REVISTA PRESEI 08.08.2011

• ADEVARUL

• Începe furtuna financiară perfectă prezisă de Roubini

Căderi de burse, retrogradarea SUA, panică în Europa: lumea se apropie de scenariul prevestit de laureatul Premiului Nobel pentru Economie. China a cerut Statelor Unite să îşi rezolve "dependenţa" de împrumuturi, "să se întindă cât îi e plapuma" şi să garanteze siguranţa investiţiilor chineze. Toate semnele par să-i dea dreptate americanului de origine turcă Nouriel Roubini, laureatul Nobel care a prezis criza globală şi care spunea, recent, că în 2013 economia globală se va confrunta cu o "furtună financiară perfectă".

• S&P scade ratingul SUA pentru prima dată în istotria agenţiei

Agenţia The Standard & Poor"s a anunţat, vineri, o scădere a ratingului SUA de la AAA la AA+, potrivit CNN. "Scăderea reflectă opinia noastră că planul de consolidare fiscală cu care Congresul şi administraţia au fost de acord nu este suficient pentru a stabiliza finanţele publice americane pe termen mediu" a anunţat agenţia în ceea ce priveşte această mişcare după ce a închis piaţa. Zvonurile unei scăderi a calificativului au apărut la scurt timp după ce premierul italian Sivio Berlusconi a anunţat la Roma că miniştrii de finanţe din Grupul celor Şapte state puternic industrializate se vor întâlni "în câteva zile" pentru a discuta scăderea valorii economiei mondiale. Membrii G7 sunt Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Japonia şi Statele Unite. Este pentru prima dată, din 1941, de când S&P face astfel de analize, când SUA pierde ratingul AAA.

• Doctor Doom despre situaţia din SUA: "Rata şomajului a scăzut pentru că oamenii abandonează piaţa muncii"

Nouriel Roubini, economistul supranumit Doctor Doom, consideră că datele privind piaţa muncii din SUA sunt "jalnice". Economistul este de părere că pentru stabilizarea pieţei muncii ar fi trebuit să se creeze cel puţin 150.000 de noi locuri de muncă şi nu doar 50.000 cât au indicat cifrele pentru iulie. "Singurul motiv pentru care rata şomajului nu a urcat ci a coborât a fost faptul că 200.000 de oameni au părăsit piaţa muncii", consideră Roubini. Conform acestuia, rata şomajului a scăzut, "nu pentru că au fost create noi locuri de muncă ci pentru faptul că oamenii sunt atât de descurajaţi încât abandonează pur şi simplu piaţa muncii". Piaţa muncii din SUA a adăugat în iulie 117.000 de noi joburi, rata şomajului ajungând la 9,1%, după ce în iulie aceasta se situa la 9,2%.

• Va supravieţui zona euro unei probabile prăbuşiri financiare a Italiei?

Încrederea în obligaţiunile italiene se evaporă pe zi ce trece. Dacă al doilea pachet de salvare al Greciei de săptămâna trecută redresase puţin diferenţa (spread) dintre obligaţiunile italiene şi cele germane la bursă, aceasta coborând de la un catastrofic 3,32 la un relativ gestionabil 2,47, în ultimele zile spread-ul a început să crească din nou (3,13 astăzi), punând din nou sub semnul întrebării "sănătatea" financiară a Italiei, o ţară mult mai dificil de salvat decât Grecia. În asemenea condiţii de creştere galopantă a spread-ului Italiei şi a altor economii vulnerabile, criza care a afectat moneda euro nu doar că nu pare să se fi soluţionat, dar nici măcar nu dă semne de a se fi domolit. Este din ce în ce mai clar că moneda unică nu a reuşit să creeze acea convergenţă economică sperată în cancelariile europene.

• Boagiu: CFR îşi va plăti integral datoriile la energie în acest an

Problema datoriilor uriaşe pe care le are CFR la furnizorii de energie ar putea să se rezolve, în sfârşit, până la finele acestui an. Cel puţin aşa promite ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. CFR nu şi-a mai plătit de trei ani factura către furnizorii Enel, CEZ, E.ON şi cele trei filiale Electrica, iar restanţele au ajuns la 1,98 miliarde de lei. Din total, 831 de milioane de lei reprezintă penalităţi. "Furnizorii de energie să nu-şi imagineze că vom ţine captive societăţile CFR ca să-şi facă ei profit. Acum intrăm în negocieri pentru penalităţi, care nu mi se par normale", a declarat Boagiu.

