va încheia un nou acord cu FMI şi UE. În realitate însă, rezultatul plebiscitului a îngreunat dramatic şansele pentru o înţelegere. Referendumul de duminică a adus o victorie categorică a taberei care "NU" vrea continuarea acordurilor dintre Grecia şi creditorii internaţionali. Marţi, la Bruxelles se vor relua negocierile între delegaţia condusă de Tsipras şi reprezentanţii Troicii. Ministrul Economiei de la Atena, Giorgos Stathakis, a recunoscut luni într-un interviu acordat BBC că apartenenţa Greciei la zona euro trebuie decisă în următoarele 48 de ore. Acesta a făcut totodată apel la BCE să ţină în viaţă băncile elene cel puţin 10 zile, răgaz considerat suficient pentru încheierea unui al treilea acord între Tsipras şi Troikă. De fapt, dacă BCE decidă să închidă robinetul pentru băncile elene, atunci Atena nu va avea altă soluţie în afară de folosirea unei noi monede.

• Un comunist de şcoală nouă: 5 argumente care demonstrează că Alexis Tsipras îşi merită acest titlu

Capitalismul, indiferent de guvern, produce crize, şomaj şi sărăcie, spune la mijloc de 2015 secretarul general al KKE, Dimitris Koutoumbas, o fosilă vie din perioada de glorie marxist-leniniste, când lumina venea de la răsărit pentru o mare parte din Europa, inclusiv cea occidentală. Alexis Tsipras, fondatorul Syriza a speculat aceste slăbiciuni ale partidelor istorice de extremă stânga, adoptând o atitudine modernă, de lider radical care vrea să reformeze societatea, eliminând discursul anti-capitalist perimat şi învechit. Cu toate acestea, în esenţă, discursul său şi evoluţia politică este tipică pentru un activist de extremă stânga clasic. 1. Egalitarism şi redistribuirea veniturilor; 2. Discursul naţionalist şi conceptul neamestecului în treburile interne; 3. Cine nu-i cu noi e împotriva noastră: Cu varianta, cine nu e comunist sigur e fascist; 4. Instituţiile financiare internaţionale sunt teroriste; 5. Întoarcerea la popor: Este o metodă care să justifice deciziile prin sprijinul popular.

• Viaţa de film a euro starului Yanis Varoufakis, fostul ministru de Finanţe al Greciei

Yanis Varoufakis şi-a făcut apariţia pe scena politică a Greciei mai mult ca un star rock, decât ca un politician. Cu cămaşa scoasă din pantaloni şi o geacă neagră din piele, Varoufakis a negociat viitorul Greciei în faţa creditorilor internaţionali. Yanis Varoufakis este născut la 24 martie 1961, la Atena. El a absolvit şcoala privată Moriatis, frecventată de mai mulţi mermbri ai elitei politice şi economice din Gecia, notează BBC într-un articol în care îi face profilul ministrului de finanţe grec. Ministrul demisionar de Finanţe grec este fiul lui Giorgos Varoufakis (89 de ani), preşedinte al Halyvourgiki, un gigant industrial grec. Varoufakis a avut parte de o educaţie aleasă, fiind şcolit în Statele Unite încă din 1981. El a studiat la "University of Essex" şi "University of Birmingh". În 1987 îşi ia doctoratul la "University of Essex", unde a şi activat pentru puţin timp după terminarea studiilor. A ajuns apoi să predea la "University of East Anglia" . El avea să se declare marxist încă de tânăr.

• Război total între musulmani şi Băsescu, de la marea moschee din Bucureşti

Comunitatea musulmană din România a avut luni, 6 iulie, o reacţie la adresa criticilor proiectului de construire la Bucureşti a celei mai mari moschei din Europa. Muftiatul Cultului Musulman din România s-a arătat indignat de afirmaţiile fostului preşedinte Traian Băsescu, care s-a declarat împotriva "megamoscheii", clasificând-o drept o problemă de siguranţă naţională. "Avem un premier care stă pitit pe la Istanbul. În momentul în care islamismul se extinde către Balcani, prim-ministrul nostru hotărăşte să aprobe construcţia celei mai mari moschei din Europa, pe lângă care să funcţioneze o universitate pentru 6.000 de studenţi. Nu există risc mai mare de securitate naţională decât să aduci studenţi musulmani în România şi de aici să-i şi exporţi prin Europa! Cred că astfel de decizii sunt cel puţin nesăbuite, dacă nu antinaţionale!", a spus Traian Băsescu duminică.