• Un sfert dintre datornicii mari la bănci au restanţe

Peste 240.000 de persoane fizice şi juridice cu împrumuturi bancare de peste 20.000 de lei înregistrau la finele primului semestru întârzieri la plata ratelor. Valoarea restanţelor la creditele mari a ajuns la finele lunii iunie la echivalentul a 4,27 miliarde de euro, reprezentând aproape 7,3% din totalul portofoliului. Ieşirea economiei din recesiune la sfârşitul primului trimestru din acest an nu a adus neapărat şi o îmbunătăţire a situaţiei financiare a populaţiei şi firmelor. Iar asta se reflectă în comportamentul de plată a ratelor la creditele contractate. În ceea ce priveşte valoarea restanţelor acumulate de cei peste 240.000 de datornici, aceasta se ridica la finele lunii iunie la 18 miliarde de lei (4,27 miliarde de euro), în creştere cu 3% faţă de luna precedentă.

• PDL-UDMR, probleme grave în căsnicie

Ruperea protocolului la Cluj-Napoca şi demisia ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, i-au pus pe jar pe democrat-liberali şi pe liderii Uniunii.Regionalizarea, statutul minorităţilor şi măsurile de austeritate sunt alte teme care au făcut ca relaţia PDL-UDMR să dea în clocot. La Cluj-Napoca, "ultima picătură" a venit dintr-o piaţă volantă. Nemulţumiţi că nu au fost consultaţi în legătură cu deschiderea acesteia în Piaţa Unirii, liderii UDMR au anunţat sâmbătă ruperea protocolului cu PDL. "A fost ultima picătură, după amplasarea plăcuţei cu un citat din Iorga pe statuia lui Matei Corvin, după desfăşurarea unui festival de muzică în urma căruia spaţiul verde al Bisericii Sfântul Mihail a fost transformat în toaletă publică şi alte asemenea decizii în care nu am fost consultaţi", a înşirat nemulţumirile preşedintele UDMR Cluj, Mate Andras.

• "Revolta corturilor" din Israel ia amploare

De câteva săptămâni, în Ţara Sfântă au loc proteste fără precedent. Protestul din Israel se extinde: peste 300.000 de oameni şi-au strigat nemulţumirile în stradă. Benjamin Netanyahu promite schimbări. "Poporul cere justiţie socială", scandează israelienii la Tel Aviv, dar şi din alte oraşe importante, în cadrul celei mai ample mişcări sociale din ultimele decenii. Ansamblul clasei de mijloc îşi strigă la unison nemulţumirile ce vizează în primul rând creşterea constantă a costului vieţii, rezultat al unei economii de piaţă controlate doar de câteva familii. Şi, de la o zi la alta, protestele se amplifică. Organizatorii manifestaţiilor estimează că numărul protestatarilor a depăşit demult "masa critică" de 200.000 de persoane, pe care sperau să o atingă pentru a constrânge Cabinetul Netanyahu să cedeze revendicărilor.

• Insula Omului, mai bine cotată decât SUA de agenţiile de rating

Insula Omului ("Isle of Man") face parte din clubul celor cu rating maxim, acordat de agenţiile S&P şi Moody"s. După retrogradarea Statelor Unite, au mai rămas 15 astfel de ţări în toată lumea, plus mica insulă de pe coasta de vest a Marii Britanii. Cele 15 sunt: Australia, Austria, Canada, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Noua Zeelanda, Norvegia, Singapore, Elvetia, Marea britanie, Insula Omului.

• CURENTUL

• Cårpa kaghebistă Ion Iliescu povesteşte cum a våndut Basarabia URSS-ului lui Gorbacio

În primul său interviu din presa de la Chişinău, din data de 5 august 2011, apărut în ziarul "Jurnal de Chişinău", Ion Iliescu ia în râs "unionismul" şi critică măsura reparatorie a lui Traian Băsescu de acordare a cetăţeniei romåne basarabenilor privaţi de acest drept natural ca urmare a odiosului Acord secret Hitler-Stalin, din 1939, mai cunoscut sub numele de Acordul Ribbentrop-Molotov. Declaraţiile lui Iliescu succed seriei de declaraţii ale liderilor ruşi şi transnistreni din cursul lunii trecute, care au atacat în fel şi chip tema Basarabiei, ca urmare a celebrei afirmaţii a lui Traian Băsescu, de susţinere a ordinului Mareşalului Antonescu, din 1941 "Vă ordon treceţi Prutul" - pentru dezrobirea Basarabiei ocupate de URSS .

• Spălarea lui Vîntu prin ascunderea probelor

Redeschiderea dosarului FNI, la câţiva ani de la finalizare, pe motiv că scoaterea lui Sorin Ovidiu Vîntu de sub urmărire penală a fost nelegală, readuce în atenţie atât marile vinovăţii ale escrocheriei prin care au fost tâlhăriţi în mod organizat peste 300.000 de români, cât şi mecanismele prin care a fost posibilă derularea cu succes a acelei operaţiuni. Decizia procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, de a infirma toate soluţiile de neurmărire penală formulate cu privire la capul operaţiunii FNI, Sorin Ovidiu Vîntu, dar şi a celor rezultate din aceasta (BID, Banca Agricolă, BRS), este un act de curaj deosebit, în condiţiile în care pentru spălarea aceluiaşi cap s-au irosit uriaşe resurse financiare şi s-au folosit legiuni întregi de funcţionari publici, politicieni, procurori, avocaţi şi jurnalişti.