• Călugării lui Iustin Pârvu, cu jalba legionară la preşedintele Iohannis

Călugării Mănăstirii Petru Vodă din Neamţ au publicat o scrisoare deschisă, adresată preşedintelului Klaus Iohannis, în care îi cer să nu promulge o lege care sancţionează cu închisoarea organizaţiile şi simbolurile pro-legionare. Şefului statului i se solicită să întoarcă în Parlament Legea 193/2014, votată pe 24 iunie a.c. Actul respectiv aduce completări Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.31/2002, care făcea referire la "interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului unor persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii". În noua formă, interdicţia se extinde şi asupra organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter legionar, fiind de asemenea prohibită "promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război". "Fireşte că nimeni nu apără criminalii adevăraţi, şi e bine ca societatea să fie apărată de ei prin legi prohibitive, dar PL-x nr. 193/2014 nu face diferenţa între dictatorul Adolf Hitler şi Mircea Vulcănescu sau părintele Dumitru Stăniloae!", arată semnatarii scrisorii.

• Reacţia Kremlinului la rezultatele referendumului din Grecia: "În sfârşit, vor fi independenţi"

Autorităţile de la Moscova sunt sceptice în privinţa ieşirii Greciei din Zona Euro, chiar dacă grecii au spus "Nu" creditorilor. Totuşi, puterea de la Kremlin susţine că în cazul în care o va face, atunci Grecia va fi în sfârşit independentă şi va fi atractivă pentru investitorii străini. Potrivit tass.ru, ministrul Dezvoltării Economice din Rusia, Alexei Lihacev, este de părere că dacă Grecia va ieşi din Zona Euro şi dacă va păstra stabilitatea politică, în viitor va deveni atractivă pentru investitorii străini. În acelaşi timp, oficialul rus admite două scenarii care se vor dezvolta după anunţarea rezultatelor referendumului, deşi se arată sceptic în privinţa ieşirii acestui stat din Zona Euro.

• BANCHERUL

• Dobânzile la creditele de consum pentru populaţie au scăzut la minime istorice

Dobânzile la creditele noi de consum in lei acordate de bănci populaţiei au continuat sa scadă si in luna mai, ajungând la minime istorice, după ce BNR a redus la începutul aceleiaşi luni rata de politica monetara de la 2% la 1,75% pe an. Astfel, in cazul creditelor de nevoi personale in lei cu dobânda fixa, nivelul acesteia s-a diminuat la 10,03% pe an, de la 10,13% in luna aprilie. La creditele cu dobânda variabila, care se modifica in funcţie de indicatorul ROBOR, rata dobânzii in lei a scăzut la 7,27% pe an, de la 8,99% in luna aprilie. Asta in condiţiile in care nivelul ROBOR la 3 luni, indicatorul in funcţie de care majoritatea băncilor actualizează costul împrumuturilor, a coborât la 1,27% la sfârşitul lunii mai, de la 1,48% cat era la finalul lunii aprilie.

• Europa si pieţele financiare se dovedesc in continuare răbdătoare cu Grecia. Pana când?

In prima zi după referendumul in care grecii, cu preponderenta tinerii, au respins planul de austeritate impus de troika in schimbul prelungirii acordului de împrumuturi pentru salvarea băncii de la faliment, reacţiile politicienilor europeni si ale pieţelor financiare au fost mult mai blânde decât aşteptările. Cursul leu/euro abia s-a mişcat, la fel si cursul euro/dolar, iar bursele mondiale au înregistrat scăderi moderate, arătând ca toata lumea încă mai are răbdare cu Grecia si spera sa se ajungă la un compromis, spre binele tuturor, după cum a subliniat si Casa Alba. Liderii Franţei si Germaniei s-au întâlnit pentru a transmite Greciei acelaşi semnal: uşa este încă deschisa dialogului (ceea ce înseamnă ca sunt posibile noi concesii), dar timpul nu mai are răbdare. Mai ales cu băncile greceşti, închise toata săptămâna trecuta, fiind pe cale de a rămâne fără bani, după ce BCE nu le-a majorat volumul de lichidităţi de urgenta, astfel ca Grecia risca sa intre intr-un blocaj financiar.

• CURENTUL

• BNR: Grecia ar putea să ia măsuri mult mai dure decât cele cerute de creditor

Grecia este nevoită să se întoarcă la negocieri cu creditorii internaţionali, dar ar putea fi obligată să aplice, singură, măsuri de austeritate mult mai dure decât cele cerute de instituţiile financiare, având în vedere că are de plătit pensii, salarii şi trebuie să deschidă băncile, pentru că ţara nu poate rămâne închisă, susţine Adrian Vasilescu, consultant de Strategie la Banca Naţională a României (BNR). În opinia sa, Grecia nu îşi mai permite să piardă timp şi este posibil ca forurile europene să nu poată fi înduplecate prea repede, iar negocierea va fi mult prea aspră. Cu privire la rezultatul referendumului, Vasilescu susţine că acesta nu este relevant în negocierile cu creditorii internaţionali, având în vedere că a fost organizat în grabă. În privinţa impactului situaţiei din Grecia asupra băncilor din România, oficialul BNR a spus că nu există nicio schimbare. "Pentru băncile din România, nicio noutate. Lucrurile sunt la fel de sigure ca acum doi ani, ca acum un an, ca în cursul acestui an, ca săptămâna trecută", a conchis Adrian Vasilescu.

• Oximoron de Tia Şerbănescu

Aşa cum era de prevăzut, grecii au spus "nu" (61%) la referendumul privind condiţiile puse de creditori pentru a continua împrumutarea Atenei. Dacă votau "da" era şi mai previzibil - în plus scăpau de premierul Tsipras şi de ministrul său de finanţe Varoufakis care-i compara pe creditori cu teroriştii. Aşa fac toţi teroriştii. Şi te lasă să te decapitezi singur. Imediat după rezultat, Varoufakis a anunţat că vrea "urgent" o negociere cu creditorii pentru un acord în 48 de ore. Ia te uită! Negocia cu teroriştii! Curat murdar. Un oximoron clasic care l-a răpus pe Varoufakis: acesta a demisionat în urma toxicităţii acumulate. Ca să fie siguri că, având de ales între nu (oxi) şi da (nai), grecii se vor năpusti spre oxi ca spre oxigen, întrebarea a fost formulată în stil socialist-populist: vreţi austeritate? Oxi, oxi, au strigat grecii. Cum să vrea austeritate? Mai bine faliment! Cam la fel gândesc şi inoxidabilii noştri. Când aude de austeritate, Ponta ia foc iar Tăriceanu spumegă. Mai bine consumăm, risipim, mărim lefurile, câştigăm alegerile şi vedem ce-o mai fi. Che sera, sera.

• CURIERUL NATIONAL

• "COMERŢ 2015", un haos de 20 mil. lei

Anunţată cu mare pompă, aplicaţia on-line pe programul COMERŢ 2015 care le-ar permite firmelor să aibă acces la finanţări nerambursabile a clacat încă de la deschidere, aşa cum s-a întâmplat şi în 2013 cu soft-ul pentru ajutorul de minimis. Practic, ieri pe site era postată o comunicare în care se arăta că "având în vedere apariţia unor probleme de natură tehnică în funcţionarea serverelor vă informăm că aplicaţia de înscriere se închide, urmând a fi redeschisă la ora 13.30, după remedierea defecţiunilor. Ne cerem scuze pentru inconvenientele create şi rugăm aplicanţii care au demarat procesul de înscriere să reia acest proces după redeschidere". Scurt şi la obiect. Autorităţile anunţaseră că ieri se deschide aplicaţia on-line pe programul COMERŢ 2015. Înscrierile firmelor care vor finanţări nerambursabile se fac în perioada 6 -15 iulie 2015.