• Veşti bune: producţia de gråu a Romåniei a depăşit 7 mil. tone

Producţia de grâu a României a depăşit 7 milioane de tone, deşi raportările din teritoriu arată în prezent doar 6,8 milioane de tone, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, citat de Agerpres. "Este cert acum că producţia de grâu a Romåniei a depăşit bine 7 milioane de tone, chiar dacă scriptic, ce avem noi acum după raportările fermierilor şi ale direcţiilor agricole, producţia este de aproape 6,8 milioane tone. Cred că avem peste 1,5 milioane de tone de grâu în plus faţă de producţia anului trecut", a spus Tabără.

• CURIERUL NATIONAL

• AAtenţie mare! Pieţele sună alarma

Pieţele bursiere au traversat o săptămână de scăderi consistente, pe fondul deteriorării percepţiei investitorilor asupra perspectivei economiei globale. Şocul a venit însă la închiderea pieţelor, când agenţia de evaluare financiară Standard & Poor"s a anunţat retrogradarea ratingului de ţară al SUA la AA, de la AAA. Nici Europa nu stă mai bine, summit-urile în serie nereuşind să stingă incendiul financiar. Un adevărat dezastru s-a produs săptămâna trecută pe pieţele bursiere europene, din SUA, din zona asiatică şi nimic nu pare deocamdată să ne redea speranţa că spirala scăderilor se va opri până la finele acestui an.

• Mai meritau SUA ratingul AAA?

Warren Buffett: Standard & Poor"s a greşit reducând ratingul Statelor Unite. Unii analişti spun, însă, că nimeni nu mai credea în ultimii ani că America merită ratingul AAA. Fitch şi Moody"s au anunţat că nu au planuri imediate de a urma decizia S&P. Reducerea ratingului Statelor Unite, de către agenţia de evaluare financiară Standard&Poor"s, pe fondul problemelor fiscale şi al datoriilor pe care ţara le are, a stârnit reacţii contradictorii. Unii analişti consideră că decizia nu este justificată, în timp ce alţii sunt de părere că nimeni nu mai credea că SUA merită ratingul AAA. Miliardarul Warren Buffett este de părere că Standard & Poor"s a greşit reducând ratingul SUA şi a reiterat punctul său de vedere conform căruia o a doua recesiune va fi evitată.

• A lăsat în aer BCR produsele băncii-mamă?

Vineri, în contextul unei zile foarte agitate pe pieţele financiare internaţionale, investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti nu au avut numai neajunsul de a contempla picaje de 4-5% ale cotaţiilor. Jucătorii care au avut poziţii deschise pe produsele structurate emise de Erste Bank având ca activ suport aurul, argintul, petrolul, indicele DAX al Bursei de la Frankfurt, au fost în imposibilitatea de a ieşi din piaţă. După ora 12:00 providerul de lichiditate pe aceste instrumente, BCR, a ieşit complet din piaţă, încălcând angajamentele contractuale potrivit cărora timp de 80% din orarul de tranzacţionare de la BVB market-makerul este obligat să afişeze cotaţii. "Tocmai în aceste momente de tensiune şi volatilitate maximă a pieţelor, Erste Bank are din ce în ce mai des probleme în furnizarea lichidităţii pentru aceste instrumente financiare, existând zile în care acesta lipseşte ore la rând din piaţă", a declarat pentru Curierul Naţional Cristian Negoiţă, agent de Bursă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Politicieni pe banii deturnaţi de Sorin Ovidiu Vîntu

Sorin Ovidiu Vîntu a fost personajul care, prin interese şi intermediari, a unit întreaga scenă politică şi a fost factor de continuitate între Iliescu şi Constantinescu. Redeschiderea dosarelor Vîntu produce mari emoţii în întreg spectrul politic românesc. Şi asta fiindcă toate regimurile care s-au perindat la putere au relaţionat nepermis cu "tatăl" Fondului Naţional de Investiţii. Măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, Justiţia trebuie să clarifice cât de corecte au fost aceste relaţii, câţi bani a dat şi câtă influenţă a obţinut, în schimb, Sorin Ovidiu Vîntu de la politicienii de diverse culori.

• Românii care au ştiut de căderea FNI şi şi-au retras banii la timp

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie confirmă, prin Ordonanţa prin care procurorul general Laura Codruţa Kovesi a dispus reanchetarea lui Vîntu, că zeci de români au ştiut despre prăbuşirea FNI şi au retras banii. EVZ prezintă lista acestora. Anchetatorii au reuşit să identifice câteva zeci de români şi societăţi comerciale care şi-au retras banii de la Fondul Naţional de Investiţii pe 10 aprilie 2000, cu 45 de zile înainte de prăbuşirea afacerii. Evenimentul zilei vi-i prezintă atât pe cei care au retras între 500 de milioane şi un miliard de lei vechi, cât şi pe cei care au răscumpărat între 1 şi 10 miliarde. Singurul care a depăşit şi această sumă a fost Nicolae Popa, tatăl FNI, majoritatea banilor retraşi de el ajungând, însă, într-un final, tot la Sorin Ovidiu Vîntu.