• Râurile din Munţii Ţarcu, salvate de instanţă

Tribunalul Caraş-Severin a anulat acordurile de mediu eliberate pentru proiectele "Amenajare Hidroenergetică Bistra Mărului - captare, conductă forţată 2 MHC" şi "Amenajare Hidroenergetică Şucu şi Olteana - captare, conductă forţată 2 MHC - racord la sistemul energetic naţional", din Comuna Zăvoi, Judeţul Caraş-Severin, bene­ficiar ALSET ENERGY SRL, a informat ieri Federaţia Coaliţia Natura 2000 România, din care face parte şi WWF. Federaţia Coaliţia Natura 2000 a solicitat în instanţă anularea acordurilor de mediu încă din luna august 2014, "pentru a evita efectele negative ale construcţiei şi funcţionării microhidrocentralelor asupra speciilor de faună acvatică şi asupra habitatelor protejate din acest sit".

• Euro a luat-o razna pe fondul crizei din Grecia

O analiză Bloomberg efectuată pe cursul de schimb valutar al ţărilor în curs de dezvoltare arată că s-a atins unul dintre cele mai scăzute niveluri din 19 martie până acum, în medie deprecierea fiind de 0,4%. Analiza indică faptul că forintul unguresc şi leul românesc sunt monedele cele mai afectate din Europa de Est în raport cu dolarul american. Potrivit site-ului citat de mai multe posturi tv, turbulenţa stârnită de rezultatul votului din Grecia se resimte puternic în pieţele emergente, cu efecte ce vor continua să se resimtă şi în zilele următoare, dar nu vor afecta pieţele pe termen lung. Forintul a pierdut deja 1,1% în faţa dolarului, iar leul a înregistrat o cădere de 1%. Zlotul polonez şi lira turcească s-au depreciat cu 0,9%, iar nicio altă monedă din ţările emergente nu a înregistrat creşteri pe piaţa valutară din Asia.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Grecii au dat o lecţie Ciocoismului cu care au fost trataţi de Marile Puteri europene, în frunte cu Germania - Autor: Ion Cristoiu |

Gestul lui Alexis Tsipras n-a fost doar unul economic. A fost şi un gest politic, un fel de răspuns al grecilor la aroganţa prusacă a Angelei Merkel. Grecii au respins nu atît Măsurile de austeritate, cît mai ales şantajul teuton, aroganţa de Mare Putere care calcă în picioare demnitatea unui Popor mic. Nu întîmplător NU a fost spus cu precădere de tineri. Şi nu numai pentru că aceştia sînt principalel victime ale Austerităţii nesfîrşite, dar şi pentru că sînt cei care au suportat cu greu umilirea grecilor. Din lecţia dată de greci, Marile Puteri ar trebui să înveţe ceva. Şi anume că nu există ţări stăpîne şi ţări slugi, ci ţări egale în drepturi. Ciocoismul Marilor Puteri a primit o lecţie. Nu cred că Marile Puteri vor învăţa ceva din ea. N-au învăţat niciodată decît din lecţia administrată lor de alte Mari Puteri.

• Judecătorii au ridicat sechestrul de pe Zambaccianul lui Adrian Năstase si contul cu 118.000 de dolari

Adrian şi Dana Năstase au câştigat procesul prin care cereau ridicarea sechestrului pe care procurorii l-au pus pe averea lor. Judecătorii au decis să lase liberă de orice sarcini casa familiei fostului premier din strada Zambaccian, precum şi restituirea către acesta a sumei de 118.000 dolari. Decizia nu este definitivă. Adrian şi Dana Năstase arătau în actele de la dosar că, deşi ei au achitat toate sumele pe care trebuiau să le plătească, sechestrele au rămas active. În aceste condiţii, cei doi le cer magistraţilor să ridice măsurile asigurătorii de pe bunurile personale, radierea ipotecii din actele apartamentului lor din strada Zambaccian, precum şi restituirea sumei de 118.650 de dolari, scrie Libertatea.

• ALEGERI 2016. Cu cine vrea PSD să cucerească Capitala

PSD se pregăteşte de alegerile locale din 2016. Dacă liberalii au început deja să realizeze sondaje interne pentru a-şi desemna candidaţii la primăriile de sector şi la Primăria Generală a Capitalei, social-democraţii nu se grăbesc. Surse din PSD au declarat pentru EVZ că din luna septembrie vor începe să facă măsurători pentru desemnarea candidaţilor Acelaşi surse au dezvăluit pentru EVZ cine ar fi potenţialii candidaţi la primăriile de sector. Sectorul 1 - deputatul Dan Tudorache, preşedinte PSD Sector 1. Sectorul 2 - Neculai Onţanu, actualul edil de la Sectorul 2. El ar putea fi susţinut de PSD doar în cazul în care UNPR va decide să meargă la alegerile locale pe liste comune cu PSD. În caz contrar, social democraţii trebuie să găsească un alt candidat. Sectorul 3 - Robert Negoiţă, actualul primar PSD. Sectorul 4 - Cristian Popescu Piedone, actualul primar. Sectorul 5 - deputatul Cristian Rizea. Sectorul 6 - Senatorul Gabriel Mutu, preşedinte PSD Sector 6. La Primăria Generală a Capitalei, PSD mizează pe actualul edil, Sorin Oprescu.

• Se poate privatiza televiziunea publică? Câţi directori are TVR

Ministrul Finanţelor Publice spune că printre scenariile luate în calcul pentru redresarea televiziunii publice se numără şi cel al privatizării. TVR-iştii îl contrazic. TVR va înfiinţa 84 de noi posturi de conducere, dar, după cum susţine Stelian Tănase, asta înseamnă doar intrarea în legalitate. Decizia Comitetului Director al TVR, din data de 3 iulie, prin care se doreşte înfiinţarea a 84 de posturi de conducere, la nivelul central şi la nivelul studiourilor teritoriale ale TVR a produs o adevărată agitaţie, mai ales că Televiziunea Publică are deja datorii uriaşe, de peste 700 de milioane de lei. Valentin Jucan, membru CNA a trimis chiar o scrisoare deschisă premierului interimar, Gabriel Oprea, prin care cerea sprijin în favoarea reformării SRTV. Contactat de EVZ, Stelian Tănase, preşedintele TVR, a spus că nu este vorba de noi posturi de conducere, ci de cele existente, care acum poartă titulatura de "coordonator".

• JURNALUL NATIONAL

• Grecia, tot în impas! Cele 5 efecte care se simt deja în România

Incertitudinile şi lipsa de bani din Grecia au ajuns pe calea contagiunii şi a neîncrederii şi la Bucureşti, în ciuda declaraţiilor liniştitoare ale autorităţilor române. Statul român nu a reuşit să adune ieri 300 de milioane de lei de la băncile româneşti. Semnele nu sunt bune. Dacă Grecia nu va ajunge rapid la o înţelegere cu troica FMI-CE-BM, şocul va atinge şi statul român, care se va împrumuta la dobânzi tot mai mari. Deşi băncile greceşti din România nu reprezintă decât 13% din sistemul bancar, acestea deţin titluri de stat româneşti în valoare de 1,2 miliarde de euro. În context, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, spune că autorităţile române trebuie să-şi recon-sidere poziţia faţă de Codul Fiscal şi să continue acordul cu instituţiile inter-naţionale. "La anul, statul român are 70 şi ceva de miliarde de lei care trebuie finanţaţi. Asta înseamnă costuri suplimentare de sute de milioane de euro", spune Dumitru.

• Ineficienţa energetică ne costă 4 miliarde de euro

Deşi statisticile reflectă o scădere a consumului de energie în ultimii ani, România este încă departe de ceea ce înseamnă conceptul de eficienţă energetică. Anual, această ineficienţă ne costă 4 miliarde de euro. Cel mai afectat sector rămâne cel rezidenţial, unde pierderile ajung până la 50%. România este a treia ţară ca intensitate energetică din Europa, cu pierderi ce reprezintă mai mult de 35% din consumul final de energie. Situaţia s-a mai îmbunătăţit în ultimii ani, pentru că multe firme au aplicat programe speciale de eficientizare energetică. Trebuie să spunem însă că şi criza economică a avut o mare influenţă şi a forţat multe com panii să-şi reducă activitatea sau chiar să tragă obloanele. De altfel, am ajuns într-o situaţie atipică, caracterizată de faptul că cel mai mare consumator energetic a devenit populaţia. În România, clădirile de locuinţe folosesc aproximativ 41% din consumul final de energie. Aceste clădiri consumă de opt ori mai multă energie decât media din Uniunea Europeană