• "Dizidenţii" PDL cu audienţă la Felix

Cristian Preda, Radu F. Alexandru şi Daniel Oajdea sunt rebelii partidului: fac opoziţie internă din studiourile Antenei 3, post boicotat oficial de PDL. In urmă cu o lună, PDL decidea să boicoteze Antena 3, invocând lipsa de corectitudine a postului. Concret, democrat-liberalii nu mai trimit nici un reprezentant la talk-show-urile televiziunii, în semn de solidaritate cu ministrul Daniel Funeriu. Acesta fusese acuzat de Antena 3, în baza unui "document" care s-a dovedit a fi un fals, că a picat bacalaureatul susţinut în Franţa în 1989. Decizia conducerii PDL a fost respectată cu sfinţenie de toţi comunicatorii partidului. Nimeni nu a mai mers "la Antene". Cu trei excepţii: europarlamentarul Cristian Preda, senatorul Radu F. Alexandru şi deputatul Daniel Oajdea.

• Bogaţii lumii au pierdut miliarde de dolari pe bursă, în câteva zile

Carlos Slim Helu, Lakshmi Mittal şi Warren Buffett au pierdut, săptămâna trecută, câteva zeci de miliarde de dolari pe burse. Scăderea ratingului SUA le poate aduce acestora încă şapte zile de foc. CARLOS SLIM HELU. Cel mai bogat om al planetei, cu o avere de 64,4 miliarde dolari, a pierdut săptămâna trecută aproape 7 miliarde dolari. Valoarea portofoliului celui care controlează cel mai mare operator de telefonie mobilă din America Latină, America Movil, a scăzut cu 9,5%, până la 64,4 miliarde dolari. Scăderea suportată de compania lui Carlos Slim este mai mare decât cea a indicelui S&P 500, care a căzut cu 7,2%.

• De ce nu sunt bune revoluţiile pentru economie

"Primăvara arabă" a aruncat în recesiune nordul Africii. La câteva luni după revoluţii, economiile Egiptului, Siriei, Tunisiei şi Libiei sunt mai slăbite ca niciodată. Cu şomajul în creştere şi cu investitorii alungaţi de violenţele din stradă, multe din aceste state şi-au luat gândul de la orice fel de creştere economică în acest an, chiar dacă anul trecut economiile lor au înregistat avansuri importante. Egipt, inflaţie de două cifre şi scădere economică de peste 5%. Imaginea fostului preşedinte egiptean Hosni Mubarak într-o cuşcă în faţa unui tribunal din Cairo întruchipează destul de bine starea economiei egiptene nevoită să se menţină pe linia de plutire cu ajutorul miliardelor de dolari expediate de statele occidentale pentru a se asigura că revoluţia va da rezultatul dorit: instaurarea unei democraţii în nordul Africii.

• FINANCIARUL

• "Saptamana neagra" in economia mondiala: bursele au pierdut 2.500 mld. USD in 5 zile

Valoarea companiilor listate pe pietele din Europa Centrala si de Est s-a redus cu 8,6 mld. euro in sedinta de vineri. Lipsa de incredere a investitorilor privind evitarea unui nou val al crizei, retrogradarea ratingului suveran al SUA si tensiunile politice interne din Italia si Spania au pus presiune asupra economiei mondiale. Ca urmare, pietele financiare din intreaga lume au incheiat saptamana trecuta in picaj, ajungand la cele mai scazute niveluri din octombrie 2008, dupa falimentul Lehman Brothers. Scaderile se pare ca nu se vor opri la acest nivel, analistii asteptandu-se sa continue si saptamana aceasta, dar nu cu aceeasi amplitudine.

• O noua recesiune pare iminenta in viziunea Standard&Poor"s

Ieri au avut loc discutii la Banca Centrala Europeana si in formatele G7 si G20 pentru a se evita o noua spirala a crizei. Retrogradarea ratingului suveran al SUA provoaca scaderi pe pietele financiare internationale. Tensiunile politice interne din Italia si Spania pun presiune asupra stabilitatii din zona euro. Liderii politici ai celor mai dezvoltate economii au incercat ieri sa gaseasca solutii la criza datoriilor din Europa si din SUA, pentru a opri caderea pietelor si declansarea unui nou val de recesiune. Cele doua elemente care au indus o nervozitate maxima au fost retrogra­darea ratingului suveran al SUA de catre Standard&Poor"s si dificultatile Italiei si Spaniei de a-si finanta datoriile.