• Casa Albă: Grecia şi creditorii internaţionali trebuie să ajungă la un compromis

Casa Albă a declarat luni că Grecia şi liderii europeni ar trebui să încerce găsirea unui compromis cu privire la criza datoriei greceşti, care să permită rămânerea ţării în zona euro, transmite Reuters. ''Referendumul s-a încheiat, dar viziunea noastră rămâne aceeaşi'', a spus purtătorul de cuvânt al administraţiei prezidenţiale a SUA, Josh Earnest, potrivit căruia este în interesul Europei şi al Statelor Unite să fie rezolvată criza financiară din Grecia. Earnest a mai menţionat că soluţionarea crizei datoriei greceşti - ''o provocare europeană'' - depinde de Atena şi de creditorii săi internaţionali (Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană). El a adăugat că, pentru ca Grecia să aibă creştere şi stabilitate economică, este nevoie de un pachet de finanţare, dar şi de reforme.

• NATIONAL

• DNA ii strica luna de miere lui ginerica Zgonea!

Politicienii care ajunseseră sa sufere adevărate atacuri de panica doar la gândul ca ar fi putut sa intre in vizorul oamenilor Laurei Codruţa Kovesi erau convinşi ca ultima lor şansă de scăpare s-ar putea găsi tocmai in biroul atât de primitor al preşedintelui Camerei Deputaţilor. Unde, in ultimele luni, se înteţise ritmul întâlnirilor de taina intre diverşi parlamentari si nu doar. Personalităţi care, după cum reiese din informaţiile intrate in posesia National, ştiau ca DNA-ul le sufla deja in ceafa. După cum reiese dintr-unul dintre rechizitoriile procurorilor anticorupţie, conform interceptărilor telefonice efectuate in dosarul "Licenţa", preşedinta Consiliului National al Audiovizualului, Laura Georgescu, era chemata de către "combinagiul" Viorel Hrebenciuc sa vina la biroul lui Valeriu Zgonea, ca sa afle cum decurg lucrurile cu traficul de influenta cerut si făcut in numele lui Gheorghe Stefan "Pinalti".

• Criza din Grecia afectează sistemul bancar din Romania

Rezultatul previzibil al referendumului din Grecia a generat, încă înainte de anunţarea rezultatului final, panica printre băncile din Romania. BCR a sistat neanunţat serviciul online de schimb valutar, iar unele instituţii bancare cu capital grecesc s-au confruntat cu lichidări de conturi din partea clienţilor. Banca Naţională a României a cerut, ieri, o informare din partea BCR, referitoare la motivele pentru care aceasta banca a decis sa sisteze - neanunţat - un serviciu utilizat frecvent de o buna parte a clienţilor. Concret, BCR a suspendat in weekend operaţiunile de schimb valutar efectuate prin internet banking.

• Se pregăteşte o întâlnire istorica intre Papa Francisc si Patriarhul Kiril

Ziua întâlnirii intre conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kiril si Suveranul Pontif este iminenta. "Cu fiecare zi este mai aproape", a estimat şeful departamentului de relaţii externe al Patriarhiei Moscovei, mitropolitul Hilarion. "O asemenea întâlnire se apropie pe zi ce trece dar ea trebuie sa fie foarte bine pregătită", a declarat mitropolitul Hilarion intr-un interviu acordat Corriere della Sera, informează Russia Today. In acelasi timp însă, prelatul nu a oferit amănunte cu privire la aceasta întâlnire. Hilarion a precizat doar ca va avea loc pe teritoriu neutru, numind printre opţiunile posibile Austria si Ungaria.

• PUTEREA

• Grecii joacă alba-neagra cu euro. După ce au respins la referendum oferta creditorilor "terorişti", Tsipras şi susţinătorii săi cer noi concesii şi aşteaptă finanţare tot de la Bruxelles

Deznodământul de care se temea întreaga Uniune Europeană a devenit, de duminică seara, o realitate. Grecii au votat covârşitor, în proporţie de peste 61%, împotriva măsurilor economice propuse de creditori, alegând astfel calea cea mai dificilă, care poate duce la excluderea ţării din zona euro. Practic, prin votul lor, grecii şi-au dat singuri şah, chiar dacă şi zona euro este pusă într-o situaţie dificilă, cu care nu s-a mai confruntat. Imediat după ce au respins oferta creditorilor, acuzaţi de şantaj şi "terorism", grecii s-au declarat luni gata să demareze noi negocieri la Bruxelles, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Mişcările imprevizibile ale Guvernului de la Atena semănă astfel tot mai mult cu un joc de-a alba-neagra la nivel înalt, cu singura diferenţă că, indiferent de ce îşi închipuie unii, nu va exista nici un câştigător.

• Sorin Oprescu vrea să spargă RATB în două societăţi şi vorbeşte despre gratuitatea transportului public

Restructurarea RATB cu sprijinul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), anunţată de primarul general Sorin Oprescu, a dat naştere multor controverse. Opoziţia spune că sunt afirmaţii făcute fără o bază analitică, iar transportul public are alte priorităţi şi nu gratuitatea pentru populaţie. Posibilitatea spargerii RATB în două companii nu ar trebui făcută pe separarea tramvaielor de autobuze şi troleibuze, ci pe vehicule electrice şi cele cu combustie internă. Studiile arată un excedent de personal la RATB de circa 3 mii de persoane. Şefii vor fi primii afectaţi, anunţă edilul Capitalei. Potrivit datelor, peste 50% din cheltuielile totale ale RATB sunt consumate pe salarii, mai mult de dublu faţă de cea mai generoasă companie privată.

• Finanţele au respins oferta băncilor

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins luni toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark pe şase ani, prin care intenţiona să atragă 300 de milioane de lei. Cele şase bănci participante la licitaţie au transmis oferte în valoare totală de 210,6 milioane de lei, sub valoarea din prospect. MFP a planificat împrumuturi de 2,555 miliarde de lei de la băncile comerciale în luna iulie, din care 2,3 miliarde de lei prin opt licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, iar 255 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectelor de emisiune, MFP va organiza două licitaţii de certificate de trezorerie cu discont, în valoare de 300 de milioane de lei fiecare, pe 9 şi, respectiv, 27 iunie.

• ROMANIA LIBERA

• Panica, principalul pericol pentru România în criza din Grecia

Primele semne ale problemelor de la Atena s-au făcut simţite şi la noi. BCR s-a aşteptat ca euro că aibă un salt spectaculos după referendum şi a suspendat schimburile valutare electronice, măsură ce a stârnit panică. În plus, bursele din întreaga lume au înregistrat scăderi, euro şi leul au pierdut din valoare raportate la dolar, iar cotaţiile ţiţeiului şi a aurului s-au diminuat. Deşi România nu deţine obligaţiuni greceşti, iar expunerea prin bănci şi firmele greceşti este de numai 13 miliarde euro (bani care au venit din Grecia), panica poate destabiliza situaţia din ţara noastră. Analistul economic Aurelian Dochia avertiza că acesta este principalul pericol cu care ne putem confrunta în cazul crizei din Grecia.

• Primele declaraţii ale noului ministru de Finanţe al Greciei: Nu putem accepta un acord neviabil

Grecii au dat de înţeles la referendum că "merită ceva mai bun" şi că "nu vor accepta o soluţie neviabilă", a declarat luni noul ministru de finanţe al Greciei, Euclid Tsakalotos, în prima sa intervenţie publică, relatează Agerpres. "Dorim să continuăm discuţiile cu creditorii internaţionali, cred că ceva s-ar putea schimba în Europa", a adăugat ministrul grec, recunoscând că "are trac" în a prelua portofoliul de finanţe "într-un moment care nu este unul uşor pentru istoria Greciei". Ministrul adjunct grec de externe Euclid Tsakalotos, coordonator al negocierilor cu creditorii Greciei (UE şi FMI), a fost numit luni în funcţia de ministru de finanţe, după demisia din acest post a lui Yanis Varoufakis.