• Presedintele BCR: Expunerea Erste in Romania nu va fi afectata de achizitia detinerilor SIF-urilor

Oficialii spun ca achizitia actiunilor detinute de SIF-uri nu ar afecta expunerea Erste. Banca Comerciala Romana a recuperat 12% din creditele neperformante, in valoare de 600 de milioane de lei, acor­date de la inceputul anului pe zona de retail, a declarat Dominic Bruynseels, presedintele executiv al bancii, in cadrul unei conferinte de presa. De asemenea, in ceea ce pri­veste achizitia actiunilor detinute de SIF-uri, acesta sustine ca nu ar afecta expunerea bancii-mama pe Romania. Banca Comerciala Romana a vandut de la inceputul anului credite neper­formante pe zona de retail in valoare de 600 de milioane de lei, din care a recuperat un procent de 12%, a declarat Dominic Bruynseels, presedintele exe­cutiv al bancii, in cadrul unei conferinte de presa.

• Restantele firmelor aflate in reorganizare si lichidare, la un nou record: 1,3 mld. lei

Intarzierile totale la plata creditelor mai mari de 20.000 de lei au inregistrat la finalul semestrului I un nivel maxim, de peste 18 mld. lei. Pe parcursul primelor sase luni, numarul de restantieri ai bancilor a crescut cu 22.000 de persoane. In primul semestru al anului trecut, restantele la creditele mai mari sau egale cu 20.000 de lei avansasera mult mai repede, cu 4,9 mld. lei (60%), de la 7,8 mld. lei in decembrie 2009 la 12,7 mld. lei in iunie 2010.

• Doua companii romanesti au castigat in instanta acces la curent ieftin

Hidroelectrica a sistat anul trecut livrarea de electricitate catre socie­tatile Elsid si Electrocarbon din cau­za ca acestea au refuzat renegocierea contractelor. Firmele sunt controlate de doi oameni de afaceri din Prahova. Oamenii de afaceri romani Emil Mihai Tufan si Mihai Anastasescu au castigat in instanta dreptul de a avea acces la cea mai ieftina electricitate livrata de producatorul de stat Hidroelectrica. Doua dintre companiile pe care ei le controleaza - Elsid Titu si Elec­trocarbon Slatina - au incheiat contracte care prevad un pret mediu de 103 lei/MWh, cu mult sub cel pe care il platesc Alro Slatina (112 lei/MWh) si ArcelorMittal Galati (132 lei/MWh).

• Actionarii Omniasig au aprobat fuziunea preliminara cu BCR Asigurari

Actionarii Omniasig VIG au aprobat fuziunea preliminara cu BCR Asigurari, in calitate de societate absorbanta, si au imputernicit Directoratul asiguratorului sa intocmeasca proiectul de fuziune, potrivit unor surse din piata asigu­rarilor, citate de Mediafax. "Proiectul de fuziune va fi intocmit impreuna cu Directoratul BCR Asigurari si va fi depus la Registrul Actionarilor. Actionarii au mai hotarat si aprobarea transferului intregului portofoliu de polite al Omniasig catre BCR Asigurari", au mai spus sursele citate.

• JURNALUL NATIONAL

• Valul doi al crizei mondiale: Bogaţii lumii pierd averi, românii stau mai la fereală

Decizia fără precedent a Standard & Poor"s de a reduce ratingul de top al SUA cu o treaptă a adus cel mai fierbinte week-end financiar care ar pu­tea prefigura al doilea val al crizei mondiale. Ce nu au reuşit prăbuşirea Lehman Brothers şi valul de pierderi financiare provocat de aceasta au reuşit politicienii americani. S&P a penalizat America în urma disensiunilor dintre politicieni privind majorarea plafonului de îndatorare al ţării care erau cât pe ce să aducă cea mai puternică economie a planetei în incapacitatea de a plăti pensiile şi salariile unor bugetari. Administraţia Obama acuză S&P că a făcut o greşeală matematică semnificativă, supraevaluând datoria federală cu circa 2.000 miliarde de dolari.

• Cum pierde România 1,5 miliarde de euro

Ţara noastră ar putea rămâne fără dreptul de a tranzacţiona cele 300 de milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră. "Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi în traistă." Aşa zice o vorbă din popor şi se potriveşte numai bine României, care este pe cale să piardă 1,5 miliarde de euro. Ţara noastră are în conturi 300 de milioane de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate pe baza Protocolului de la Kyoto pentru perioada 2008-2012. Un astfel de certificat este echivalent cu emiterea în atmosferă a unei tone de dioxid de carbon. România are surplusul în cauză ca urmare a colapsului industriei după 1989. Acum doi ani, valoarea unui astfel de certificat era de 10 euro pe pieţele internaţionale, aşa că România ar fi putut face rost de 3 miliarde de euro pentru buget sau investiţii în sectorul energetic.

• NATIONAL

• Generalul Oprea, pivotul noii majoritati a lui Basescu

Recentele tensiuni care au aparut intre UDMR si PDL confirma informatiile potrivit carora maghiarii ar putea fi scosi de la guvernare spre sfarsitul anului. Odata cu apropierea alegerilor, pacea care domnea in coalitie s-a cam dus de sufletul intereselor electorale, maghiarii amintindu-si ca si-au sifonat suficient imaginea defiland alaturi de Emil Boc. Asa a aparut din senin demisia ministrului Sanatatii Cseke Attila, dar si alte conflicte intre pedelisti si maghiari. Cel mai recent este cel de la Cluj, unde UDMR a anuntat pe nepusa masa ca rupe protocolul cu PDL.

• Cine dicteaza economia mondiala

SUA au fost excluse din "Clubul tarilor AAA" de catre agentia de rating Standard&Poors, lovitura fara precedent la adresa celei mai mari economii a lumii. Exista la nivel mondial un club exclusivist al bancherilor investitori. A nu se confunda cu oamenii de afaceri, indiferent care sunt sumele vehiculate de companiile lor. Acest club este reprezentat de trei agentii de analiza economica, financiara, care stabilesc ratinguri de tara: Standard"s & Poor"s, Moody"s Investor Services si Fitch Ratings. "The Big Three" isi au sediile in SUA, dar Fitch are un cartier general si la Londra. Sunt controversate la nivelul guvernelor, dar niciodata la nivelul clubului exclusivist al investitorilor, care pot ridica o tara pe culmi sau o pot cobori in abisul falimentului.

• PUTEREA

• Judecătorii îi scapă pe hoţii de la buget

Anchetele procurorilor anticorupţie, specializaţi în fraude cu bani publici, eşuează din cauză că judecătorii nu îi condamnă pe cei care truchează licitaţiile sau fură de la bugetul statului cu metode sofisticate, ne-a declarat Cameluş Păduraru, şeful procurorilor care reprezintă DNA în sălile de judecată. Statul nu mai are bani să plătească expertizele, astfel că cei care sunt acuzaţi că au furat bani publici sunt scoşi nevinovaţi de experţii contabili cărora le achită onorariile.

• Puterea riscă să piardă trei parlamentari

Emil Boc ar putea rămâne fără susţinerea a trei parlamentari ai Puterii. Este vorba despre cei trei deputaţi clujeni pe care UDMR îi are în actuala legislatură. Premierul este nevoit ca în şedinţa de coaliţie de astăzi (luni, n.r.) să-i convingă pe parlamentarii maghiari clujeni să susţină în continuare Guvernul. Asta pentru că la nivelul judeţului Cluj protocolul dintre PDL şi UDMR a fost rupt.

• Săptămână decisivă pentru economia globală

Soarta economiei globale ar putea fi decisă în urma unei reuniuni de urgenţă a conducerii Băncii Centrale Europene, precum şi o teleconferinţă a miniştrilor de finanţe ai statelor din G7, de duminică seară. Astăzi, toţi ochii vor fi aţintiţi spre evoluţia pieţelor bursiere din Asia, primele care se vor deschide după anunţul de vineri privind retrogradarea ratingului de ţară al Statelor Unite de către agenţia Stanard&Poor"s. Evoluţia burselor asiatice va fi însă influenţată de decizia BCE privind achiziţionarea de obligaţiuni italiene, care se estimează că ar putea calma pieţele financiare. Premierul Silvio Berlusconi a anunţat noi măsuri de austeritate pe care Italia le va adopta, cu intenţia de a convinge instituţiile financiare să cumpere obligaţiuni la începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi.

• ROMANIA LIBERA

• "Avem în România toate ingredientele unei crize majore"

Mihaela Fîrşirotu, unul dintre strategii economici ai guvernului regional din Quebec, crede că România nu a depăşit încă ce era mai greu şi că "în România există toate ingredientele pentru o criză majoră". Profesoară la Universitatea din Quebec, Fîrşirotu se miră că BNR şi autorităţile statului le-au permis băncilor să dea credite în alte monede, decât cea a ţării şi spune că "este de neconceput într-o ţară civilizată să-i laşi pe oamenii de rând să-şi asume riscul fluctuaţiei cursului de schimb". În acelaşi timp, specialista canadiană de origine română crede că există prea puţine bănci cu capital românesc în ţară şi că privatizările ar trebui oprite fiindcă "o economie puternică are nevoie de propriile sale întreprinderi naţionale mari, pentru că, în condiţiile lipsei de capital autohton numai statul poate răspunde unei asemenea provocări".