• Întoarcerea lui Ponta, învăluită în mister

Oficial, premierul este încă în Turcia, se simte bine, după cum ne spune socrul său, şi se va întoarce "din zi în zi". Tot oficial, Victor Ponta comentează evenimentele din Grecia pe Facebook şi îşi mustrează adversarii politici, începând cu fostul preşedinte, continuând cu actualul şef al statului şi terminând cu opoziţia doritoare să ajungă la putere. Aici se încheie însă certitudinile. Liviu Dragnea admite că "nimeni" din PSD nu ştie când se întoarce Ponta în ţară şi că "toată lumea" aşteaptă momentul cu mare interes ca să afle "ce hotărăşte". "Când se întoarce, ne găseşte aici", a mai spus Dragnea, înainte să intre la a doua şedinţă a conducerii PSD la care în capul mesei a stat liderul UNPR, Gabriel Oprea. Acesta din urmă, mai informat decât numărul doi din PSD, le-a transmis social-democraţilor că vorbeşte zilnic la telefon cu premierul, dar nu a putut preciza când se întoarce din Turcia.

• ZIARUL FINANCIAR

• Fie că rămâne sau nu în zona euro, pentru Grecia suferinţa continuă

Pieţele financiare evoluează ca şi cum au asimilat şocul unei eventuale ieşiri a Greciei din zona euro. Situaţia economică a grecilor rămâne precară, iar analiştii români spun că scenariul principal este cel al ieşirii Greciei din zona euro, în condiţiile în care populaţia pare că nu a înţeles consecinţele votului de la referendumul de duminică. Singura ieşire din această problemă este un eventual acord al statelor europene din următoarele zile pentru salvarea Greciei., afirmă analiştii. "Cred că în acest moment Syriza are un mandat mai puternic, ceea ce-i va da mai multă forţă în negocierile cu creditorii. Părerea mea este că suntem departe de Grexit şi se va ajunge la o înţelegere până la urmă, pentru că semnalele sunt că fiecare dintre cele două părţi este dispusă să cedeze", a afirmat Laurian Lungu, analist economic. Analistul financiar Aurelian Dochia spune că va urma o perioadă de suferinţă, fie că vor rămâne în Uniunea Europeană, fie că vor ieşi din zona euro. Important este sprijinul extern de care se vor bucura în continuare.

• Am câştigat o economie, dar am pierdut o populaţie, iar preţul libertăţii este pe credit

Introducerea leului greu, în 2005, reprezintă al treilea cel mai important eveniment din istoria României de după 1989, imediat după intrarea în NATO şi în Uniunea Europeană. Tăierea a patru zerouri din coada leului a însemnat practic întoarcerea unei pagini inflaţioniste din istoria României, care a mâncat economia şi a pus chiar în discuţie despărţirea de comunism şi tot ce a reprezentat el din punct de vedere economic. Din 1990 până în 2005, România a trăit pe inflaţie şi pe deprecierea monedei naţionale, supape care au permis supravieţuirea ţării în condiţiile prăbuşirii economice de după 1990. După 2005, când inflaţia a trecut la un nivel de o singură cifră pe an, economia şi-a revenit mai consistent, iar PIB-ul s-a dublat în condiţiile în care salariul mediu a crescut de trei ori.

• Angela Merkel şi Mario Draghi, inamicii sau salvatorii Europei?

Soarta Greciei a rămas în mâinile cancelarului german Angela Merkel şi ale preşedintelui Băncii Centrale Europene Mario Draghi, chiar dacă grecii au respins prin vot propunerile de bailout ale creditorilor internaţionali. Iar de soarta Greciei depind şi viitorul lui Merkel, şi credibilitatea BCE. Merkel şi partenerii ei de guvernare şi din zona euro pot accepta, sub riscul de a fi umiliţi de guvernul grec al lui Tsipras, ştergerea a jumătate din datoria de 200 de miliarde de euro a Greciei generată de programele de bailout pe care le-au finanţat din 2009, dar vor face o bază financiară mai sigură pe care Grecia să poată rămâne în zona euro. Aceasta va asigura pe toată lumea că euro este un proiect ireversibil. De asemenea, arătându-se "generoşi", liderii zonei euro ar proteja BCE de pierderile uriaşe care ar rezulta din expunerea de 140 de miliarde de euro pe care instituţia o are la Grecia. Însă mulţi alegători germani nu vor înţelege de ce Merkel aruncă pe fereastră atât de mulţi bani. Aceasta ar putea duce la sfârşitul lui Merkel ca lider al Germaniei.