• Relaţii suspecte între Vîntu şi oamenii din jurul lui Blaga

Alături de procurorul Luminiţa Sega, decedată imediat după ce i-a fost luat dosarul Vîntu-FNI, trebuia redus la tăcere şi comisarul Constantin Duvac, susţin surse din DGIPI. Omul-cheie ar fi trebuit să fie acelaşi Irinel Păun, procurorul adus de Vasile Blaga în MAI. Comisarul Constantin Duvac a fost şeful Cercetărilor Penale din Poliţie şi a coordonat ancheta în dosarele FNI-FNA-Banca Agricolă-Banca de Investiţii şi Dezvoltare-Banca Română de Scont alături de procurorul Luminiţa Sega. Între 2003-2004, după ce dosarele i-au fost luate Luminiţei Sega şi date spre instrumentare lui Irinel Păun, comisarul Duvac şi-ar fi dat seama că urmează dezincriminarea lui Vîntu, motiv pentru care ar fi dat unor jurnalişti copii ale probelor incriminatorii.

• Cât de gravă este criza? Intrăm în panică acum sau mai aşteptăm?

Cele două motive contradictorii pentru care au căzut bursele. În termeni strict matematici, opusul inflaţiei este deflaţia. În fizică, însă, apare forţa de frecare. Din acest motiv, opusul inflaţiei ajunge fie deflaţia, fie încetarea de plăţi - de la caz la caz. Deflaţia este cel mai mic rău din toate trei, încetarea de plăţi este cel mai mare. Inflaţia, care poate veni ca antidot la încetarea de plăţi, cade undeva la mijloc. Acesta este, pe scurt, contextul teoretic al băii de sânge în care se spală acum pieţele de capital. Şi perspectiva deflaţiei, şi cea a încetării de plăţi sunt de natură să tragă tragă preţurile acţiunilor în jos în jos. Acum, coabitează ambele. În SUA, care s-a închinat tocmai Austerităţii, perspectiva deflaţiei vine odată cu S&P care trânti ratingul AAA. Iar "austera" Europă a ajuns să se caute acum prin toate buzunarele de bani pentru Italia. Şi nu prea găseşte destui.

• SAPTAMANA FINANCIARA

• Iresponsabilitate fiscală în guvernul Boc

Premierul şi încă trei membri ai cabinetului riscă suspendarea din funcţie şi amenzi contravenţionale de până la 20.000 de lei pentru încălcarea legii. Premierul Emil Boc, ministrul finanţelor publice Gheorghe Ialomiţianu, ministrul muncii Sebastian Lăzăroiu şi ministrul justiţiei Cătălin Predoiu sunt pasibili de amendă de la 2.000 la 20.000 de lei din partea Curţii de Conturi, recuperarea eventualelor prejudicii şi suspendare din funcţie dacă proiectul de ordonanţă de urgenţă privind rectificarea bugetară va fi aprobat de Guvern şi va intra în vigoare în forma sa actuală, potrivit Consiliului Fiscal.

• Isărescu şi-a ratat ţinta preferată de inflaţie: CORE 2 ajustat

Consiliul de Administraţie al BNR a decis săp­tămâ­na trecută să menţină rata dobânzii de politică mo­netară la 6,25% pe an, precum şi nivelul rezer­velor minime obligatorii aplicate pasivelor în lei şi în va­lută ale instituţiilor de credit. BNR arată că, deşi în luna iunie 2011 rata anuală a in­flaţiei a scăzut la nivelul de 7,93% (nivel ce include încă efec­tul de runda întâi al majorării TVA) de la 8,34% în mai, ca rezultat al reducerii preţurilor volatile ale alimentelor, ra­ta anuală CORE 2 ajustat (care nu ţine cont de preţurile vo­latile, de cele administrate, precum şi de cele la tutun şi al­cool) s-a menţinut la 4,7%, nivel înregistrat încă din aprilie 2011, "decelerarea fiind frânată de inerţia propa­gării şo­curilor adverse anterioare şi de prezenţa unui efect de bază pe segmentul alimentelor procesate".

• ZIARUL FINANCIAR

• Antreprenorii români: Suntem antrenaţi pentru scăderi. Oamenii trebuie să conştientizeze că trebuie să aducă fiecare o valoare prin munca depusă

Antreprenorii români spun că au restructurat, au refinanţat şi au învăţat din ultimii trei ani de criză, astfel că au "antrenament" pentru a face faţă unor noi derapaje economice. Reducerea ratingului SUA şi criza datoriilor din Europa ar putea provoca un nou şoc pe pieţele financiare, care să se propage şi în businessul autohton, aşa cum s-a întâmplat în 2008. Un asemenea scenariu s-ar traduce în inflaţie, dar clienţii nu sunt pregătiţi pentru noi creşteri de preţuri, care ar trebui absorbite de către producători şi retaileri. În schimb, gradul mare de îndatorare al statelor ar trebui să determine angajaţii să conştientizeze nevoia de creştere a productivităţii personale, ce va deveni o realitate pe piaţa muncii.

• Noul val al crizei datoriilor suverane avertizează politicienii să reducă cheltuielile statului

Turbulenţele de pe burse provocate de criza datoriilor în Europa şi retrogradarea SUA sună alarma inclusiv pentru politicienii români: ţineţi în frâu cheltuielile statului ca să supravieţuiască economia. Lumea este pe cale să cadă încă o dată într-o criză de amploarea celei provocate de căderea Lehman Brothers în septembrie 2008. Joi şi vineri, bursele lumii s-au cutremurat, iar în noaptea de vineri spre sâmbătă Standard & Poor"s a anunţat inimaginabilul: ratingul SUA a fost coborât cu o treaptă, de la AAA la AAĂ.

• Noua realitate economică: lumea va trebui să scape de dependenţa de datorii, dar tratamentul va fi de lungă durată şi va provoca dureri

Criza actuală, generată de ţările din zona euro şi amplificată de Statele Unite, a devenit una mondială după evenimentele de săptămână trecută, iar politicienii se văd nevoiţi să rescrie modul în care funcţionează cele mai mari economii ale lumii: creşterea economică va trebui să fie una sănătoasă şi nu alimentată de datorii. Guvernele europene şi cel ame­ri­can vor fi nevoite să taie drastic din cheltuielile care depăşesc an de an veniturile din taxe şi impozite. Reducerile de cheltuieli se vor resimţi şi în bu­zunarele oamenilor de rând pentru că o par­te însemnată din banii încasaţi de executivul de la Washington, dar mai ales de cele de la Ro­ma, Paris, Berlin sau Atena merg către siste­me­le sociale generoase. Schimbarea va fi însă du­re­roasă şi greu de acceptat de către europeni pen­tru că ei sunt obişnuiţi de zeci de ani cu bene­ficiile pe care le primesc de la guverne.

• Piaţa de capital: analiştii exclud posibilitatea unui crah bursier şi spun că este o perioadă bună de achiziţii

Analistii sunt de părere că bursa de la Bucureşti va continua să fie foarte volatilă o perioadă după anunţul privind retrogradarea ratingului de ţară al SUA de către agenţia S&P şi să conducă la noi scăderi, dar nu văd corecţii de amploare. "În continuare nu cred că va fi ceva catastrofal pe burse de genul scăderilor din 2008, când a căzut Lehman Brothers. S-a trecut de bioritmul negativ, iar preţurile acţiunilor includ deja o parte din ştirea privind scăderea ratingului SUA care a fost speculată anterior. Nu vor fi crahuri pe pieţe. Probabil că va mai fi o tendinţă descendentă pe burse, eventual să mai scadă cu maxim 10%, dar aş trata această perioadă ca o oportunitate de cumpărare la preţuri mai mici", spune Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR.

• Isărescu prezintă luni raportul BNR asupra inflaţiei

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, susţine luni diminea]` la ora 11:00 o conferinţă de presă în care prezintă Raportul trimestrial asupra inflaţiei/

• WSJ: Retrogradarea SUA va rămâne doar un moment în cronica declinului puterii economice americane

Retrogradarea în premieră a ratingului Statelor Unite de la nivelul AAA ar putea genera turbulenţe în pieţe, zilele viitoare, dar va rămâne în istorie doar ca un moment în cronica declinului puterii economice a SUA, potrivit analiştilor contactaţi de Wall Street Journal (WSJ). Economistul şef pe SUA al companiei de cercetare Capital Economics, Paul Dales, a declarat că pieţele ar putea avea "o reacţie adversă", dar îşi vor reîndrepta în scurt timp atenţia către datele economice, care "nu sunt grozave". "Pierderea ratingului AAA de către America este cel mai clar semnal de până acum că urmările crizei financiare globale vor fi resimţite pentru mulţi ani", a afirmat el.

• Întrebarea care stă pe buzele tuturor investitorilor: merită să mai intri la Bursă acum?

Mulţi investitori se întreabă în aceste zile ce strategie să adopte după scăderile puternice de săptămâna trecută care au dus indicii bursei de la Bucureşti în teritoriu negativ pentru prima dată de la începutul anului. În ultimele patru luni bursa a pierdut 19% din valoare, mai mult decât câştigase în precedentele patru luni, astfel că indicele BET marchează o scădere de 6,6% de la începutul anului.

• Nicolae Chidesciuc, economist şef ING: ne vom revizui în jos prognoza de creştere economică pentru România

Nicolae Chidesciuc, economist şef al ING, spune că în curând va revizui prognoza de creştere economică pentru România în 2012 din cauza retrogradării ratingului SUA şi a semnelor proaste de pe pieţele financiare externe. "Deja am fost anunţaţi de la Londra că prognoza de creştere pentru zona euro şi pentru Statele Unite va fi revizuită în jos. Probabil că o să mergem pe o creştere de 3% pentru România, faţă de 3,5% anterior. Pentru anul acesta vom păstra o creştere de 1,5%", a spus Chidesciuc. FMI a revizuit la rândul său prognoza de creştere pentru România în 2012 de la 3,9% la 3,7%. Guvernul estimează o creştere de 4% pentru anul următor.